Ce sa faca si ce nu un pacient cu durere artrozica?
Ce sa faca si ce nu un pacient cu durere artrozica?
Ce sa faca si ce nu un pacient cu durere artrozica?
Rezumat: Durerea artrozică apare atunci când articulațiile afectate de artroză devin rigide, sensibile și mai greu de folosit. Deși boala nu poate fi vindecată complet, simptomele pot fi controlate prin mișcare adaptată, alimentație echilibrată și tratamente medicale.
Pacientul nu ar trebui să ignore durerea persistentă, să ia antiinflamatoare pe termen lung fără sfat medical sau să renunțe complet la activitate. Un plan corect combină exercițiul, protejarea articulațiilor, medicamentele potrivite și monitorizarea semnelor de alarmă.
1. Ce este durerea artrozică?
2. Ce să facă un pacient cu durere artrozică?
a. Să meargă la medic pentru un diagnostic corect
b. Să mențină mișcarea, fără suprasolicitarea articulațiilor
c. Să controleze greutatea corporală
d. Să fie atent la alimentație: unele alimente alină, altele sporesc durerea
e. Să folosească tratamentele doar la indicația medicului
3. Ce să NU facă un pacient care luptă cu artroza?
a. Să nu ignore durerea persistentă
b. Să nu ia antiinflamatoare pe termen lung fără recomandare medicală
c. Să nu renunțe complet la mișcare
d. Să nu neglijeze excesul ponderal
e. Să nu se bazeze doar pe remedii naturiste sau sfaturi neverificate
4. Cum poate fi gestionată corect durerea corelată cu osteoartrita?
5. Când e nevoie ca pacientul cu osteoartrită să se adreseze urgent medicului?
6. Concluzie
1. Ce este durerea artrozică?
Durerea artrozică este durerea care apare în articulațiile afectate de artroză, numită și osteoartrită. Această afecțiune apare când cartilajul care acoperă capetele oaselor se degradează treptat.
Cartilajul nu mai amortizează mișcarea la fel de bine, iar articulația devine mai sensibilă, rigidă și uneori umflată. Osteoartrita afectează frecvent genunchii, șoldurile, mâinile și coloana.
Durerea poate fi mai puternică după efort, stat mult în picioare sau folosirea repetată a articulației. La unele persoane apare și senzația de înțepenire dimineața sau după repaus.
Artroza nu înseamnă doar „uzură normală”. Este o boală a întregii articulații, în care pot fi implicate cartilajul, osul, ligamentele, mușchii și membrana sinovială. De aceea, tratamentul nu se rezumă la pastile pentru durere.
Scopul îngrijirii este reducerea durerii, păstrarea mobilității și menținerea unei vieți active cât mai mult timp. Cu un plan corect, mulți pacienți pot controla simptomele fără să ajungă rapid la intervenții invazive.
2. Ce să facă un pacient cu durere artrozică?
a. Să meargă la medic pentru un diagnostic corect
Primul pas este consultul medical. Durerea de genunchi, șold sau mână nu este întotdeauna cauzată de artroză. Poate fi vorba despre gută, artrită inflamatorie, leziuni de menisc, tendinite, bursite sau alte probleme care au tratamente diferite.
Medicul stabilește diagnosticul pe baza simptomelor, examenului clinic și, când este necesar, a investigațiilor. În multe cazuri, osteoartrita poate fi diagnosticată clinic, fără analize complicate.
Pacientul ar trebui să descrie clar durerea: unde apare, când se agravează, cât durează, ce o calmează și ce activități sunt limitate. Aceste informații ajută medicul să recomande tratamentul potrivit.
b. Să mențină mișcarea, fără suprasolicitarea articulațiilor
Mișcarea este unul dintre cele mai importante „medicamente” pentru a gestiona osteoartrita.
Exercițiile adaptate întăresc mușchii din jurul articulației, reduc rigiditatea și pot scădea intensitatea durerii. Renunțarea completă la activitate slăbește musculatura și face articulația mai vulnerabilă.
Sunt utile mersul pe jos, înotul, bicicleta staționară, exercițiile în apă și programele de kinetoterapie. Exercițiile de forță ușoară, făcute corect, pot ajuta mult, mai ales în artroza genunchiului și șoldului.
Regula importantă este adaptarea. Mișcarea trebuie să fie constantă, dar nu agresivă. Dacă durerea crește brusc, apare umflare sau articulația rămâne blocată, pacientul trebuie să reducă efortul și să ceară sfatul medicului sau fizioterapeutului.
c. Să controleze greutatea corporală
Excesul ponderal pune presiune suplimentară pe genunchi, șolduri și glezne.
La fiecare pas, articulațiile membrelor inferioare suportă o încărcare mai mare decât greutatea afișată pe cântar. De aceea, chiar și o scădere modestă în greutate poate reduce durerea artrozică.
Controlul greutății nu înseamnă diete drastice. Pentru pacientul care luptă cu artroza, obiectivul este o scădere treptată, sigură și sustenabilă. Cele mai bune rezultate apar când alimentația echilibrată este combinată cu exerciții fizice adaptate.
Pacientul nu trebuie să se învinovățească pentru kilogramele în plus. Important este să primească sprijin realist: plan alimentar, recomandări de mișcare și monitorizare medicală. Scăderea în greutate poate îmbunătăți funcția articulației și calitatea vieții.
d. Să fie atent la alimentație: unele alimente alină, altele sporesc durerea
Alimentația nu vindecă osteoartrita, dar poate influența greutatea, inflamația și nivelul de energie. Un model alimentar apropiat de dieta mediteraneeană este o alegere bună: legume, fructe, pește, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și ulei de măsline.
Unele alimente pot sprijini organismul prin conținutul de fibre, antioxidanți și grăsimi sănătoase. Peștele gras (somon, sardine, macrou), aduce acizi grași Omega 3. Fructele de pădure, verdețurile și legumele colorate contribuie la un profil alimentar antiinflamator.
În schimb, excesul de zahăr, băuturile îndulcite, produsele ultraprocesate, prăjelile și porțiile mari pot favoriza creșterea în greutate. La unii pacienți, aceste obiceiuri pot accentua durerea prin suprasolicitarea articulațiilor și printr-un stil de viață mai sedentar.
e. Să folosească tratamentele doar la indicația medicului
Tratamentul pentru durere trebuie personalizat. Unii pacienți au nevoie de geluri sau creme antiinflamatoare, alții de medicamente orale, infiltrații, fizioterapie sau dispozitive de sprijin. Nu există un singur medicament bun pentru toată lumea.
Antiinflamatoarele pot reduce durerea și inflamația, dar nu sunt lipsite de riscuri. Pot afecta stomacul, rinichii, tensiunea arterială și riscul cardiovascular, mai ales dacă sunt luate mult timp sau în doze mari. Trebuie folosite la doza minimă eficientă și pe durata recomandată.
E important ca pacientul să spună medicului ce alte boli are și ce medicamente ia. Acest lucru este esențial pentru persoanele cu hipertensiune, boală renală, ulcer, tratament anticoagulant sau istoric de infarct ori accident vascular cerebral.
3. Ce să NU facă un pacient care luptă cu artroza?
a. Să nu ignore durerea persistentă
Durerea care persistă, se agravează sau limitează activitățile zilnice nu trebuie tratată ca un lucru normal al vârstei. Artroza este frecventă, dar asta nu înseamnă că pacientul trebuie să suporte durerea fără ajutor.
Un consult la timp poate preveni automedicația greșită și poate identifica probleme care necesită alt tratament. Durerea nocturnă, umflarea importantă sau limitarea bruscă a mișcării merită evaluate.
b. Să nu ia antiinflamatoare pe termen lung fără recomandare medicală
Antiinflamatoarele sunt utile în anumite situații, dar folosirea lor zilnică, luni la rând, fără monitorizare, poate fi periculoasă. Riscurile cresc la pacienții vârstnici, la cei cu boli cardiovasculare, renale, digestive sau la cei care iau mai multe medicamente.
Chiar și antiinflamatoarele eliberate fără rețetă pot provoca reacții adverse. Faptul că un medicament se găsește ușor nu înseamnă că este sigur pentru oricine. Pacientul trebuie să ceară sfatul medicului sau farmacistului.
c. Să nu renunțe complet la mișcare
Evitarea totală a mișcării poate părea logică atunci când există durere, dar pe termen lung poate agrava situația. Mușchii slăbesc, articulația devine mai rigidă, iar eforturile mici ajung să provoace disconfort mai mare.
Mai potrivit este ca pacientul să schimbe tipul de mișcare. De exemplu, poate reduce alergarea pe suprafețe dure și poate alege mersul, bicicleta sau exercițiile în apă. Kinetoterapeutul poate adapta programul la articulația afectată.
d. Să nu neglijeze excesul ponderal
Excesul ponderal nu este doar o problemă estetică. În artroza genunchiului și șoldului, kilogramele în plus pot crește durerea și pot reduce mobilitatea. De asemenea, obezitatea este asociată cu inflamație metabolică, care poate influența starea generală.
Scăderea în greutate trebuie privită ca parte a tratamentului, nu ca o recomandare secundară. Pacientul are nevoie de obiective realiste, nu de promisiuni rapide. Pașii mici, menținuți pe termen lung, sunt mai valoroși decât dietele extreme.
e. Să nu se bazeze doar pe remedii naturiste sau sfaturi neverificate
Internetul este plin de promisiuni despre vindecarea artrozei. Unele suplimente sau remedii pot părea inofensive, dar pot interacționa cu tratamentele prescrise sau pot întârzia consultul medical. În plus, multe nu au dovezi solide că reduc durerea artrozică.
Pacientul poate discuta cu medicul despre orice supliment dorește să încerce. Important este să nu înlocuiască tratamentele validate cu soluții neverificate. Osteoartrita are nevoie de o abordare complexă, nu de o singură „cură minune”.
4. Cum poate fi gestionată corect durerea corelată cu osteoartrita?
Gestionarea corectă a durerii începe cu educația pacientului. Persoana trebuie să înțeleagă ce este osteoartrita, ce factori agravează durerea și ce obiceiuri ajută articulațiile. Când pacientul știe ce are de făcut, devine mai activ în propriul tratament.
Un plan eficient include exerciții terapeutice, controlul greutății, alimentație echilibrată, somn bun și protejarea articulațiilor. Uneori ajută aplicarea locală de rece după efort sau căldură pentru rigiditate.
Ortezele, bastonul sau încălțămintea potrivită pot reduce încărcarea articulației.
Tratamentul medicamentos poate include paracetamol în unele cazuri, antiinflamatoare topice, antiinflamatoare orale sau alte opțiuni recomandate de medic. Pentru unii pacienți se pot lua în calcul infiltrații sau evaluare ortopedică, dacă durerea rămâne severă.
Pacientul trebuie să știe că scopul nu este doar scăderea durerii pe moment. Scopul este să poată merge, urca scări, dormi mai bine și face activități zilnice cu mai puțină teamă. Funcția articulației contează la fel de mult ca intensitatea durerii.
5. Când e nevoie ca pacientul cu osteoartrită să se adreseze urgent medicului?
Pacientul trebuie să ceară ajutor rapid dacă durerea apare brusc și este foarte intensă, mai ales după o căzătură sau o lovitură. De asemenea, umflarea mare, roșeața, căldura locală și febra pot sugera o infecție sau o inflamație importantă.
Este nevoie de consult urgent și dacă articulația nu mai poate fi mișcată, nu mai poate susține greutatea corpului sau pare deformată. Aceste semne nu trebuie puse automat pe seama artrozei.
Pacientul trebuie să solicite ajutor medical și dacă apar reacții adverse după antiinflamatoare: dureri puternice de stomac, scaun negru, vărsături cu sânge, lipsă de aer, durere în piept, slăbiciune bruscă pe o parte a corpului sau tulburări de vorbire.
Durerea artrozică obișnuită evoluează lent. O schimbare bruscă, severă sau neobișnuită trebuie evaluată, pentru că poate ascunde altă problemă.
6. Concluzie
Un pacient cu durere artrozică nu trebuie să aleagă între a suporta durerea și a lua pastile la întâmplare. Artroza se gestionează cel mai bine printr-un plan complet: diagnostic corect, mișcare adaptată, controlul greutății, alimentație echilibrată și tratamente medicale.
Antiinflamatoarele pot fi utile, dar trebuie folosite responsabil. Ele pot calma durerea, însă nu repară cartilajul și nu înlocuiesc exercițiile, scăderea în greutate sau recuperarea medicală.
O cercetare recentă sugerează că „progresele în sistemele de administrare a medicamentelor, cum ar fi nanotehnologia ar putea spori eficacitatea tratamentului și a minimiza efectele secundare”.
Cât despre terapiile cu celule stem și editarea genetică, acestea, spun cercetătorii, au nevoie de o validare clinică suplimentară la scară largă pentru a li se confirma siguranța pe termen lung.
Cel mai important este ca pacientul să rămână activ, informat și atent la semnalele corpului. Cu alegeri corecte, durerea poate fi redusă, mobilitatea poate fi păstrată, iar viața de zi cu zi poate deveni mai ușoară.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce medicament este bun pentru artroză?
Răspuns: Nu există un medicament unic pentru toți pacienții. Medicul poate recomanda antiinflamatoare topice, antiinflamatoare orale, paracetamol sau alte opțiuni, în funcție de durere, vârstă și boli asociate.
Întrebare: Artroza și osteoartrita sunt același lucru?
Răspuns: Da, în limbaj medical, osteoartrita este termenul folosit frecvent pentru artroză.
Întrebare: Mișcarea agravează durerea artrozică?
Răspuns: Mișcarea potrivită nu agravează, de obicei, boala. Exercițiile adaptate pot reduce durerea și rigiditatea. Suprasolicitarea, însă, poate crește disconfortul.
Întrebare: Ce alimente ar trebui evitate în osteoartrită?
Răspuns: Este bine să fie limitate zahărul, băuturile îndulcite, prăjelile, produsele ultraprocesate și porțiile excesive, mai ales dacă favorizează creșterea în greutate.
Întrebare: Când trebuie mers urgent la medic?
Răspuns: Dacă durerea devine brusc severă, apare febră, articulația se umflă puternic, nu mai poate fi mișcată sau apar reacții adverse după antiinflamatoare, este nevoie de consult rapid.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medicine - Recent advances in osteoarthritis research: A review of treatment strategies, mechanistic insights, and acupuncture
https://journals.lww.com/md-journal/fulltext/2025/01240/recent_advances_in_osteoarthritis_research__a.17.aspx
Studiul „Recent advances in osteoarthritis research: A review of treatment strategies, mechanistic insights, and acupuncture”, apărut în Medicine 104(4):p e41335, January 24, 2025. | DOI: 10.1097/MD.0000000000041335, autori: Lou, Zhengchi; Bu, Fan Mda
JRHEUM - The Critical Role of Physical Activity and Weight Management in Knee and Hip Osteoarthritis: A Narrative Review
https://www.jrheum.org/content/51/3/224
Studiul „The Critical Role of Physical Activity and Weight Management in Knee and Hip Osteoarthritis: A Narrative Review”, apărut în The Journal of Rheumatology March 2024, 51 (3) 224-233; DOI: https://doi.org/10.3899/jrheum.2023-0819, autori: Katie F. Huffman, et al.
Te-ar mai putea interesa și...
