Combaterea ridurilor prin crioterapie
Rezumat: Crioterapia folosește temperaturi scăzute în scopuri medicale sau cosmetice, însă termenul desemnează proceduri foarte diferite. În estetică, crioterapia facială presupune de obicei răcirea controlată a pielii, în timp ce alte tehnici folosesc frigul pentru a acționa asupra nervilor care controlează mușchii feței.
Combaterea ridurilor prin crioterapie este promovată pentru un aspect mai tonifiat și revitalizat, dar dovezile clinice privind reducerea de durată a ridurilor sunt încă limitate.
Unele efecte pot fi temporare. În plus, expunerea excesivă la frig poate provoca iritație, modificări de pigmentare sau leziuni cutanate. Procedura trebuie aleasă în funcție de tipul de tratament și de particularitățile pielii.
1. Ce este crioterapia?
2. Ce tipuri de crioterapie se folosesc în estetică?
a. Crioterapia locală pentru față
b. Dispozitive și tratamente cosmetice cu efect de răcire
3. Poate crioterapia să reducă ridurile?
a. Ce se știe despre ridurile fine și textura pielii?
b. Cât de durabile pot fi efectele?
4. Pentru ce tipuri de riduri poate fi utilă crioterapia?
5. Cum se desfășoară o ședință de crioterapie facială?
a. Cum se pregătește pielea înainte de procedură?
b. Ce senzații pot apărea în timpul tratamentului?
6. De câte ședințe poate fi nevoie pentru combaterea ridurilor?
7. Ce reacții adverse și riscuri poate avea crioterapia?
a. Roșeață, amorțeală și iritație
b. Arsuri prin frig și modificări ale pigmentării
c. Cine ar trebui să evite crioterapia?
8. Concluzie
1. Ce este crioterapia?
Crioterapia înseamnă utilizarea controlată a temperaturilor scăzute în scop terapeutic. În medicină, frigul poate fi folosit pentru reducerea durerii și inflamației sau pentru distrugerea controlată a unor țesuturi.
În dermatologie, crioterapia clasică utilizează frecvent azot lichid, care are o temperatură foarte scăzută. Această tehnică este folosită pentru tratarea unor veruci, keratoze și alte leziuni ale pielii, nu ca procedură obișnuită pentru combaterea ridurilor.
Crioterapia estetică facială este diferită. În general, aceasta presupune răcirea controlată și mai puțin agresivă a suprafeței pielii, cu dispozitive speciale, aplicatoare reci sau alte sisteme care nu urmăresc distrugerea țesutului.
Frigul determină inițial îngustarea vaselor mici de sânge de la nivelul pielii, fenomen numit vasoconstricție. După încetarea expunerii, circulația locală se poate modifica din nou pe măsură ce pielea revine la temperatura obișnuită.
Aceste modificări pot explica senzația temporară de prospețime, diminuarea ușoară a edemelor și aspectul mai ferm observat după unele tratamente.
Totuși, efectul imediat de „piele întinsă” nu trebuie echivalat automat cu formarea de colagen nou sau cu dispariția structurală a ridurilor.
2. Ce tipuri de crioterapie se folosesc în estetică?
a. Crioterapia locală pentru față
Într-un tratament cosmetic de tip „cryo facial”, pielea este răcită pentru scurt timp cu un dispozitiv special. Unele aparate folosesc un aplicator metalic rece, iar altele folosesc fluxuri controlate de aer sau gaz rece.
Scopul este o scădere temporară și controlată a temperaturii pielii, fără înghețarea și distrugerea țesutului.
Procedura este promovată mai ales pentru reducerea temporară a aspectului umflat al feței, calmarea pielii, diminuarea roșeții și obținerea unui aspect mai tonifiat.
Dovezile că această crioterapie superficială produce o reducere importantă și de lungă durată a ridurilor sunt însă limitate.
Există și o tehnică mult diferită, denumită terapie focalizată cu frig sau criomodulare. Aceasta acționează asupra unor ramuri ale nervului facial pentru a reduce temporar activitatea mușchilor care produc ridurile de expresie.
Aceasta nu este aceeași procedură cu răcirea superficială oferită în cadrul unui tratament cosmetic facial.
b. Dispozitive și tratamente cosmetice cu efect de răcire
Unele dispozitive combină crioterapia cu radiofrecvență. Răcirea poate proteja suprafața pielii, în timp ce radiofrecvența încălzește controlat straturile mai profunde.
Un studiu din 2025 a analizat astfel de sisteme de radiofrecvență cu răcire și a observat reduceri ale liniilor fine și altor parametri cutanați. Totuși, rezultatele nu pot fi atribuite frigului singur, deoarece radiofrecvența reprezenta tratamentul activ principal.
Există și aparate cosmetice care combină răcirea cu electroporație, hidrodermabraziune sau aplicarea unor produse cosmetice.
Rezultatele acestor tratamente combinate nu demonstrează că simpla crioterapie are același efect.
„Plasma atmosferică rece” este o altă tehnologie întâlnită în cercetarea anti-aging. În ciuda cuvântului „rece”, nu este crioterapie, ci un tip de plasmă fizică ionizată.
Un studiu mai vechi a găsit rezultate interesante asupra ridurilor fotoinduse și colagenului, dar experimentul a fost realizat în principal pe model animal și fibroblaste umane cultivate. El nu dovedește eficiența unui cryo facial obișnuit.
3. Poate crioterapia să reducă ridurile?
Pentru crioterapia facială superficială, dovezile clinice de bună calitate privind diminuarea ridurilor sunt încă insuficiente pentru a afirma că tratamentul produce o remodelare importantă și durabilă a pielii.
a. Ce se știe despre ridurile fine și textura pielii?
Una dintre cele mai directe cercetări privind frigul și ridurile a evaluat o procedură numită focused cold therapy. Studiul a inclus 41 de persoane și a vizat ridurile dinamice ale frunții.
Procedura nu a răcit pur și simplu pielea. Frigul a fost aplicat controlat asupra ramurilor temporale ale nervului facial, reducând temporar activitatea musculaturii responsabile de formarea ridurilor de expresie.
Dintre cele 36 de persoane incluse în analiza principală, 91% au avut după 30 de zile o ameliorare de cel puțin un punct pe scala ridurilor, iar 70% o ameliorare de cel puțin două puncte.
Dar studiul a avut un număr mic de participanți și a analizat o tehnică foarte specifică. Nu poate fi folosit drept dovadă că orice crioterapie facială oferită în salon are aceleași rezultate.
În cazul ridurilor fine produse de fotoîmbătrânire, îmbătrânirea pielii implică fragmentarea și reducerea colagenului și modificări ale fibroblastelor și matricei extracelulare. Aceste procese sunt mult mai complexe decât simpla modificare temporară a circulației.
b. Cât de durabile pot fi efectele?
Pentru un cryo facial superficial nu există suficiente studii controlate pentru a stabili cât durează efectul asupra ridurilor.
Aspectul mai proaspăt sau mai puțin umflat observat după răcire poate fi temporar. Nu există dovezi solide că o singură ședință modifică permanent structura pielii.
În studiul privind terapia focalizată cu frig, participanții au fost urmăriți până la 120 de zile. Tehnica producea reducerea temporară a activității nervoase, nu o eliminare definitivă a ridurilor.
Nervii își pot recupera treptat funcția, astfel încât și efectul asupra ridurilor dinamice se poate diminua.
Afirmațiile conform cărora crioterapia cosmetică simplă „șterge definitiv ridurile” sau produce un lifting permanent nu sunt susținute în prezent de dovezi clinice solide.
4. Pentru ce tipuri de riduri poate fi utilă crioterapia?
Ridurile nu au toate aceeași cauză. Unele sunt dinamice, adică apar în principal atunci când mușchii feței se contractă. Exemple sunt liniile de pe frunte și anumite riduri de expresie.
Terapia focalizată cu frig a fost studiată în special pentru asemenea riduri dinamice ale frunții, deoarece acționează asupra nervilor care controlează musculatura.
Ridurile statice sunt vizibile și atunci când fața este relaxată. Ele apar prin modificările cumulative ale colagenului, elastinei, țesutului adipos și structurii feței.
Nu există dovezi convingătoare că simpla răcire superficială poate elimina ridurile statice profunde.
În cazul liniilor foarte fine, crioterapia cosmetică poate modifica temporar textura și aspectul pielii, dar este important ca așteptările să fie realiste.
5. Cum se desfășoară o ședință de crioterapie facială?
Procedura diferă mult în funcție de aparatul folosit. Nu există un protocol medical universal valabil pentru toate tratamentele comercializate sub numele de crioterapie facială.
a. Cum se pregătește pielea înainte de procedură?
Pielea trebuie examinată pentru răni, iritații, infecții, dermatită activă sau alte probleme care ar putea fi agravate de frig.
Machiajul și produsele aflate pe piele sunt îndepărtate înaintea procedurii.
Persoana trebuie să comunice specialistului dacă suferă de afecțiuni declanșate sau agravate de frig.
Este important să fie evitate temperaturile excesive și contactul prelungit cu suprafețe foarte reci. Studiile arată că metoda de răcire și durata expunerii influențează temperatura pielii și riscul de reacții nedorite.
b. Ce senzații pot apărea în timpul tratamentului?
În timpul unei crioterapii superficiale pot apărea senzație intensă de rece, furnicături și o ușoară amorțeală.
După oprirea răcirii, pielea se încălzește progresiv. Unele persoane pot observa roșeață temporară.
Durerea puternică, senzația persistentă de arsură, albirea intensă a pielii sau formarea de vezicule nu trebuie considerate efecte normale ale unui simplu tratament cosmetic.
Crioterapia dermatologică distructivă produce în mod intenționat leziuni prin îngheț și poate fi urmată de durere, edem și vezicule. Aceasta este o procedură medicală diferită de un cryo facial anti-aging.
6. De câte ședințe poate fi nevoie pentru combaterea ridurilor?
Nu există un număr de ședințe stabilit prin studii clinice solide pentru combaterea ridurilor cu ajutorul crioterapiei faciale superficiale.
Unele saloane recomandă cure de mai multe ședințe, dar aceste protocoale comerciale nu trebuie confundate cu recomandări validate prin studii randomizate.
Numărul depinde și de aparatul utilizat. Un dispozitiv care doar răcește pielea nu poate fi comparat direct cu o procedură care combină crioterapia cu radiofrecvență sau alte tehnologii.
Terapia focalizată cu frig studiată pentru ridurile dinamice ale frunții a fost evaluată după o singură procedură, însă aceasta presupunea criomodularea nervului facial și nu un tratament cosmetic superficial.
7. Ce reacții adverse și riscuri poate avea crioterapia?
Riscul depinde foarte mult de temperatură, durata expunerii, tehnologie și profunzimea răcirii.
a. Roșeață, amorțeală și iritație
Printre reacțiile posibile după expunerea la frig se numără roșeața, furnicăturile, amorțeala și disconfortul temporar.
Crioterapia medicală mai intensă poate provoca durere, umflare și vezicule. Tratamentul în apropierea ochilor poate determina edem important.
Într-un studiu randomizat din 2024 privind răcirea superficială a pielii la femei în vârstă, 3 dintre cele 18 participante au prezentat efecte adverse după utilizarea unui pachet cu gel rece.
Studiul nu a analizat ridurile faciale, dar arată că până și metodele aparent simple de răcire trebuie utilizate corect.
b. Arsuri prin frig și modificări ale pigmentării
Expunerea excesivă la temperaturi scăzute poate provoca o arsură prin frig sau degerătură, cu durere, vezicule și afectarea țesutului.
În crioterapia dermatologică, modificările de pigment reprezintă o complicație bine cunoscută. Melanocitele sunt sensibile la temperaturile foarte scăzute.
Poate apărea hipopigmentarea, adică deschiderea permanentă sau de lungă durată a culorii pielii. Uneori apare și hiperpigmentare după inflamație.
Răcirea agresivă poate produce și cicatrici sau afectarea temporară a nervilor. Aceste complicații sunt mai relevante pentru crioterapia intensă sau distructivă decât pentru răcirea cosmetică moderată.
c. Cine ar trebui să evite crioterapia?
Persoanele cu urticarie la frig trebuie să evite expunerea intenționată la temperaturi foarte scăzute, deoarece frigul poate declanșa reacția.
Crioterapia necesită precauții sau poate fi contraindicată și în boala Raynaud, crioglobulinemie și alte afecțiuni agravate de frig.
Trebuie discutată cu medicul și în cazul tulburărilor circulatorii, neuropatiilor sau sensibilității reduse a pielii, deoarece persoana poate să nu perceapă corect frigul excesiv.
Nu este indicată aplicarea pe piele cu răni, infecții, dermatită intens inflamată sau alte leziuni neclarificate.
Dacă procedura este mai mult decât o răcire superficială cosmetică și implică azot lichid, ace, criomodulare nervoasă sau alte metode invazive, aceasta trebuie efectuată numai de un profesionist medical calificat.
8. Concluzie
Crioterapia facială cosmetică poate oferi temporar un aspect mai proaspăt, poate reduce umflarea și poate face pielea să pară mai tonifiată. Dovezile că răcirea superficială reduce durabil ridurile sunt însă limitate.
Crioterapia poate avea un loc în îngrijirea estetică, dar nu ar trebui prezentată drept o metodă demonstrată de „ștergere” permanentă a ridurilor.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Crioterapia facială elimină ridurile?
Răspuns: Nu există dovezi solide că răcirea superficială elimină definitiv ridurile. Poate îmbunătăți temporar aspectul pielii. O procedură diferită, terapia focalizată cu frig asupra nervilor faciali, a avut rezultate promițătoare pentru ridurile dinamice ale frunții.
Întrebare: Care sunt efectele adverse ale crioterapiei?
Răspuns: Pot apărea roșeață, amorțeală, furnicături și iritație. Răcirea excesivă poate provoca vezicule, arsuri prin frig și modificări de pigmentare. Crioterapia medicală intensă poate provoca, rar, cicatrici sau afectarea nervilor.
Întrebare: Cât costă crioterapia în România?
Răspuns: Prețul diferă în funcție de aparat și de procedură. Tratamente faciale de tip CryoTouch costă aproximativ 250 de lei pe ședință, iar protocoalele combinate pot ajunge la aproximativ 350–450 de lei.
Întrebare: De câte ședințe de crioterapie facială este nevoie?
Răspuns: Nu există un număr standard de ședințe dovedit științific pentru reducerea ridurilor prin răcire facială superficială. Protocolul depinde de tehnologie, iar afirmațiile comerciale trebuie diferențiate de recomandările bazate pe studii.
Întrebare: Cine nu ar trebui să facă crioterapie facială?
Răspuns: Persoanele cu urticarie la frig, boala Raynaud, crioglobulinemie sau probleme importante de circulație trebuie să discute cu medicul și, în anumite situații, să evite procedura.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Cryotherapy in Dermatology
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482319/
Pub Med - Comparative Analysis on the Efficacy of Monopolar Radiofrequency With Continuous Water Cooling and Conventional Cryogen Spray Cooling in Facial Rejuvenation
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/41331720/
Studiul „Comparative Analysis on the Efficacy of Monopolar Radiofrequency With Continuous Water Cooling and Conventional Cryogen Spray Cooling in Facial Rejuvenation”, apărut în Ann Dermatol. 2025 Dec;37(6):397-407. doi: 10.5021/ad.25.166, autori: Hyojin Roh et al.
Pub Med - Comparison of Cryotherapy Performed With Ice or Gel and Superficial Skin Cooling of Older Women: A Randomized, Crossover, Clinical Trial
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38502943/
Studiul „Comparison of Cryotherapy Performed With Ice or Gel and Superficial Skin Cooling of Older Women: A Randomized, Crossover, Clinical Trial”, apărut în J Geriatr Phys Ther. 2024 Mar 19. doi: 10.1519/JPT.0000000000000412. Online ahead of print, autori: Kharine Dos Santos Maria Fachin et al.
Te-ar mai putea interesa și...
