Amețeala la ridicarea bruscă: ce afecțiuni poate indica?
Rezumat: Amețeala care apare la ridicare bruscă din pat sau de pe scaun poate fi legată de o scădere temporară a fluxului de sânge către creier. Aceasta se numește hipotensiune ortostatică și poate provoca vedere încețoșată, confuzie, instabilitate sau leșin.
Printre cauze se află deshidratarea, pierderea de sânge, anumite medicamente, repausul prelungit la pat, afecțiunile cardiace, diabetul, boala Parkinson sau insuficiența suprarenală.
Tratamentul depinde de cauză și poate include hidratare, mișcare, ajustarea medicației și ridicare lentă.
1. Amețeala la ridicare apare la orice vârstă
2. Cauze amețeală la ridicare
a. Cauze obișnuite
b. Cauze conexe
3. Evaluare și diagnostic amețeală
a. Examen fizic
b. Teste și investigații
4. Tratament stare de amețeală
a. Schimbări în stilul de viață
b. Medicație
5. Amețeala la persoanele în vârstă
6. Concluzie
1. Amețeala la ridicare apare la orice vârstă
Mulți oameni, în special persoanele în vârstă, dar și tinerii, se pot confrunta cu o stare de amețeală temporară și întunecarea câmpului vizual atunci când se ridică brusc din pat sau de pe un scaun.
Tensiunea arterială care scade excesiv la ridicare se numește hipotensiune ortostatică sau hipotensiune posturală.
Pot apărea și alte simptome, precum confuzie sau vedere încețoșată, la câteva secunde la câteva minute după ridicarea în picioare, mai ales după ce o persoană stă culcată în pat sau așezată pentru o perioadă mai lungă.
Problema se remediază prin așezarea la loc, însă sunt și persoane care pot cădea, iar unele își pierd cunoștința. Simptomele sunt adesea mai frecvente sau grave după ce oamenii au consumat alcool sau au luat o masă mai consistentă.
La tineri, simptomele pot apărea fără să existe hipotensiune. De multe ori, la copii sau tineri se pot observă creșteri ale frecvenței cardiace (tahicardie), la măsurarea în picioare; această afecțiune este numită sindrom de tahicardie ortostatică posturală.
Motivul pentru care aceste persoane resimt amețeală în ciuda faptului că tensiunea arterială este normală, nu este încă elucidat. Însă nu pune sănătatea generală în pericol.
2. Cauze amețeală la ridicare
a. Cauze obișnuite
O stare de amețeală la ridicarea în picioare se produce ca urmare a proceselor de reglare a tensiunii arteriale. În mod normal, atunci când oamenii stau întinși, pe scaun sau în pat, gravitația face ca sângele să rămână la nivelul venelor de la picioare și trunchi.
Această situație scade tensiunea arterială și cantitatea de sânge pompată de inimă către creier.
Fluxul redus de sânge la nivelul creierului cauzează amețeală și alte simptome.
Pentru a compensa acest lucru, sistemul nervos crește rapid ritmul cardiac și contractă vasele de sânge, pentru revenirea tensiunii arteriale la normal prin activarea sistemului nervos vegetativ.
Cauzele dereglării sunt:
- slaba funcționare a sistemului nervos autonom din cauza unor afecțiuni sau medicamente (antihipertensivele, de exemplu);
- capacitatea scăzută a inimii de a pompa sângele;
- scăderea volumului sangvin (hipovolemie) ca în deshidratare sau pierderea de sânge;
- răspunsurile hormonale defectuoase - o glandă suprarenală subactivă (insuficiență suprarenală);
- repaus la pat prelungit;
- diabetul, boala Parkinson, cancer sau probleme neurologice;
- o alimentație prea săracă în sare.
b. Cauze conexe
În cazul persoanelor care devin amețite sau buimăcite când stau în picioare, anumite simptome și caracteristici sunt motive de îngrijorare și se impune vizita la medic:
- sânge în scaun sau scaun negru;
- dificulatea de a merge, slăbirea coordonării sau echilibrului;
- leșin (o persoană care a leșinat ar trebui să fie văzută de un medic cât mai curând).
3. Evaluare și diagnostic amețeală
a. Examen fizic
Medicul face un examen fizic, apoi măsoară tensiunea arterială și ritmul cardiac după cinci minute de stat jos. Operațiunea se repetă după ce pacientul stă în picioare sau se ridică timp de 1 minut și din nou, după ce stă în picioare sau așezat timp de 3 minute.
Se poate recomanda un examen rectal digital, pentru a vedea dacă persoana ar putea avea sângerări la nivelul tractului digestiv. O examinare neurologică se impune pentru testarea puterii, senzitivității, reflexelor, echilibrului, și examinarea mersului.
Cu excepția cazului în care cauza este evidentă (de exemplu, după repausul la pat), este de obicei necesară testarea.
b. Teste și investigații
Se poate recomanda efectuarea unei electrocardiograme (EKG), a unei hemograme complete și a altor teste de sânge (de exemplu, nivelurile de electroliți).
În cazul în care medicii suspectează un medicament care cauzează amețeli, aceștia pot solicita persoanei să întrerupă administrarea și să observe dacă amețelile se opresc sau continuă.
Testarea poate fi efectuată pe masa de înclinare atunci când medicii suspectează proasta funcționare a sistemului nervos autonom. Pacientul stă întins pe un pat special și este monitorizat timp de câteva minute.
Apoi, patul este înclinat la un unghi de 60˚ până la 80° timp de 15 până la 20 de minute, în timp ce sunt măsurate tensiunea arterială și ritmul cardiac.
Dacă tensiunea arterială nu scade, se administrează izoproterenol (un medicament care stimulează inima) intravenos într-o doză suficient de mare pentru a accelera ritmul cardiac cu 20 de bătăi pe minut, iar testul se repetă.
Această procedură durează între 30 și 60 de minute și este foarte sigur.
4. Tratament stare de amețeală
Orice cauză a amețelii trebuie tratată atunci când este posibil, inclusiv schimbarea sau oprirea oricăror medicamente cauzatoare.
Cu toate acestea, există multe cauze ale amețelii care nu pot fi combătute cu totul, iar pacienții nu pot decât să ia măsuri pentru a reduce simptomele. Măsurile includ schimbarea stilului de viață și medicația.
a. Schimbări în stilul de viață
Persoanele care au nevoie de repaus la pat prelungit ar trebui să fie ridicate în fiecare zi și să facă exerciții fizice în pat, atunci când este posibil.
În general, este util pentru oricine amețește să consume cantități adecvate de lichide sănătoase și să evite alcoolul și să facă exerciții fizice în mod regulat.
Exercițiile fizice regulate de intensitate mică cresc tonusul muscular în pereții vaselor de sânge, ceea ce reduce staza la nivelul picioarelor. Dormitul cu capul patului ridicat poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
Pentru unii oameni, creșterea aportului de sare poate crește retenția de apă și de a diminua simptomele. Însă, creșterea aportului de sare nu poate fi recomandat pentru persoanele cu tulburări cardiace.
b. Medicație
Pentru a trata starea de amețeală, medicii pot prescrie fludrocortizon, un medicament care ajută organismul să rețină sarea și apa, prevenind astfel scăderea tensiunii arteriale la persoanele imobilizate mai mult timp la pat.
În alte situații se recomandă propranolol sau un alt beta-blocant cu fludrocortizon. Alte medicamente, cum ar fi medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot ajuta în unele cazuri.
5. Amețeala la persoanele în vârstă
Amețelile sau leșinul la ridicarea în picioare apar la aproximativ 20% dintre persoanele în vârstă, mai frecvent în rândul celor cu tulburări coexistente, tensiune arterială ridicată, în special la oamenii spitalizați pe termen lung.
Pericolul este reprezentat de cădere; persoanele mai în vârstă ar trebui să evite, de asemenea, și statul prelungit în picioare.
Incidența crescută a amețelii la persoanele în vârstă este cauzată de scăderea capacității de reacție a receptorilor care controlează tensiunea arterială, plus creșterea rigidității peretelui arterial, ceea ce face mai dificil pentru artere să împingă mai mult sânge pentru a crește tensiunea arterială.
Scăderea capacității de reacție a receptorilor întârzie răspunsurile normale la nivelul circulației membrelor inferioare.
În mod paradoxal, tensiunea arterială ridicată, care este mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă, poate contribui la scăderea sensibilității receptorilor, crescând predispoziția la amețeală la ridicarea în picioare.
6. Concluzie
Amețeala la ridicare nu trebuie ignorată atunci când se repetă, provoacă leșin sau este însoțită de tulburări de mers, dezechilibru ori sânge în scaun.
Uneori este vorba despre hipotensiune ortostatică, dar simptomele pot apărea și în alte tulburări circulatorii sau neurologice. Ridicarea treptată, hidratarea adecvată, evitarea alcoolului și mișcarea regulată pot reduce episoadele, însă nu înlocuiesc evaluarea medicală.
Medicul poate verifica tensiunea în poziții diferite, ritmul inimii, analizele de sânge și tratamentele urmate. Identificarea cauzei este importantă mai ales la vârstnici, deoarece o simplă amețeală poate duce la cădere, traumatisme și pierderea temporară a cunoștinței.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce înseamnă când amețești când te ridici?
Răspuns: Poate însemna că tensiunea arterială scade temporar după ridicare, iar creierul primește pentru scurt timp mai puțin sânge. Fenomenul este numit hipotensiune ortostatică.
Întrebare: Care sunt cauzele amețelii la ridicare?
Răspuns: Cauzele pot include deshidratarea, pierderea de sânge, repausul prelungit, anumite medicamente, bolile cardiace, diabetul, boala Parkinson sau tulburările hormonale.
Întrebare: Ce simptome pot însoți hipotensiunea ortostatică?
Răspuns: Pot apărea vedere încețoșată, confuzie, slăbiciune, pierderea echilibrului, senzație de leșin sau pierderea temporară a cunoștinței.
Întrebare: Cum poate fi prevenită amețeala la ridicare?
Răspuns: Ridică-te treptat, hidratează-te suficient, evită alcoolul și fă mișcare regulat. Nu crește consumul de sare fără recomandarea medicului.
Întrebare: Când trebuie să mergi la medic?
Răspuns: Consultă medicul dacă episoadele sunt frecvente, ai leșinat, întâmpini dificultăți la mers, îți pierzi echilibrul sau observi sânge în scaun ori scaun negru.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - When I Stand Up Suddenly, I Feel Dizzy — Should I Worry?
https://health.clevelandclinic.org/dizzy-when-standing/
MSD Manual - Orthostatic Hypotension
https://www.msdmanuals.com/professional/cardiovascular-disorders/symptoms-of-cardiovascular-disorders/orthostatic-hypotension
HeartRhythm - Lower body muscle preactivation and tensing mitigate symptoms of initial orthostatic hypotension in young females
https://www.heartrhythmjournal.com/article/S1547-5271(21)02524-8/fulltext
Studiul „Lower body muscle preactivation and tensing mitigate symptoms of initial orthostatic hypotension in young females”, apărut în HeartRhythm Vol. 19, Issue 4, P604-610, April 01, 2022, DOI:https://doi.org/10.1016/j.hrthm.2021.12.030, autori: Nasia A. Sheikh et al.
Te-ar mai putea interesa și...
