Antiinflamatoarele nesteroidiene cresc riscul de deces și atac de cord?
Rezumat: Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt utilizate frecvent pentru durere, inflamație și febră, însă administrarea lor nu este lipsită de riscuri. Unele cercetări arată o asociere între aceste medicamente și un risc crescut de atac de cord, insuficiență cardiacă și alte evenimente cardiovasculare, mai ales la doze mari sau în cazul utilizării prelungite.
Persoanele care au boli cardiovasculare sau au trecut printr-un atac de cord necesită o atenție deosebită. Riscul diferă însă în funcție de medicament, doză, durata tratamentului și starea de sănătate. Dovezile privind riscul de deces sunt mai nuanțate și depind mult de categoria de pacienți studiată.
1. Ce sunt antiinflamatoarele nesteroidiene și când se folosesc?
2. Antiinflamatoarele nesteroidiene cresc riscul de atac de cord?
a. Cum pot influența aceste medicamente sistemul cardiovascular?
b. Ce legătură există între antiinflamatoarele nesteroidiene și infarctul miocardic?
c. Contează doza și durata tratamentului?
3. Pot antiinflamatoarele nesteroidiene să crească riscul de deces?
a. Ce arată studiile despre riscul cardiovascular și deces?
b. La ce persoane poate fi riscul mai mare?
4. Care antiinflamatoare nesteroidiene sunt asociate cu un risc cardiovascular mai mare?
a. Ibuprofen
b. Diclofenac
c. Naproxen
d. Inhibitorii COX-2
5. Cine trebuie să fie atent la administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene?
6. Cum pot fi administrate antiinflamatoarele nesteroidiene în condiții de siguranță?
7. Când trebuie solicitat ajutor medical de urgență?
8. Concluzie
1. Ce sunt antiinflamatoarele nesteroidiene și când se folosesc?
Antiinflamatoarele nesteroidiene, cunoscute și sub abrevierea AINS, sunt medicamente care reduc durerea, inflamația și febra. Din această categorie fac parte ibuprofenul, naproxenul, diclofenacul, celecoxibul, ketoprofenul, indometacinul și alte medicamente utilizate pe scară largă.
Ele acționează în principal prin inhibarea enzimelor numite ciclooxigenaze COX-1 și/sau COX-2. Astfel, scade producția unor substanțe numite prostaglandine, implicate în inflamație, durere și febră.
Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt utilizate pentru dureri articulare și musculare, artrită, dureri menstruale, dureri dentare, cefalee, traumatisme și diferite boli inflamatorii. Unele se eliberează fără rețetă, ceea ce poate crea impresia greșită că sunt lipsite de riscuri.
2. Antiinflamatoarele nesteroidiene cresc riscul de atac de cord?
Da, dovezile disponibile arată că antiinflamatoarele nesteroidiene care nu sunt acid acetilsalicilic pot crește probabilitatea unor evenimente cardiovasculare, inclusiv atac de cord. Riscul nu este însă identic pentru toate medicamentele sau pentru toți pacienții.
Autoritățile de reglementare avertizează că un atac de cord sau un accident vascular cerebral poate apărea chiar din primele săptămâni de tratament. În general, probabilitatea crește odată cu doza și poate crește și pe măsură ce tratamentul se prelungește.
a. Cum pot influența aceste medicamente sistemul cardiovascular?
Antiinflamatoarele nesteroidiene reduc producerea prostaglandinelor. Unele dintre aceste substanțe au rol în menținerea dilatării vaselor de sânge, a fluxului sangvin renal și a echilibrului dintre mecanismele care favorizează și cele care împiedică formarea cheagurilor.
Inhibarea COX-2 poate reduce formarea prostaciclinei, substanță cu efect vasodilatator și antiagregant. În anumite situații se poate crea astfel un dezechilibru care favorizează tromboza, unul dintre mecanismele implicate în infarctul miocardic.
AINS pot, de asemenea, favoriza retenția de sodiu și apă, pot crește tensiunea arterială și pot agrava insuficiența cardiacă. Aceste efecte sunt mai importante la vârstnici, la hipertensivi și la persoanele cu boli renale sau cardiovasculare.
b. Ce legătură există între antiinflamatoarele nesteroidiene și infarctul miocardic?
Infarctul miocardic apare cel mai frecvent atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat, de obicei prin formarea unui cheag într-o arteră coronară afectată de ateroscleroză.
Prin efectele asupra trombozei, tensiunii arteriale și retenției de lichide, anumite AINS pot contribui la creșterea riscului cardiovascular.
Un studiu realizat pe mai mult de 35.000 de persoane investigate pentru suspiciune de boală coronariană a asociat utilizarea AINS cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare majore atât la cei fără boală coronariană evidentă, cât și la cei cu boală coronariană neobstructivă.
Riscul devine deosebit de important după un infarctul miocardic. Ghidurile cardiovasculare actuale recomandă evitarea administrării cronice de AINS persoanelor cu boală coronariană cronică, din cauza complicațiilor cardiovasculare și hemoragice.
c. Contează doza și durata tratamentului?
Da. În general, dozele mai mari și tratamentele mai lungi sunt asociate cu un risc cardiovascular mai mare. Totuși, utilizarea pentru o perioadă scurtă nu înseamnă că riscul este complet absent.
Avertismentele oficiale precizează că un atac de cord poate apărea încă din primele săptămâni de administrare, iar riscul pare să fie mai mare la doze ridicate.
De aceea, principiul general este folosirea celei mai mici doze eficiente pentru cea mai scurtă perioadă necesară. Acest lucru este cu atât mai important în cazul persoanelor cu factori de risc cardiovascular.
3. Pot antiinflamatoarele nesteroidiene să crească riscul de deces?
Răspunsul necesită nuanțare. Unele studii au găsit o asociere între anumite AINS și deces cardiovascular sau deces de orice cauză, mai ales la pacienții care aveau deja boli cardiovasculare.
Nu există însă dovezi că orice persoană care ia ocazional un antiinflamator nesteroidian va avea automat un risc semnificativ crescut de deces.
Riscul absolut depinde de sănătatea cardiovasculară inițială, vârstă, doză, medicamentul folosit și durata tratamentului.
a. Ce arată studiile despre riscul cardiovascular și deces?
Un amplu studiu din 2023 a analizat 273.682 de persoane după un prim infarct miocardic sau un prim episod de insuficiență cardiacă. Inițierea unui AINS a fost asociată cu o creștere a unui indicator combinat care cuprindea un nou infarct, spitalizarea pentru insuficiență cardiacă și decesul din orice cauză.
Important este că studiul a fost observațional. O asociere nu demonstrează singură că medicamentul a fost cauza fiecărui eveniment sau deces.
Alte cercetări nu au găsit întotdeauna o creștere semnificativă a mortalității. De exemplu, un studiu din 2023 efectuat la persoane cu sindrom coronarian acut a asociat AINS cu mai multe evenimente cardiovasculare, dar nu cu o creștere semnificativă statistic a decesului din orice cauză.
b. La ce persoane poate fi riscul mai mare?
Riscul este mai important la persoanele care au avut deja un atac de cord, accident vascular cerebral sau care suferă de boală coronariană, insuficiență cardiacă ori boală arterială periferică.
Hipertensiunea, diabetul, colesterolul crescut și fumatul sunt alte elemente care trebuie luate în considerare înainte de administrarea unor doze mari sau a tratamentelor îndelungate.
Vârsta înaintată și boala renală pot amplifica unele efecte ale antiinflamatoarelor nesteroidiene, precum retenția de lichide, modificările funcției renale și creșterea tensiunii arteriale.
4. Care antiinflamatoare nesteroidiene sunt asociate cu un risc cardiovascular mai mare?
Riscul cardiovascular nu este identic pentru toate AINS.
a. Ibuprofen
Ibuprofenul este unul dintre cele mai utilizate antiinflamatoare nesteroidiene. Analizele europene au constatat un mic risc cardiovascular crescut la doze mari, de 2.400 mg pe zi sau mai mult.
Pentru dozele de până la 1.200 mg pe zi, acea evaluare nu a identificat o creștere a riscului cardiovascular. Această constatare nu trebuie interpretată însă ca o garanție că dozele mici sunt lipsite de orice risc pentru fiecare persoană.
Ibuprofenul poate, de asemenea, interfera cu efectul antiagregant al aspirinei în anumite situații. Persoanele care primesc aspirină pentru prevenția cardiovasculară ar trebui să întrebe medicul înainte de a utiliza regulat ibuprofen.
b. Diclofenac
Diclofenacul sistemic este unul dintre AINS pentru care există motive importante de prudență cardiovasculară.
Evaluările europene au arătat că profilul său de risc trombotic este apropiat de cel observat pentru inhibitorii selectivi COX-2, în special la doze mari și în tratamentul prelungit.
Într-o amplă analiză a studiilor randomizate, pe care se bazează și recomandările cardiovasculare actuale, diclofenacul a fost asociat cu aproximativ o treime mai multe evenimente vasculare majore comparativ cu placebo.
c. Naproxen
Naproxenul a prezentat în unele comparații un profil cardiovascular relativ mai favorabil decât diclofenacul sau anumite coxiburi. Totuși, termenul „mai favorabil” nu înseamnă „fără risc”.
Avertismentele pentru naproxen menționează, la fel ca pentru celelalte AINS non-aspirină, posibilitatea unui atac de cord sau accident vascular cerebral, iar riscul poate fi mai mare în tratamentele îndelungate și la persoanele cu boală cardiovasculară.
Studiul din 2023 efectuat după infarct miocardic sau insuficiență cardiacă a identificat, de asemenea, o creștere a rezultatului cardiovascular combinat la persoanele care începeau tratamentul cu naproxen, deși asocierea a fost mai mică decât pentru diclofenac.
d. Inhibitorii COX-2
Inhibitorii selectivi COX-2, numiți și coxibi, au fost dezvoltați pentru a reduce unele dintre efectele gastrointestinale ale AINS tradiționale.
Ulterior, cercetările au arătat că această categorie poate crește riscul evenimentelor trombotice cardiovasculare. Unele dintre primele semnale importante privind infarctul miocardic asociat AINS au apărut chiar din studiile asupra coxibilor.
Totuși, nici medicamentele din această categorie nu au același profil. La doze moderate, celecoxibul nu s-a dovedit inferior naproxenului sau ibuprofenului în privința siguranței cardiovasculare într-un studiu mare pe pacienți cu artrită și risc cardiovascular crescut.
5. Cine trebuie să fie atent la administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene?
O atenție specială este necesară dacă pacientul a avut un atac de cord, accident vascular cerebral, angioplastie coronariană sau bypass ori dacă suferă de boală coronariană sau insuficiență cardiacă.
Pentru persoanele cu boală coronariană cronică, ghidurile recomandă evitarea utilizării cronice a AINS din cauza creșterii complicațiilor cardiovasculare și hemoragice.
Prudență este necesară și la pacienții cu hipertensiune, diabet, colesterol crescut, boală renală sau la fumători.
Riscul de sângerare poate deveni important la persoanele care iau aspirină, clopidogrel, alte antiagregante sau anticoagulante. După infarctul miocardic, mulți pacienți primesc astfel de tratamente, ceea ce face automedicația cu AINS deosebit de problematică.
6. Cum pot fi administrate antiinflamatoarele nesteroidiene în condiții de siguranță?
Administrarea trebuie făcută la cea mai mică doză care controlează simptomele și pentru cea mai scurtă perioadă necesară.
Pacientul nu ar trebui să combine două AINS fără recomandare medicală.
Persoanele cu antecedente cardiovasculare trebuie să discute cu medicul despre alternative înainte de administrarea regulată a unui AINS.
Este importantă și verificarea celorlalte medicamente utilizate, deoarece AINS pot interacționa cu anticoagulantele, antiagregantele, diureticele și unele tratamente pentru hipertensiune.
7. Când trebuie solicitat ajutor medical de urgență?
Durerea sau presiunea puternică în piept, în special dacă se extinde spre braț, umăr, spate, gât sau mandibulă, poate semnala un atac de cord și necesită ajutor medical de urgență.
Dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața, amețeala sau starea bruscă de slăbiciune pot însoți infarctul miocardic.
De asemenea, slăbiciunea sau amorțeala apărută brusc pe o parte a corpului, asimetria feței, tulburările de vorbire ori de vedere pot indica un accident vascular cerebral.
Avertismentele oficiale pentru AINS recomandă solicitarea imediată a asistenței medicale în cazul durerii toracice, dificultăților respiratorii, slăbiciunii pe o parte a corpului sau vorbirii neclare.
8. Concluzie
Antiinflamatoarele nesteroidiene sunt medicamente eficiente, dar nu sunt lipsite de risc cardiovascular. Dovezile arată că unele AINS pot crește probabilitatea unui atac de cord, în special la doze mari, în tratamente prelungite și la persoanele cu boli cardiovasculare.
Riscul nu este identic pentru ibuprofen, diclofenac, naproxen și inhibitorii COX-2. Diclofenacul și unele coxiburi necesită o atenție deosebită, în timp ce nici naproxenul sau ibuprofenul nu trebuie considerate complet lipsite de risc.
În privința riscului de deces, situația este mai complexă. Unele studii indică un risc mai mare în grupurile cardiovasculare vulnerabile, dar nu există dovezi că utilizarea ocazională a unui AINS produce aceeași creștere a mortalității la toate persoanele.
În special după infarctul miocardic, alegerea unui antiinflamator trebuie discutată cu medicul. Beneficiul pentru controlul durerii trebuie pus în balanță cu riscul cardiovascular, renal și hemoragic al fiecărui pacient.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ibuprofenul poate provoca un atac de cord?
Răspuns: Ibuprofenul poate crește riscul cardiovascular, în special la doze mari, în utilizare îndelungată și la persoanele care au deja factori de risc sau boli cardiovasculare.
Întrebare: Este naproxenul sigur pentru inimă?
Răspuns: Unele studii îi indică un profil cardiovascular relativ mai favorabil decât altor AINS, dar naproxenul nu este lipsit de risc și necesită prudență la pacienții cardiovasculari.
Întrebare: Se pot lua antiinflamatoarele nesteroidiene după infarctul miocardic?
Răspuns: În general, utilizarea lor trebuie limitată și decisă împreună cu medicul. Administrarea cronică este descurajată la persoanele cu boală coronariană.
Întrebare: După cât timp poate crește riscul de infarct?
Răspuns: Riscul poate apărea încă din primele săptămâni de administrare și tinde să fie mai mare la doze ridicate și la utilizare prelungită.
Întrebare: Antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca deces?
Răspuns: Atacul de cord, accidentul vascular cerebral și alte complicații grave asociate antiinflamatoarelor nesteroidiene pot provoca deces, însă riscul individual depinde de medicament, doză, durata tratamentului și starea cardiovasculară.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JACC - 2023 AHA/ACC/ACCP/ASPC/NLA/PCNA Guideline for the Management of Patients With Chronic Coronary Disease: A Report of the American Heart Association/American College of Cardiology Joint Committee on Clinical Practice Guidelines
https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacc.2023.04.003
Pub Med - Cardiovascular risks of continuing vs. initiating NSAIDs after first-time myocardial infarction or heart failure: a nationwide cohort study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37385823/
Studiul „Cardiovascular risks of continuing vs. initiating NSAIDs after first-time myocardial infarction or heart failure: a nationwide cohort study”, apărut în Eur Heart J Cardiovasc Pharmacother. 2023 Sep 20;9(6):562-569. doi: 10.1093/ehjcvp/pvad047, autori: Morten Schmidt et al.
Te-ar mai putea interesa și...
