Dieta occidentală, bogată în zahăr și grăsimi saturate și trans afectează sistemul imunitar din intestin, în moduri care ar putea crește riscul de infecție și boli inflamatorii intestinale.

Potrivit oamenilor de știință, boala inflamatorie intestinală este o problemă în primul rând în țările occidentale, dar devine din ce în ce mai frecventă la nivel global, pe măsură ce tot mai mulți oameni adoptă stilul de viață occidental. 

O persoană care are o dietă occidentală consumă pe de o parte prea multe grăsimi saturate (carne de porc și de vită, unt, smântână etc.) și carbohidrați nesănătoși (pâine albă, dulciuri și băuturi dulci din comerț etc.) și, pe de altă parte prea puține alimente sănătoase (legume, fructe, carne slabă, brânzeturi slabe, pâine integrală etc.) sau chiar deloc. 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Printre efectele negative ale dietei occidentale se numără hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul, obezitatea, bolile de inimă și cancerul colorectal. În plus, cercetările au arătat că o dietă în stil occidental, bogată în grăsimi saturate și trans și în produse cu zahăr, menținută pe termen lung, afectează funcția celulelor imunitare din intestin în moduri care ar putea stimula apariția unor boli inflamatorii intestinale sau ar putea crește riscul de infecții intestinale.

Dieta occidentală poate duce la o boală inflamatorie intestinală

Concret, un studiu¹ realizat de cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington, efectuat la șoareci și oameni, a arătat că o dietă bogată în zahăr și grăsimi provoacă daune celulelor Paneth, celule imunitare din intestin care ajută la ținerea sub control a inflamației.

Când celulele Paneth nu funcționează corect, sistemul imunitar intestinal este excesiv de predispus la inflamație, punând oamenii în pericol de boli inflamatorii intestinale. Constatările, publicate în jurnalul științific Cell Host & Microbe, deschid noi abordări pentru reglarea imunității intestinale prin restabilirea funcției normale a celulelor Paneth.

Insuficiența celulelor Paneth este o caracteristică cheie a bolii inflamatorii intestinale. De exemplu, persoanele cu boala Crohn, un tip de boală inflamatorie intestinală caracterizată prin dureri abdominale, diaree, anemie și oboseală, au adesea celule Paneth care nu mai funcționează.

Autorii studiului și-au propus să găsească motivul disfuncției celulare Paneth la oameni și au analizat în acest scop o bază de date care conținea informații demografice și clinice de la 400 de persoane, inclusiv o evaluare a celulelor Paneth pentru fiecare individ. 

Cercetătorii au descoperit că un indice de masă corporală (IMC) ridicat a fost asociat cu celule Paneth care păreau anormale și nesănătoase la microscop. Cu cât IMC-ul unei persoane era mai mare, cu atât celulele Paneth ale acelei persoane arătau mai rău. Ipoteza a rezistat atât la analiza adulților sănătoși, cât și a celor cu boală Crohn.

Pentru a înțelege mai bine această legătură, cercetătorii au studiat două tipuri de șoareci care sunt predispuși genetic la obezitate. Astfel de șoareci mănâncă mult, deoarece poartă mutații care îi împiedică să se simtă plini chiar și atunci când sunt hrăniți cu o dietă obișnuită. Spre surprinderea cercetătorilor, șoarecii obezi aveau celule Paneth care păreau normale.

La oameni, obezitatea este frecvent rezultatul consumului unei diete bogate în grăsimi și zahăr. Astfel, oamenii de știință au hrănit șoarecii normali cu o dietă în care 40% dintre calorii proveneau din grăsimi sau zahăr, similar cu dieta tipică occidentală. După două luni, șoarecii deveniseră obezi și celulele lor Paneth păreau anormale.

Potrivit cercetătorilor, nu obezitatea a fost problema care a afectat celulele Paneth, ci dieta bogată în grăsimi și în zahăr. Celulele Paneth au revenit la normal când șoarecii au fost repuși pe o dietă sănătoasă timp de patru săptămâni. Rămâne de văzut dacă oamenii care au în mod obișnuit o dietă occidentală își pot îmbunătăți imunitatea intestinală prin schimbarea alimentației.

Acesta a fost un experiment pe termen scurt, de doar opt săptămâni, au precizat savanții, însă la oameni obezitatea nu apare peste noapte și nici în opt săptămâni. Oamenii pot avea un stil de viață nepotrivit timp de 20 de ani înainte de a deveni obezi. 

În plus, este posibil ca, dacă o persoană îți menține dieta occidentală atât de mult timp, deteriorarea celulelor Paneth să nu poată fi reversibilă chiar dacă persoana își schimbă dieta. Autorii studiului consideră că este nevoie de mai multe cercetări înainte de a putea spune dacă acest proces este reversibil în cazul oamenilor.

Alte experimente au arătat că o moleculă cunoscută sub numele de acid deoxicolic, un acid biliar secundar format ca produs secundar al metabolismului bacteriilor intestinale, formează legătura dintre dieta occidentală și disfuncția celulelor Paneth. Acidul biliar crește activitatea a două molecule imunitare - receptorul farnesoid X și interferonul de tip 1 - care inhibă funcția celulelor Paneth.

Echipa de cercetare face în continuare investigații pentru a afla dacă grăsimile sau zahărul joacă rolul principal în afectarea celulelor Paneth. De asemenea, cercetătorii au început să studieze modalități de a restabili funcția normală a celulelor Paneth și de a îmbunătăți imunitatea intestinală, vizând acidul biliar și cele două molecule imunitare.

Ce stil alimentar este mai sănătos de urmat pe termen lung?

Multe cercetări arată că unul dintre cele mai sănătoase stiluri alimentare este dieta mediteraneeană. Aceasta este bazată pe alimente hrănitoare, care contribuie la o mai bună stare de sănătate fizică și mentală, scăzând în același timp riscul de boli cardiovasculare, diabet și obezitate.

Dieta mediteraneeană înseamnă să îți bazezi mesele zilnice pe legume crude și gătite la abur, la cuptor sau fierte, alături de cantități moderate de proteine slabe (curcan și pui fără piele, pește gras, tofu etc.), leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte) și cereale integrale (pâine integrală, paste integrale etc.). 

Preparatele se asezonează cu grăsimi sănătoase în cantități moderate (ulei de măsline, avocado, nuci), zeamă de lămâie, ierburi și condimente după preferințe. Ca gustare și ca desert se vor prefera fructele proaspete. Ananasul, de exemplu, este bun după masă deoarece ajută la ușurarea digestiei. 

Dieta mediteraneeană pemite și consumul unui pahar cu vin pe zi, pentru persoanele care obișnuiesc să bea alcool. Cine nu obișnuiește și nu dorește să bea alcool, nu trebuie să bea paharul respectiv. În rest, ca băuturi, se va pune accentul pe apă simplă sau cu lămâie, ceaiuri de plante fără zahăr (eventual cu o linguriță de miere), iar în cursul dimineții se pot bea cafea sau ceai verde ori negru.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cell Host & Microbe - Western diet induces Paneth cell defects through microbiome alterations and farnesoid X receptor and type I interferon activation
https://www.cell.com/cell-host-microbe/fulltext/S1931-3128(21)00180-3
1. Studiul „Western diet induces Paneth cell defects through microbiome alterations and farnesoid X receptor and type I interferon activation”, apărut în Cell Host & Microbe, 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/j.chom.2021.04.004, autori: Ta-Chiang Liu, Justin T. Kern et al.
Health Knowledge - The effects on health of different diets (e.g. 'Western' diet)
https://www.healthknowledge.org.uk/public-health-textbook/disease-causation-diagnostic/2e-health-social-behaviour/effect-health-different-diets