Factorii de risc in bolile cardiovasculare - Cand e util profilul lipidic?
Factorii de risc in bolile cardiovasculare - Cand e util profilul lipidic?
Factorii de risc in bolile cardiovasculare - Cand e util profilul lipidic?
Când spunem „afecțiuni cardiace”, descriem o paletă largă de boli care afectează inima. Bolile care intră sub acest termen-umbrelă includ: afecțiunile vaselor de sânge, cum ar fi boala arterială coronariană, problemele cauzate de ritmul inimii (aritmiile) și defectele inimii cu care o persoană se naște (malformații cardiace congenitale). În acest articol, prezentăm factorii de risc pentru boli cardiovasculare și cum ajută profilul lipidic la depistare și tratament.
În general, dacă vorbim de boli cardiovasculare, e bine de știut că acestea se referă la afecțiunile care implică vasele de sânge blocate sau îngustate, care pot duce la durere în piept (angină pectorală), infarct miocardic, sau AVC (accident vascular cerebral). Alte boli, cum ar fi cele care afectează mușchiul inimii, deci miocardul, valvele sau ritmul ori bătăile sunt considerate și acestea forme de boli de inimă.
Factorii de risc pentru boli cardiovasculare
Unii factori de risc nu pot fi gestionați, în timp ce cu alții se poate lucra pentru a avea o sănătate mai bună pe măsura înaintării în vârstă.
1. Factori care nu pot fi modificați
Factorii nemodificabili care cresc riscul de boli cardiovasculare sunt:
- vârsta - riscul pentru boli cardiovasculare crește pe măsură ce înaintezi în vârstă;
- genul - înainte de vârsta de 60 de ani, bărbații sunt supuși unui risc mai mare, comparativ cu femeile, de a suferi de boli cardiovasculare;
- antecedentele familiale - riscul tău poate să crească dacă o rudă de sânge (apropiată) a făcut destul de devreme în viață o boală de inimă.
2. Factori modificabili, care pot fi schimbați și influențați
Factorii modificabili care cresc riscul de boli cardiovasculare sunt:
- valorile mari sau modificate ale colesterolului din sânge (dislipidemii);
- valorile mari ale trigliceridelor, cu valori mici ale colesterolului HDL (numit și colesterol bun);
- hipertensiunea arterială;
- diabetul zaharat;
- fumatul;
- faptul că ești o persoană supraponderală sau cu obezitate;
- faptul că ești o persoană sedentară;
- alimentația nesănătoasă;
- consumul excesiv de alcool;
- stresul excesiv.
După cum se observă, există mulți factori de risc asociați cu bolile coronariene și cu accidentul vascular cerebral (AVC). Unii factori de risc, cum ar fi antecedentele medicale ale familiei tale, nu pot fi modificați, pe când alți factori de risc, precum hipertensiunea arterială, pot fi modificați cu ajutorul tratamentului sau ținuți sub control.
Nu vei dezvolta neapărat o boală cardiovasculară dacă ai un singur factor de risc din listele de mai sus. Dar cu cât ai bifat mai mulți factori de risc, cu atât este mai mare probabilitatea să faci o boală din această sferă. Din fericire, dacă iei măsuri și îți modifici factorii de risc, vei putea avea, pe termen lung, o inimă sănătoasă.
Profilul lipidic: la ce te ajută?
Lipidele (grăsimile) din sânge la valori anormale sunt un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Tocmai din acest motiv, este necesară evaluarea profilului lipidic pentru a afla dacă ai colesterolul crescut. Profilul lipidic pentru stabilirea riscului cardiovascular este indicat la pacienții cu:
- Diabet zaharat de tip 2;
- Boală cardiovasculară demonstrată;
- Fumători;
- Hipertensiune arterială;
- Pacienți cu istoric familial de boală cardiovasculară la vârstă tânără;
- Boală cronică de rinichi;
- Indice de masă corporală (IMC) mai mare sau egal cu 30 sau o circumferință a taliei mai mare sau egală cu 94 de centimetri, la bărbați, său mai mare sau egală cu 80 de centimetri, la femei.
- Boala inflamatorie cronică.
Evaluarea profilului lipidic poate fi luată în considerare la bărbați cu vârste de peste 40 de ani și la femei cu vârste de peste 50 de ani.
Ce este profilul lipidic?
Lipidele sunt grăsimile și substanțele asemănătoare grăsimilor care sunt părți importante ale celulelor din corpul nostru și, în același timp, surse de energie. Profilul lipidic măsoară nivelul sau valorile anumitor lipide din sângele unei persoane, pentru a evalua riscul acelui pacient de a avea o boală cardiovasculară.
Un test de sânge pentru evaluarea profilului lipidic include, de obicei:
Colesterolul seric total
Colesterolul HDL (lipoproteinele cu densitate mare), numit adesea și colesterolul bun deoarece acesta elimină excesul de colesterol și îl transportă către ficat, pentru a fi îndepărtat.
Colesterolul LDL (lipoproteinele cu densitate mică), numit adesea și colesterolul rău, deoarece excesul se depune pe pereții vaselor de sânge, ceea ce poate contribui la ateroscleroză.
Trigliceridele
Un nivel mare al trigliceridelor în sânge este asociat cu un risc crescut de a dezvolta o boală cardiovasculară.
Cum te pregătești pentru testul de sânge pentru colesterol?
De regulă, este necesar să nu mănânci cu 9‑12 ore (se poate bea doar apă) înainte de a ți se recolta sânge din venă. Urmează instrucțiunile pe care ți le dă personalul medical și spune-i persoanei care îți recoltează sângele dacă ai mâncat sau nu în acest interval.
Pregătirea pentru test
De obicei, este necesar să se postească timp de 9-12 ore înainte de prelevarea sângelui. În timpul postului, se poate consuma doar apă. Postul ajută la obținerea unor măsurători mai precise ale trigliceridelor și LDL-ului. Pacientul trebuie să informeze medicul despre toate medicamentele și suplimentele pe care le ia, deoarece unele pot influența rezultatele testelor.
Prelevarea sângelui
O mostră de sânge este prelevată de obicei dintr-o venă de la nivelul brațului folosind un ac steril. Procedura durează câteva minute și este relativ nedureroasă, implicând doar o înțepătură minoră.
Analiza sângelui
Mostra de sânge este trimisă la laborator pentru analiză. Tehnicienii de laborator folosesc echipamente specializate pentru a măsura concentrațiile de colesterol total, LDL, HDL și trigliceride din sânge.
Interpretarea rezultatelor
Colesterol total optim: sub 200 mg/dL (miligrame pe decilitru)
La limită ridicat: între 200 și 239 mg/dL
Ridicat: egal sau mai mare de 240 mg/dL
Colesterol LDL optim: < 100 mg/dL
Aproape optim: 100-129 mg/dL
La limită ridicat: 130-159 mg/dL
Ridicat: 160-189 mg/dL
Foarte ridicat: ≥ 190 mg/dL
Colesterol HDL normal: ≥ 60 mg/dL
Scăzut: < 40 mg/dL (pentru bărbați) și < 50 mg/dL (pentru femei)
Trigliceride normale: < 150 mg/dL
La limită ridicate: 150-199 mg/dL
Ridicate: 200-499 mg/dL
Foarte ridicate: ≥ 500 mg/dL
Nivelurile anormale ale lipidelor sunt un indicator major al riscului de boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic și accident vascular cerebral. Pentru pacienții cu dislipidemie, profilul lipidic este folosit pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului, fie el prin modificări ale stilului de viață, dietă sau medicație.
E posibil ca, dacă ai un stil de viață sănătos, tot să dezvolți dislipidemie?
Da, este posibil să dezvolți dislipidemie și să îți crești riscul cardiovascular chiar dacă ai un stil de viață sănătos. Deși acesta reduce semnificativ riscul de dislipidemie, există și alți factori care pot contribui la apariția acestei probleme.
Factorii genetici și ereditatea
Unele persoane au o predispoziție genetică pentru dislipidemie, cum ar fi hipercolesterolemia familială, care este o afecțiune ereditară ce cauzează niveluri ridicate de colesterol LDL încă de la o vârstă fragedă. De asemenea, dacă există membri ai familiei cu dislipidemie sau boli cardiovasculare, riscul de a dezvolta dislipidemie este mai mare.
Condiții medicale subiacente
Persoanele cu diabet sunt adesea predispuse la dislipidemie, chiar și atunci când își gestionează bine dieta și exercițiile fizice. Nivelurile scăzute ale hormonilor tiroidieni pot duce la creșterea nivelurilor de colesterol LDL și trigliceride. Această afecțiune renală poate determina creșterea nivelurilor de lipide în sânge. Anumite boli hepatice, cum ar fi ciroza sau steatoza hepatică, pot afecta metabolismul lipidic.
Medicația
Unele medicamente, cum ar fi corticosteroizii, diureticele tiazidice, beta-blocantele și anumite antipsihotice, pot crește nivelurile de colesterol și trigliceride.
Factorii hormonali
Femeile pot experimenta modificări ale nivelurilor de lipide după menopauză din cauza scăderii nivelului de estrogen, care are un efect protector asupra profilului lipidic.
Vârsta
Pe măsură ce îmbătrânim, metabolismul lipidic se poate schimba, ducând la creșterea nivelurilor de colesterol și trigliceride.
Factori de mediu și stil de viață din trecut
Chiar dacă în prezent ai un stil de viață sănătos, expunerea anterioară la factori de risc, cum ar fi fumatul, dieta nesănătoasă și sedentarismul, poate avea efecte de lungă durată asupra profilului lipidic.
E bine de precizat și că, chiar dacă dieta este sănătoasă, lipsa activității fizice poate influența negativ nivelurile de HDL și LDL. În plus, chiar și în cantități mici, consumul regulat de alimente ultra procesate poate afecta negativ nivelurile de lipide.
Ca să concluzionăm, mai spunem că, deși un stil de viață sănătos este esențial pentru menținerea unui profil lipidic normal și pentru reducerea riscului de dislipidemie și de boli cardiovasculare, există numeroși alți factori care pot contribui la apariția acestei afecțiuni. Monitorizarea regulată a nivelurilor de lipide și consultarea periodică a medicului sunt importante pentru identificarea precoce și gestionarea adecvată a dislipidemiei, indiferent de stilul de viață actual, pentru a scădea riscul de complicații cardiovasculare. Dacă am primit o inimă sănătoasă din naștere, de multe ori depinde doar de noi să o păstrăm cât de sănătoasă putem pe parcursul vieții, prin alegeri cât mai bune în ce privește stilul alimentar, mișcarea și alți factori de influență.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Heart Disease Risk Factors
https://www.cdc.gov/heart-disease/risk-factors/index.html
Cleveland Clinic - Lipid Panel
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/17176-lipid-panel
NCBI - A Systematic Review of Major Cardiovascular Risk Factors: A Growing Global Health Concern
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9644238/
Studiul „A Systematic Review of Major Cardiovascular Risk Factors: A Growing Global Health Concern”, apărut în Cureus. 2022 Oct; 14(10): e30119. Published online 2022 Oct 10. doi: 10.7759/cureus.30119, autori: Dipannita Adhikary et al.
Te-ar mai putea interesa și...


