Ar putea analiza laptelui matern sa inlocuiasca mamografiile?

Noi cercetări sugerează că analiza laptelui matern ar putea să reprezinte în viitor alternativa la mamografii pentru femeile aflate la vârsta la care pot rămâne însărcinate. Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer invaziv diagnosticat la femeile însărcinate și postpartum, cu o incidență de 1 din 3.000 în Statele Unite ale Americii (SUA). Această incidență crește de la an la an pentru că din ce în ce mai multe femei rămân însărcinate la vârste înaintate.

Ce reprezintă densitatea sânilor și de ce contează?

Țesutul mamar cuprinde celule epiteliale mamare, de unde provine mai ales cancerul de sân, precum și stroma, inclusiv fibroblaste mamare, colagen, celule imune, matricea extracelulară și țesut adipos. Abundența relativă a acestor componente determină densitatea care apare pe mamografie. Interacțiunea complexă dintre epiteliu, stromă și matricea extracelulară poate juca un rol în creșterea densității mamografice și, în consecință, a riscului de cancer mamar, atrag atenția specialiștii.

Densitatea sânilor este clasificată în patru categorii: țesut adipos, densitate fibroglandulară, heterogenă sau extrem de densă. Sânii denși sunt alcătuiți din țesut fibros, conjunctiv și țesut glandular - adică glande care produc lapte - și au mai puțin țesut gras. Deoarece țesutul fibroglandular și masele mamare apar ca zone albe pe imaginile mamografice, o densitate mai mare a sânilor face mai dificilă detectarea cancerului.

Faptul că o femeie are sâni denși crește riscul de a face cancer de sân, deși cauzele nu sunt încă pe deplin cunoscute de oamenii de știință.

Newsletter DOC dedicat

Alăptarea este invers asociată cu riscul de cancer de sân

Alăptarea este legată de o reducere pe termen lung a riscului de cancer de sân; cu toate acestea, cercetările recente indică un model nuanțat, observând în special o creștere tranzitorie a riscului în perioada postpartum timpurie, în special în primii 5-10 ani după naștere.

Factorii cheie care influențează acest risc crescut includ vârsta mamei la prima naștere și durata alăptării. Alăptarea prelungită, în special după 12 luni, este asociată cu beneficii substanțiale de protecție împotriva cancerului de sân. Acest efect protector subliniază importanța critică a duratei alăptării în atenuarea riscului de cancer de sân¹.

Totuși, femeile fără nașteri anterioare (nuliparitate) și cele care rămân însărcinate mai târziu în viață au adesea densități mamografice mai mari, motiv pentru care și riscul de cancer de sân este mai ridicat.

Există o asociere pozitivă între densitatea sânilor și riscul de a dezvolta cancer de sân. Femeile cu densitate mai mare de 75% prezintă un risc de aproximativ 5 ori mai mare de a dezvolta cancer de sân în comparație cu femeile cu densitate mai mică de 5%.

La nivelul sânilor apar modificări în timpul sarcinii, căci corpul se pregătește pentru alăptare. Mai exact, au loc proliferarea țesuturilor glandelor mamare și dezvoltarea alveolelor mamare. În timpul alăptării, alveolele se umplu cu lapte, iar înțărcarea ulterioară declanșează involuția și remodelarea acestor țesuturi.

Alăptarea influențează densitatea mamară. Când aceasta nu este inițiată după naștere sau în momentul în care este oprită brusc, țesutul mamar suferă o involuție forțată și bruscă. Totuși, în situația când alăptarea este susținută pe o perioadă îndelungată și se încheie treptat, țesutul mamar trece printr-un proces lent de remodelare cunoscut sub numele de involuție graduală.

Țesutul mamar care suferă o involuție bruscă prezintă compoziție alterată de colagen, inflamație și proliferare crescută, împreună cu expresia crescută a receptorului de estrogen α (ERα) și a receptorului de progesteron. Mai mult, prolactina și moleculele mici din laptele matern pot, de asemenea, modula nivelurile de metilare a ADN-ului. Potrivit unui studiu recent, există o legătură de protecție clară între alăptare și riscul redus de cancer de sân prin modificări ale densității mamare².

Analizarea laptelui matern pentru identificarea semnelor de cancer

Deoarece mamografiile nu sunt potrivite pentru femeile tinere ai căror sâni sunt denși, oamenii de știință au început să caute alte modalități viabile de testare a cancerului mamar. În cadrul unui studiu preliminar, mai vechi, cercetătorii au raportat rezultate promițătoare cu ajutorul unei tehnici noi: analizarea laptelui matern pentru identificarea semnelor de cancer. „Am descoperit modificări ale proteinelor laptelui mamar al femeilor care suferă de cancer mamar față de femeile care nu suferă de cancer mamar” a precizat principalul autor al studiului, Roshanak Aslebagh. „Aceste proteine ar putea fi un biomarker al cancerului mamar” a mai spus Aslebagh, doctorand la Universitatea Clarkson din Potsdam, New York.

Un „biomarker” poate fi un indicator al unui proces al unei boli, al unui proces biologic normal sau a reacțiilor la medicamente. În acest caz, este un indicator al unei boli, au precizat oamenii de știință.
„Este un studiu pilot, nu avem decât 10 probe prelevate” a spus Aslebagh. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma rezultatele. Chiar și așa, a mai spus aceasta, studiul acesta se bazează pe studiile anterioare cu concluzii similare. Depistarea cancerului la femeile tinere poate fi dificilă, întrucât acestea au țesut mamar dens și nu adipos. „Imagistica nu funcționează atât de bine în cazul țesutului mamar dens” a spus aceasta, subliniind că depistarea cancerului are loc mai rapid în cazul țesutului mamar adipos.

În plus, „atunci când femeile dezvoltă cancer mamar înainte de 40 de ani, poate fi vorba despre o formă agresivă, de aceea, depistarea timpurie este cu atât mai crucială, atrag atenția specialiștii.
Laptele matern permite accesul la celulele epiteliale din țesutul mamar, au explicat autorii studiului. Aceste celule se află la originea celor mai multe cancere mamare, au mai precizat cercetătorii. În cadrul acestui studiu, oamenii de știință au analizat 10 probe de lapte matern de la 8 femei. Cinci probe au fost prelevate de la femei care au suferit sau dezvoltat cancer, iar cinci au fost prelevate de la femei sănătoase. Două femei au furnizat o probă de la sânul sănătos și o proba de la sânul bolnav. Vârsta participantelor a variat de la 24 la 38 de ani. S-a presupus că toate alăptează.

Oamenii de știință au descoperit câteva diferențe de ordin chimic în laptele matern al femeilor cu cancer mamar. Dacă rezultatele sunt confirmate și în alte studii, analiza laptelui matern ar putea deveni o modalitate nu numai de depistare a cancerului mamar, ci și de estimare a riscul de a dezvolta cancer, atrag atenția autorii studiului.

Oamenii de știință evaluează potențialul secvențierii ADN-ului laptelui matern

Potrivit oamenilor de știință, aproximativ 1 din 3.000 de femei va fi diagnosticată cu cancer de sân în timpul sarcinii sau în perioada postpartum, făcându-l cea mai răspândită malignitate în această categorie demografică.

Lipsa unor teste de diagnostic și prognostic fiabile, sensibile și non-invazive pentru cancerul de sân în stadiu incipient la aceste paciente i-a făcut pe unii cercetători din Barcelona, Spania, să evalueze potențialul secvențierii ADN-ului laptelui matern.

Oamenii de știință au luat această decizie după ce o pacientă a fost diagnosticată cu cancer de sân pe când era însărcinată cu a treia fetiță. Femeia credea că i-a transmis tumora prin laptele matern celei de-a doua fiice în timpul alăptării. Cercetătorii au analizat o mostră de lapte matern pe care femeia o păstrase în congelator.

Chiar dacă se știe că maladia nu se poate transmite prin laptele matern, oamenii de știință au analizat mostra de lapte matern în căutarea unor markeri care să-i ajute în cercetarea lor. Spre surprinderea specialiștilor, după examinarea laptelui matern, aceștia au identificat ADN cu aceeași mutație care era prezentă și în tumoră. Astfel, ei au luat decizia să studieze în cadrul unei cercetări științifice diagnosticul bazat pe lapte matern.

Oamenii de știință s-au gândit că ar putea fi o sursă alternativă pentru o biopsie lichidă, care a fost folosită pentru screening-ul de sânge, salivă și urină ca diagnostic non-invaziv pentru tumorile solide.
Ca și în cazul altor probe de biopsie lichidă, specialiștii au analizat laptele matern și probele de sânge utilizând secvențierea de generație următoare (NGS) și PCR digitală cu picături (ddPCR).

După această analiză, oamenii de știință au observat că laptele matern obținut de la pacienții cu cancer de sân conține suficient ADN tumoral fără celule (ctDNA) pentru a fi detectat prin biopsie lichidă.
Prin urmare, specialiștii au reușit cu succes să diagnosticheze cancerul de sân precoce la femeile postpartum pe secvențierea ADN și analiza ddPCR a laptelui matern. Mai mult decât atât, aceștia au reușit să detecteze semne precoce ale cancerului de sân la o femeie sănătoasă care s-a înscris în cadrul acestui studiu.

Oamenii de știință atrag atenția că modificările fiziologice care apar la nivelul sânului în timpul sarcinii și postpartum fac tumorile mai greu de detectat. Mai mult decât atât, femeile rămân însărcinate la vârste la care screeningul populației cu mamografie nu se efectuează.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Nu în ultimul rând, alăptarea este, de asemenea, legată de o rată mai scăzută a mortalității la femeile cu cancer de sân. Mai exact, femeile care alăptează mai mult de 6 luni și ajung să fie diagnosticate cu cancer de sân au șanse mari de supraviețuire, spre deosebire de femeile care nu alăptează, potrivit statisticilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Breastfeeding and Mammographic Breast Density: A Cross-sectional Study”, Cancer Prev Res, 2023, Kayla R Getz, Babatunde Adedokun, Shuai Xu, Adetunji T Toriola
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10239347/
2 Studiul „Association between breastfeeding, mammographic density, and breast cancer risk: a review”, International Breastfeeding Journal volume, 2024, Dong-Man Ye, Xiaoru Bai, Shu Xu, Ning Qu, Nannan Zhao, Yang Zheng, Tao Yu
https://internationalbreastfeedingjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13006-024-00672-7

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și