GRIPA: cum ne protejam si ce complicatii poate avea aceasta infectie?

Gripa este o infecție respiratorie acută, cauzată de virusurile gripale și caracterizată prin debut brusc al simptomelor: febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, tuse, dureri în gât, nas înfundat sau rinoree, astenie, vărsături și diaree (mai frecventă la copii decât la adulți). Să vedem în cele ce urmează ce tratamente sunt utile în caz de gripă și ce complicații poate avea această boală.

Infecțiile cu virusurile gripale apar preponderent în lunile reci ale anului, din noiembrie până în martie, și pot evolua de la forme ușoare de boală până la pneumonie severă cu complicații.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Cum se transmite gripa?

Transmiterea se face pe cale respiratorie de la o persoană bolnavă la o persoană sănătoasă prin strănut, tuse, vorbit. O persoană bolnavă este contagioasă cu 1‑2 zile înainte de apariția simptomelor și încă 4‑5 zile ulterior. Simptomele apar de obicei la 1‑4 zile după contactul cu o persoană bolnavă.

Care sunt persoanele cu risc mare de a face o formă severă de gripă? Majoritatea pacienților se vor însănătoși în câteva zile până la maxim 2 săptămâni, dar există și persoane care vor dezvolta complicații.

Au risc crescut de complicații ale gripei copiii cu vârsta mai mică de 2 ani, adulții cu vârsta peste 65 de ani, cei cunoscuți cu boli pulmonare cronice (inclusiv astm), cu boli cardiovasculare (cu excepția hipertensiunii ateriale), cu boli renale, hepatice, neurologice, hematologice (incluzând siclemie) și tulburări metabolice (inclusiv diabet zaharat), persoanele cu imunosupresie (neoplasme, HIV), gravide sau postpartum, copii cu vârsta mai mică de 19 de ani care primesc tratament cu aspirină pe termen lung, cei cu obezitate (IMC>40) și persoanele instituționalizate, cum ar fi cele care trăiesc în azile.

Ce complicații pot apărea din cauza gripei?

La pacienții cu risc de complicații pot apărea pneumonii virale, pneumonii bacteriane prin suprainfecții bacteriene pe un teren deja imunodeprimat, otite, sinuzite, deshidratare, miozite, miocardită, insuficiență multiplă de organ, encefalită, sepsis, exacerbarea bolilor asociate (la pacienții cunoscuți cu insuficiență cardiacă, astm, diabet zaharat).

Pneumonia gripală

Acesta este un tip de pneumonie cauzat de virusul gripal sau de bacterii care profită de faptul că sistemul respirator este deja slăbit de gripă. Pneumonia gripală poate fi severă și necesită tratament medical. Este caracterizată de febră ridicată, tuse persistentă, care poate produce spută galbenă sau verde, dificultăți de respirație, dureri în piept, slăbiciune generală și oboseală, frisoane și tremurături

Infecții ale urechilor și sinusurilor

Gripa poate duce la infecții ale urechilor și sinusurilor, mai ales la copii. Boala provoacă inflamație a mucoasei nazale și a sinusurilor, deci canalele de drenaj ale sinusurilor se pot bloca, permițând bacteriilor să se înmulțească în sinusuri și să cauzeze infecții (sinuzită virală).

Exacerbarea bolilor cronice

Persoanele cu afecțiuni medicale cronice, cum ar fi astmul, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), diabetul sau insuficiența cardiacă, pot experimenta o agravare a stării lor de sănătate din cauza gripei. Pentru că au un sistem imunitar mai slăbit, iar gripa îl poate slăbi și mai mult, acest lucru face mai dificilă lupta împotriva infecției. Ca urmare, acești pacienți sunt mai vulnerabili la complicații. Gripa poate agrava funcția organelor deja afectate de o boală cronică. De exemplu, la persoanele cu BPOC, gripa poate duce la exacerbarea simptomelor și la deteriorarea funcției respiratorii. La cei cu insuficiență cardiacă, gripa poate agrava boala.

Miocardită și pericardită

Uneori, gripa poate duce la inflamația mușchilor inimii (miocardită) sau a membranei care învelește inima (pericardită), ceea ce poate cauza simptome grave și complicații. Miocardita și pericardita pot avea simptome variate, cum ar fi durere în piept, dispnee (dificultăți de respirație), palpitații, oboseală și febră. Aceste afecțiuni sunt grave și necesită adesea evaluare și tratament medical de specialitate.

Complicații neurologice

Gripa poate provoca complicații neurologice rare, cum ar fi encefalita sau mielita. Acestea pot avea consecințe grave. Encefalita este o inflamație a creierului. Virusul gripal poate ajunge în sistemul nervos central în cazuri rare, iar atunci când acest lucru se întâmplă, sistemul imunitar poate reacționa prin provocarea inflamației în creier. Aceasta poate duce la simptome neurologice severe, cum ar fi confuzia, convulsiile, pierderea conștienței și, în cazurile grave, la leziuni cerebrale permanente. Encefalita gripală este rară, dar poate fi foarte gravă.

Mielita reprezintă inflamația măduvei spinării. Similar cu encefalita, gripa poate cauza inflamație în măduva spinării în cazuri rare. Aceasta poate duce la simptome cum ar fi durerea la nivelul spatelui, slăbiciunea, tulburările de mers și alte probleme neurologice.

Probleme respiratorii

Persoanele cu BPOC sau astm pot experimenta exacerbări ale acestor afecțiuni, ceea ce poate duce la dificultăți de respirație severe.

Deshidratare

Gripa poate provoca deshidratare din cauza febrei, transpirației și pierderii apetitului. Deshidratarea severă necesită tratament medical.

Insuficiență renală

Gripa poate afecta rinichii, mai ales la persoanele care au deja probleme renale. Dacă ai afecțiuni renale sau alte boli cronice, este important să discuți cu medicul când ai gripă pentru a monitoriza starea și a evita complicațiile.

Sepsis

Gripa poate duce la infecții secundare severe, cum ar fi sepsisul, o infecție generalizată a corpului care poate fi fatală. Deși orice persoană, indiferent de starea de sănătate, poate face sepsis, pacienții cu afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul sau bolile pulmonare, adulții mai în vârstă și copiii mici sunt categoriile cele mai vulnerabile la dezvoltarea sepsisului ca o complicație a gripei.

Ce trebuie să facă o persoană bolnavă de gripă? Cum îi protejăm pe cei din jur?

O persoană care are simptome de gripă trebuie să se prezinte la medic pentru a fi diagnosticată corect și pentru a primi tratamentul adecvat.
În perioada desfășurării bolii este indicat ca persoana cu gripă să stea acasă.
Oamenii din gospodărie ar trebui să stea mai la distanță de oamenii bolnavi, gripa fiind o boală contagioasă. Este important să se dezinfecteze suprafețele atinse de bolnav și să se aerisească bine camerele.
Atât persoana bolnavă cât și cei din jur trebuie să se spele des pe mâini cu apă și săpun, pentru măcar 20 de secunde. E bine ca bolnavul să mănânce separat de restul familiei în zilele în care este contagios.

Tratament pentru gripă

Tratamentul specific antiviral se face cu oseltamivir prescris de medic. Persoanele sănătoase anterior, care nu prezintă alte boli și fac forme ușoare de gripă nu necesită tratament antiviral. Acest tip de tratament este recomandat cât mai repede posibil la orice pacient cu gripă care necesită spitalizare, are evoluție severă sau care prezintă complicații. Tratamentul antiviral trebuie început cât mai curând posibil după debutul bolii, în mod ideal, în termen de 48 de ore de la debutul simptomelor. Tratamentul formelor ușoare de boală constă în antitermice, analgezice, antiinflamatorii - dar nu se va administra aspirină.

În ce privește alimentația în această perioadă, e indicat ca persoana bolnavă să aibă o dietă bogată în fructe, legume, proteine slabe, să consume multe lichide sănătoase (apă, ceai de plante, supe) și să se odihnească pentru a da corpului ocazia să se refacă mai repede. Pentru a respira mai ușor, sunt de ajutor ceaiul de tei și cel de soc.

Cum te protejezi de gripă?

Cea mai bună măsură de profilaxie este vaccinarea antigripală. Aceasta este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de cel puțin 6 luni, dar mai ales celor cu risc de a dezvolta complicații asociate gripei: copiii mici, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni medicale cronice. Chiar dacă unele persoane se infectează cu un virus gripal deși s-a vaccinat, vaccinul tinde să reducă severitatea simptomelor, ajutând la o recuperare mai rapidă și la evitarea complicațiilor grave.

Spălarea regulată și corespunzătoare a mâinilor este un gest simplu, dar esențial pentru prevenirea răspândirii virusurilor respiratorii, inclusiv a virusului gripal. Mâinile trebuie spălate cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, mai ales după ce ai pus mâna pe barele din mijloacele de transport, pe clanțe, uși de lift și alte suprafețe des atinse de alții. Nu îți atinge ochii, nasul sau gura cu mâinile murdare, deoarece acest gest poate duce la transmiterea virusului gripal în organism.

Evită, pe cât posibil, contactul apropiat cu persoanele care prezintă simptome de infecții respiratorii (strănut, secreții nazale, tuse).

În timpul sezonului gripal sau în zone cu epidemii de gripă, evită pe cât posibil locurile aglomerate pentru a reduce riscul de expunere la virus. Dacă nu ai încotro și e nevoie să folosești mijloace de trasport foarte aglomerate, de exemplu, folosește o mască de protecție în interiorul acestora.

Menține de-a lungul anului, nu doar în sezonul rece, un stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, cu mai multe fructe și legume proaspete, și mai puține produse cu zahăr (acest ingredient susține inflamația în corp și slăbește sistemul imunitar), odihnă adecvată, cu 7-8 ore de somn pe noapte sau măcar nu mai puțin de 6, exerciții fizice regulate, cel puțin 150 de minute pe săptămână și reducerea stresului. O stare bună de sănătate generală te ajută să reziști mai bine în fața infecțiilor, inclusiv a gripei.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Flu Symptoms & Complications
https://www.cdc.gov/flu/symptoms/symptoms.htm
NCBI - Seasonal influenza, its complications and related healthcare resource utilization among people 60 years and older: A descriptive retrospective study in Japan
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9529100/
Studiul „Seasonal influenza, its complications and related healthcare resource utilization among people 60 years and older: A descriptive retrospective study in Japan”, apărut în PLoS One. 2022; 17(10): e0272795. Published online 2022 Oct 3. doi: 10.1371/journal.pone.0272795, autori: Yuriko Hagiwara et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...