Îndulcitorii artificiali pot afecta microbiomul intestinal - dar există o soluție

Un studiu publicat recent a descoperit că indulcitorii artificiali sunt toxici pentru flora bacteriană intestinală. 

Studiul1 realizat de două echipe, din Israel și Singapore, a analizat șase îndulcitori artificiali frecvent folosiți în industria alimentară: aspartamul, sucraloza, zaharina, neotamul, advantamul și acesulfamul de potasiu. Bacteriile regăsite în sistemul digestiv au devenit toxice la expunerea cu acești compuși, în concentrație de 1 mg / ml în mediu steril. 


Cercetătorii au modificat celule de E.coli astfel încât să fie bioluminiscente (să emită lumină) la contactul cu toxinele. Astfel au putut urmări nivelul de toxicitate produs de îndulcitori, care s-a dovedit semnificativ. În plus, acest test ar putea ajuta la detectarea compușilor toxici rezultați din îndulcitori artificiali în natură, doar prin modificarea bacteriei E.coli.

Ce sunt îndulcitorii artificiali?

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Pentru a crea un substitut pentru zahăr, chimiștii secolului 19 au compus substanțe artificiale cu gust dulce. Pentru că nu provin dintr-o plantă, acești îndulcitori nu au calorii, iar pentru că nu  conțin glucoză, nu afectează oamenii cu diabet.


Îndulcitorii artificiali sunt folosiți în prezent în foarte multe produse, nu doar cele dulci. Pâinea, sosul de roșii și sosurile de salată pot ascunde cantități semnificative de îndulcitori. Deși aceste produse nu sunt din categoria deserturilor, producătorii adaugă îndulcitori pentru a le face mai gustoase și mai irezistibile. 


Cel mai adesea, îndulcitorii artificiali sunt folosiți în produsele "dietetice" recomandate persoanelor cu diabet sau celor care vor să piardă în greutate. Însă studiile nu au demonstrat efectele de pierdere a kilogramelor pentru îndulcitorii artificiali, mai ales că unele produsele îndulcite artificial vor conține mai multe grăsimi saturate, pentru gust.


În zilele noastre, îndulcitorii artificiali sunt considerați o sursă de poluare, fiind găsiți și în sursele de apă potabilă. Din sistemul de canalizare, moleculele de îndulcitori artificiali ajung în pânza freatică, unde vor altera flora și fauna insectelor acvatice.


Consumul ridicat de probiotice și prebiotice ar putea contracara efectele toxice pe care le au asupra florei bacteriene. Prin crearea unui sistem de apărare din bacterii sănătoase, îndulcitorii artificiali nu vor avea efecte nocive nici în cantități ridicate.

Ce rol are flora bacteriană 


Flora bacteriană intestinală, sau microbiota intestinală, reprezintă totalitatea bacteriilor și microorganismelor de pe membrana intestinală, cu rol important în digestie. Microbiota ajută la combaterea agresiunilor din partea altor microorganisme, menținând mucoasa intestinală intactă. Flora intestinală joacă un rol important în sistemul imunitar, creând un efect de barieră între potențiali patogeni și organism. Microbiota intestinală sănătoasă și echilibrată este esențială pentru a asigura funcționarea optimă a digestiei.


Afectarea florei bacteriene poate duce la o serie de probleme de sănătate, nu doar limitate la sistemul gastrointestinal. Dezechilibrul microbiotei intestinale (sau disbioza intestinală) poate fi cauzată de boli inflamatorii intestinale (diverticulita, boala Crohn, colita ulcerativă etc.), boli hepatice, obezitate sau un tratament intensiv cu antibiotice. La rândul său, poate agrava bolile inflamatorii intestinale sau, în cazuri grave, poate cauza tumori gastrointestinale.

Ce rol au probioticele? 


Probioticele sunt culturi de bacterii și microorganisme care au rolul de a repopula flora bacteriană și reechilibra microbiota. Sunt bacterii care se pot consuma în siguranță, fără grija de a cauza infecții sau alte probleme.


Culturi de probiotice există și în produsele fermentate, cum ar fi murăturile și iaurtul. De aceea se recomandă consumul acestor alimente în cazul bolilor gastrointestinale, pentru că ar putea reface bariera microbiană și reduce inflamația.

Diferența dintre probiotice și prebiotice

TE-AR MAI PUTEA INTERESA


Prebioticele sunt compuși din alimente care favorizează dezvoltarea bacteriilor sănătoase și microorganismelor în intestin. Spre deosebire de probiotice, prebioticele nu conțin culturi vii de bacterii sănătoase. De cele mai multe ori, prebioticele sunt fibrele alimentare, care favorizează tranziția alimentelor în intestin și astfel ajută la colonizarea cu bacterii a mucoasei intestinale. În cazul unui tratament cu antibiotice, flora bacteriană va fi afectată și poate să apară crampe și diaree. De aceea se recomandă consumul de probiotice și prebiotice la fiecare cură cu antibiotice.

Beneficiile probioticelor și prebioticelor includ:

  • Protejarea față de efectele îndulcitorilor artificiali
  • Sistem imunitar mai puternic
  • Digestie mai bună și absorbție mai bună a nutrienților
  • Risc redus de diabet de tip 2, prin stimularea metabolismului
  • Poftă de mâncare reechilibrată
  • Sănătate mentală mai bună, întrucât studiile au legat-o de sănătatea intestinală
  • Dacă ești gravidă, ai putea transfera microflora bacteriană sănătoasă copilului, care va avea astfel mai puține șanse de a dezvolta boli inflamatorii intestinale.


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul ”Measuring Artificial Sweeteners Toxicity Using a Bioluminescent Bacterial Panel.”, publicat în Molecules, în 2018, autori: Dorin Harpaz, Loo Yeo et. al.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0