Deși femeile tinere nu ar trebui să fie expuse riscului de a face un atac de cord, infarcturile apar și în rândul lor. De ce se întâmplă acest lucru și ce măsuri de protecție se pot lua?

Mai degrabă decât o acumulare lentă a plăcii de aterom în timp, un atac de cord cauzat de disecția spontană a arterei coronare lovește brusc, adesea la femeile mai tinere care nu păreau să fie expuse riscului unui eveniment cardiac.

Ce este disecția coronariană spontană

Disecția coronariană spontană (DCS) este prea puțin înțeleasă și până acum a fost imposibil să se prevadă care combinație de gene și factori declanșatori de mediu va duce la ruperea spontană sau disecarea arterelor coronare, conducând la un atac de cord care necesită asistență medicală de urgență pentru a salva viața persoanei afectate.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Într-un studiu¹ recent, cercetătorii au descoperit indicii genetice suplimentare pentru a înțelege mai bine disecția coronariană spontană, indicii care sunt extrem de necesare. Genele pe care echipa de cercetare le-a identificat ilustrează în continuare diferența dintre disecția coronariană spontană și atacul de cord mai frecvent, atunci când placa se acumulează în artere și limitează fluxul sangvin, afecțiune numită ateroscleroză.

Alelele de risc pentru disecția coronariană spontană au fost invers asociate cu bolile coronariene și cu infarctul miocardic cauzat de boala aterosclerotică, sugerând o biologie foarte diferită care stă la baza arterei care provoacă fiecare tip de atac de cord, afirmă oamenii de știință. Este deosebit de interesant faptul ca mulți dintre markerii genetici sunt implicați, dar în moduri diferite, în ambele tipuri de infarct, atacul de cord obișnuit și disecția coronariană spontană.

Cercetătorii au efectuat un studiu de asociere la nivel de genom, analizând milioane de markeri genetici la paciente cu disecție coronariană spontană și la controale sănătoase. S-a descoperit o asociere semnificativă a mai multor regiuni genetice specifice asociate cu DCS, care au implicat în continuare gene specifice influențate de variantele genetice identificate.

În plus, cercetătorii raportează că factorii genetici de risc pentru disecția coronariană spontană prezic, de asemenea, apariția acesteia în rândul persoanelor cu displazie fibromusculară, o boală vasculară care poate afecta orice arteră din corp și care se găsește la unele paciente cu DCS. Mulți oameni cu displazie fibromusculară nu au, de asemenea, factori de risc tradiționali care stau la baza aterosclerozei, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul, spun cercetătorii, și totuși pot fi expuși riscului de complicații vasculare, cum ar fi anevrismele arteriale.

Această analiză imparțială, efectuată la scară largă, le-a oferit cercetătorilor noi indicii pentru a-și concentra următorii pași de cercetare, de care este mare nevoie. În cele din urmă, alelele de risc pentru disecția coronariană spontană au fost asociate pozitiv cu migrena, ceea ce evidențiază o bază genetică comună pentru cele două afecțiuni. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a defini cu precizie relația biologică a DCS cu bolile vasculare, precum și implicațiile sale pentru îngrijirea clinică.

Autorii studiului spun că identificarea acestor alele de risc genetic îi ajută să avanseze în înțelegerea riscurilor disecției coronariene spontane. Dacă aceste descoperiri ar avea implicații pentru DCS la grupele de populație cu risc ridicat, ar fi un pas important consecutiv acestei cercetari.

Munca echipei s-a bazat pe colaborări internaționale la scară largă, inclusiv Studiul canadian DCS, Studiul genetic al displaziei arteriale de la Universitatea din Michigan, Bio Bank-ul din Marea Britanie, Programul Million Veteran și Inițiativa Michigan Genomics, de la care mii de controale sănătoase au sporit capacitatea echipei pentru a detecta asocieri genetice.

Următorul pas este de a efectua studii pe grupuri mai mari de pacienți cu disecție coronariană spontană și de a efectua studii aprofundate suplimentare asupra relației genetice și biologice dintre DCS și displazia fibromusculară și a bolilor arteriale asociate.

Cum se poate preveni un atac de cord

Un infarct se poate preveni printr-un stil de viață cât mai sănătos și anume:

Renunțarea la fumat. Dacă fumezi, renunță la țigări. Dacă cineva din gospodăria ta fumează, încurajează-l să renunțe. E adevărat, procesul poate fi unul dificil. Dar este și mai greu să te recuperezi după un atac de cord sau după un accident vascular cerebral ori să trăiești cu boli cronice de inimă.

Adoptarea unei alimentații preponderent sănătoase. Cu toții avem diverse pofte alimentare pe care ni le satisfacem măcar din când în când. Însă o dietă preponderent sănătoasă este una dintre cele mai bune arme pe care le avem pentru a combate bolile cardiovasculare. Mâncarea pe care o consumi și mărimea porțiilor pot influența negativ și alți factori de risc controlabili: colesterolul, tensiunea arterială, diabetul și obezitatea. Alege alimente bogate în substanțe nutritive - care au vitamine, minerale, fibre și alți nutrienți -, dar care au un conținut scăzut de calorii, nu alimentele sărace în nutrienți și bogate în calorii. Adopă o alimentație care pune accentul pe aportul de legume, fructe și cereale integrale. Include în ea produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, carne de la păsări de curte, pește, leguminoase, uleiuri vegetale netropicale și nuci. Limitează consumul de dulciuri, băuturi îndulcite cu zahăr și carne roșie. Ia în calcul și suplimentele cu ulei de pește, care susțin sănătatea inimii.

Reglarea nivelului de colesterol. Grăsimea depusă pe pereții arterelor este extrem de periculoasă. Mai devreme sau mai târziu, ar putea declanșa un atac de cord sau un accident vascular cerebral. E necesar să reduci aportul de grăsimi saturate și trans, dar dacă dieta și activitatea fizică nu scad colesterolul, atunci medicul îți va recomanda medicamente.

Scăderea tensiunii arteriale. Hipertensiunea este un factor de risc major pentru accident vascular cerebral și infarct. Recuperarea după accidentul vascular cerebral este dificilă în cel mai bun caz (dacă nu cumva persoana va rămâne invalidă pentrtu restul vieții). Se recomandă mai puțină sare adăugată în mâncare, administrarea medicamentelor conform recomandărilor medicului și exercițiu fizic. Tensiunea arterială optimă este mai mică de 120/80 mmHg.

Efectuarea de exerciții fizice. Fii activ fizic în fiecare zi. Cercetările au arătat că minim 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale, scăderea colesterolului și menținerea greutății corporale la un nivel sănătos. Oricât de puțin înseamnă mai mult decât nimic. Dacă acum ești sedentar, începe treptat. Chiar și câteva minute de sport la un moment dat pot oferi unele beneficii pentru sănătate.
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - Chromosome 1q21.2 and additional loci influence risk of spontaneous coronary artery dissection and myocardial infarction
https://www.nature.com/articles/s41467-020-17558-x
1. Studiul  „Chromosome 1q21.2 and additional loci influence risk of spontaneous coronary artery dissection and myocardial infarction”, apărut în Nature Communications. DOI: 10.1038/s41467-020-17558-x, autori: Jacqueline Saw et al.
American Heart Association - Lifestyle Changes for Heart Attack Prevention
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/life-after-a-heart-attack/lifestyle-changes-for-heart-attack-prevention