Factori de risc in dislipidemie

Colesterolul din sânge, dacă are valori prea mari, este unul dintre factorii de risc major pentru bolile de inimă. Nivelul ridicat de colesterol din sânge în sine nu provoacă simptome, de aceea foarte mulți oameni care nu merg să-și facă analize nu sunt conștienți că nivelul lor de colesterol este prea ridicat. De aceea e important ca la vârsta a doua să mergi la analizele medicale anuale, de rutină, care îți vor arăta dacă suferi sau nu de dislipidemie. În acest articol, îți propunem să discutăm despre factorii de risc în dislipidemie, deci ce anume duce la această problemă de sănătate și ce poți face tu pentru a-i controla.

Scăderea colesterolului mărit este importantă pentru toată lumea - tineri, cei de vârstă mijlocie și adulți în vârstă, femei și bărbați și persoanele cu sau fără boli cardiace. Unii oameni au un risc mai scăzut, dar alții au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, cum sunt pacienții cu diabet zaharat (care este un puternic factor de risc) sau o combinație de factori de risc pentru bolile de inimă.

Concret, dacă ai dislipidemie, aceasta poate provoca ateroscleroză, care reprezintă îngustarea arterelor. Cantitatea excesivă de lipide din sânge poate crește incidența bolilor de inimă prin blocarea arterelor. Alimentația cu multe grăsimi animale și trans, abuzul de alcool, sedentarismul sunt numai câțiva factori de risc pentru dislipidemie pe care îi poți aborda și ține sub control.

Recomandările Experților DOC

Ce îți crește riscul cardiovascular?

Factorii care cresc riscul cardiovascular al unui pacient cu dislipidemie sunt:

valoarea crescută a colesterolului LDL (lipoproteine cu densitate mică, prezente în sânge);
prezența sau absența bolii cardiace ischemice (infarct miocardic, angină pectorală, intervenții pe vasele coronare - angioplastii, bypass coronarian), altă formă de boală aterosclerotică (afectarea arterelor membrelor inferioare - așa numita arterită, afectarea arterelor cerebrale, prezența unui anevrism de aortă);
diabetul zaharat;
multipli factori de risc asociați (fumatul, hipertensiunea arterială cu valori mai mari de 140/90 mm Hg sau folosirea medicației hipertensive, HDL sub 40 mg/dl, istoric familial de boală cardiacă ischemică la rude de gen masculin cu vârste mai mici de 55 ani și la rude de gen feminin cu vârste sub 65 ani, vârsta (bărbații de peste 50 de ani, femeile de peste 60 de ani).

Dislipidemia este un factor independent de risc pentru bolile cardiovasculare și progresia bolii cronice de rinichi. Trebuie reținut că dacă ai avut infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) sau ai diabet zaharat, riscul de boală cardiovasculară este maxim.

Ce este dislipidemia, mai precis?

Dislipidemia se referă la valori anormale ale unui tip (sau ale mai multor tipuri) de lipide din sânge. Să nu uităm că sângele conține trei tipuri principale de lipide (grăsimi): lipoproteine cu densitate mare/înaltă (colesterolul HDL), lipoproteine cu densitate mică/scăzută (colesterolul LDL), trigliceride. Dacă suferi de dislipidemie, de regulă asta înseamnă că valorile colesterolului LDL și/sau nivelurile trigliceridelor tale sunt prea mari. Totodată, dislipidemie înseamnă și dacă valorile colesterolului HDL sunt prea scăzute. Dislipidemia este împărțită în formele primare și în tipurile secundare. Dislipidemia primară este moștenită, iar cea secundară este o afecțiune dobândită, asta înseamnă că ea se dezvoltă din alte cauze, cum ar fi obezitatea sau diabetul.

Care sunt factorii care îți cresc riscul de dislipidemie?

Mai multe comportamente pot duce la dislipidemie. Acestea includ:

fumatul,
obezitatea și un stil de viață sedentar,
consumul unor alimente bogate în grăsimi saturate și în grăsimi trans.

Vârsta mai avansată este, de asemenea, un factor de risc pentru colesterolul mărit. Femeile tind să aibă valori mai mici ale colesterolului LDL, în comparație cu bărbații, însă lucrul acesta e valabil până la menopauză. Acesta e momentul în care valorile colesterolului LDL la femei încep să crească.

Alți factori care îți pot crește riscul de dislipidemie sunt:

diabetul de tip 2,
hipotiroidismul,
o boală cronică renală.

Dislipidemia nu este același lucru cu hiperlipidemia. Poate că ai mai auzit termenul „hiperlipidemie”, folosit interschimbabil cu cel de „dislipidemie”, dar acest lucru nu este în întregime corect. Hiperlipidemia se referă la valorile mari ale colesterolului LDL sau ale trigliceridelor. Dislipidemia poate să se refere la niveluri care sunt fie prea mari, fie prea scăzute față de valorile considerate normale pentru acele grăsimi (lipide) din sânge.

Schimbările nesănătoase pe care le faci în stilul tău de viață îți pot crește valorile colesterolului rău (LDL) și pot să scadă nivelurile colesterolului bun (HDL). Aceste opțiuni sau schimbări în stilul tău de viață care te supun unui risc mare de a avea colesterolul mare includ faptul că:

mănânci alimente care conțin grăsimi saturate și grăsimi trans, dar nu mănânci suficiente grăsimi sănătoase,
mănânci prea multe proteine de origine animală, precum carnea roșie și produsele lactate,
nu faci suficientă mișcare,
suferi de obezitate,
ai o circumferință prea mare a taliei,
fumezi,
consumi alcool în exces.

Valorile anormale ale colesterolului pot fi descoperite și la anumite persoane care suferă de unele afecțiuni:

o boală renală
diabet zaharat
sindromul de ovare polichistice
sarcină
glanda tiroidă subactivă
boli ereditare.

În același timp, valorile colesterolului tău ar putea fi afectate de anumite medicamente pe care le iei:

pilulele contraceptive
diureticele
unele medicamente pentru depresie.

Cum cresc grăsimile trans și cele animale riscul de dislipidemie?

Grăsimile trans cresc nivelurile de colesterol LDL, excesul se depune pe pereții arterelor, formând plăci aterosclerotice care cresc riscul de boli cardiovasculare. Mai mult, grăsimile trans reduc nivelurile de colesterol HDL, cel care ajută la transportul colesterolului de la celule înapoi la ficat, unde este procesat și eliminat din corp.

Grăsimile animale sunt bogate în acizi grași saturați, care pot crește nivelurile de colesterol total și LDL. Acizii grași saturați influențează metabolismul lipidic prin activarea anumitor căi care cresc sinteza de colesterol și reduc capacitatea organismului de a-l elimina.

Cum crește excesul de alcool riscul de dislipidemie?

Alcoolul este metabolizat în ficat, unde este transformat în acetat și apoi în acizi grași. Acest proces poate stimula sinteza hepatică de trigliceride, conducând la niveluri crescute de trigliceride în sânge. De asemenea, alcoolul poate inhiba oxidarea acizilor grași în ficat, ceea ce duce la acumularea de trigliceride în hepatocite și în sânge.

Mai mult, consumul excesiv de alcool crește producția de lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL) în ficat. VLDL transportă trigliceridele în sânge, iar nivelurile crescute de VLDL sunt asociate cu hipertrigliceridemie. Consumul moderat de alcool poate crește nivelurile de colesterolul bun HDL, dar consumul excesiv poate avea efecte negative asupra profilului lipidic general, incluzând potențial creșterea nivelurilor de colesterol rău LDL și de colesterol total.

Metabolizarea alcoolului produce radicali liberi, care pot provoca stres oxidativ și inflamație hepatică. Aceste procese contribuie la disfuncția hepatică și la dereglarea metabolismului lipidic.

Cum crește fumatul riscul de dislipidemie?

Fumatul crește nivelurile de colesterol rău LDL, care, așa cum am discutat, se depune pe pereții arterelor, contribuind la formarea plăcilor de aterom și creșterea riscului de boli cardiovasculare. În același timp, acest viciu reduce nivelurile de colesterol bun HDL. În plus, substanțele chimice din fumul de țigară provoacă inflamație sistemică, afectând funcția vasculară și contribuind la dislipidemie. Fumatul produce radicali liberi și alți compuși reactivi, care provoacă stres oxidativ, iar acesta deteriorează lipoproteinele și alte componente celulare, afectând negativ metabolismul lipidic. Fumatul poate duce și la rezistență la insulină, ceea ce afectează metabolismul glucidelor și lipidelor, contribuind la dislipidemie.

Cum crește lipsa de mișcare riscul de dislipidemie?

Pe de o parte, inactivitatea fizică poate duce la creșterea nivelurilor de colesterol LDL, contribuind la formarea plăcilor de aterom în artere, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare. Pe de altă parte, activitatea fizică regulată este cunoscută pentru creșterea nivelurilor de colesterol HDL, care ajută la eliminarea colesterolului din artere și îl transportă înapoi la ficat pentru eliminare.

Lipsa de mișcare este asociată cu niveluri crescute de inflamație sistemică. Inflamația cronică poate influența negativ metabolismul lipidic, crescând riscul de dislipidemie. Activitatea fizică influențează pozitiv nivelurile de hormoni implicați în metabolismul lipidic, cum ar fi adiponectina, care are efecte antiaterogene și antiinflamatorii. Activitatea fizică crește activitatea enzimelor lipoprotein lipază și lecitin-colesterol aciltransferază, care sunt esențiale pentru metabolizarea lipidelor. Lipsa de mișcare reduce activitatea acestor enzime, afectând negativ metabolismul lipidic.

În concluzie, o mulțime de factori pot crește riscul de dislipidemie, însă, dacă în ce privește înaintarea în vârstă nu ai ce să faci, restul factorilor de risc pot fi controlați cu un stil de viață în sprijinul sănătății. Alimentația potrivită (accent pe legume crude și gătite fără să fie prăjite, fructe proaspete, carne slabă gătită altfel decât prin prăjire, ouă, leguminoase fierte, pâine integrală, mici cantități de ulei de măsline etc.) mișcarea, evitarea fumatului și a excesului de alcool scad riscul de dislipidemie. De asemenea, dacă ai anumite boli care îți cresc acest risc, e important să asculți sfaturile medicului, să îți iei tratamentele cum trebuie pentru a ține și acele boli sub control și pentru a scădea riscul și de alte complicații cum ar fi dislipidemia și riscul cardiovascular mare.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Dyslipidemia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560891/
Cleveland Clinic - LDL Cholesterol
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/24391-ldl-cholesterol

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...