Totul despre anexită, boala denumită greșit „răceală la ovare”

Multe femei se confruntă cu anexita, numită și boală inflamatorie pelvină sau, în termeni populari, „răceală la ovare”. Pentru a ști cum să o tratăm, este important să aflăm ce cauze are și cum se manifestă.

Ce este anexita?

Anexita sau boala inflamatorie pelvină este o afecțiune care se manifestă prin inflamații și disconfort la nivelul organelor genitale feminine: colul uterin, uterul, trompele uterine și uneori ovarele. Denumirea populară de „răceală la ovare” nu este tocmai corectă, pentru că această afecțiune nu are cauze similare cu ale răcelii și nu se manifestă în același mod.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Anexita afectează, în general, femeile tinere și active din punct de vedere sexual. Este o boală care poate duce la infertilitate, în lipsa unui tratament adecvat. În plus, există femei care se îmbolnăvesc repetat și care necesită monitorizare constantă. Boala inflamatorie pelvină apare deseori în sezonul rece, deoarece frigul slăbește imunitatea organismului, iar în combinație cu umiditatea, poate deregla echilibrul florei vaginale.

Cauzele anexitei, factorii de risc și prevalența

Anexita se declanșează de cele mai multe ori ca urmare a unei infecții cu bacterii. În majoritatea cazurilor de boală inflamatorie pelvină, este vorba despre bacteriile care produc gonoree (infecția cu Neisseria gonorrhoeae) sau clamidioză (infecția cu Chlamydia trachomatis). Aceste bacterii urcă în colul uterin sau în uter și cauzează inflamarea acestuia. În stadii mai grave sau mai avansate, infecția poate urca până la trompele uterine și până la ovare.

Cum ajung bacteriile în vagin? Principala modalitate de răspândire este contactul sexual, urmat de spălăturile vaginale prea dese, care dezechilibrează flora vaginală. Alte riscuri de infectare sunt rana pe col, intervenții chirurgicale la nivelul organelor genitale și parteneri sexuali multipli. Mai rar, bacteriile pătrund în organism în urma nașterii pe cale naturală sau a avortului.

Atunci când flora vaginală normală nu reușește să țină piept bacteriilor, acestea trec de bariera de apărare a organismului. Inflamația se instalează pe o singură parte sau bilateral și produce anumite simptome care ar trebui să trimită persoana de urgență la medicul ginecolog.

Care sunt factorii de risc pentru anexită?

Femeile care au risc de a face boala inflamatorie pelvină sunt:

  • cele care sunt active sexual și au sub 25 de ani
  • cele care au mai mulți parteneri sexuali
  • cele care nu folosesc metode contraceptive de barieră, cum ar fi prezervativul
  • cele care fac des spălături vaginale fără ca acestea să le fi fost recomandate în mod specific de medic.

Care este prevalența anexitei la nivel mondial?

Nu există date clare despre prevalența bolii la nivel mondial, ce se știe este că anexita apare mai ales la femeile tinere și active sexual, în jur de 25 de ani, care nu folosesc mijloace contraceptive. Se estimează că în fiecare an există aproximativ un milion de femei care trec printr-un episod de anexită.

Simptome anexită

În primă fază, boala inflamatorie pelvină debutează cu un disconfort în partea inferioară a abdomenului, pe o singură parte sau pe ambele. Uneori, durerea iradiază pe partea interioară a coapsei. Concomitent, pot să apară secreții vaginale anormale, cu miros neplăcut, consistență modificată și culoare galben-verzuie. 

Alte simptome de anexită des întâlnite sunt febra, care poate urca până la 39 de grade Celsius, iar când infecția se agravează, durerile devin mai acute și pot fi însoțite de stări de vomă. În unele cazuri, anexita poate avea și simptome similare cu cele ale infecțiilor urinare: nevoia de a merge des la toaletă și usturime la urinare.

Diagnostic anexită

Principalul pas în tratarea anexitei este vizita la medicul ginecolog și diagnosticarea corectă. Fiindcă există și alte afecțiuni care pot avea simptome asemănătoare, este important ca diagnosticul final să fie dat de un ginecolog. 

Acesta va face o palpare abdominală, pentru a depista ce inflamații există și unde sunt ele poziționate. Apoi, va lua o probă de secreție vaginală, pentru a testa prezența anumitor bacterii. Rezultatele se eliberează în 2-3 zile, iar medicul prescrie un tratament în funcție de acestea. În cazul în care sunt necesare, se pot face și alte investigații care să ofere o imagine mai bună asupra afecțiunii: analize de sânge, ecografie pelvină, colposcopie.

Tratament anexită 

Tratamentul în caz de anexită presupune în special medicamente antibiotice, care să combată infecția bacteriană. Alături de antibiotic, se va administra și un antiinflamator, care să reducă disconfortul local. 

Se recomandă, de asemenea, odihnă, repaus și evitarea efortului și a contactelor sexuale. În plus, evitarea frigului va grăbi vindecarea. Toate investigațiile trebuie repetate după finalizarea tratamentului, pentru a se putea observa dacă bacteriile au dispărut în totalitate. Orice anexită care nu este vindecată complet poate cauza probleme grave pe termen lung.

Există tratament naturist pentru anexită?

Pe lângă tratamentul pentru anexită recomandat de medic, pot fi de ajutor ca adjuvant unele terapii precum administrarea de probiotice, zinc, vitamina C, echinacea, mlădițe de zmeur și muguri de coacăz negru. E bine ca înainte de a se încerca remedii naturale să se ceară sfatul medicului, pentru ca pacienta să se asigure că terapia nu interacționează cu medicamentele.

Complicațiile anexitei

Cea mai frecventă complicație a anexitei este infertilitatea. Din cauza inflamației, organele genitale nu își mai îndeplinesc funcțiile în mod corect. Infertilitatea dispare, de regulă, după un tratament corect. Rareori, în cazul apariției unor complicații, poate să apară infertilitatea permanentă.

Fiindcă anexita este o infecție bacteriană, în cazurile severe, bacteriile pot migra către organele învecinate, în special în zona ficatului. O altă complicație gravă este peritonita, ruptura unui abces în zona ovarelor sau trompelor uterine. Abcesele apar în cazurile grave, unde infecția la nivelul trompelor uterine cauzează acumularea de lichid și puroi.

Anexita acută vs. anexita cronică

Multe femei care suferă de anexită nu au simptome, iar dacă acestea apar, ele pot varia în intensitate, pot fi simptome ușoare sau severe. Să nu uităm că, dacă este lăsată netratată, așa-zisa „răceală la ovare” poate avea consecințe grave. 

Este important să fie recunoscută cât mai rapid după următoarele simptome: durere (cel mai probabil severă) în zona pelvină, febră, oboseală, sângerări sau „spotting” între două menstruații, menstruație neregulată, durere în zona lombară și în zona rectului, durere în timpul raportului sexual, secreții vaginale anormale, urinări frecvente, vărsături.

Boala inflamatorie pelvină poate fi acută, manifestările ei putând să dureze până la 30 de zile, sau poate fi cronică, dacă simptomele și neplăcerile persistă mai mult de 30 de zile.

Care este prognosticul în cazul pacientelor cu anexită?

Unele studii arată că aproximativ 20% dintre femeile care fac anexită devin infertile, 40% dezvoltă durere cronică și 1% dintre cele care rămân însărcinate au o sarcină ectopică. De aceea, pentru a minimiza riscul de sechele, este important ca orice femeie care se confruntă cu simptomele anexitei să meargă cât mai repede la un consult ginecologic.

Pentru a preveni anexita, se recomandă utilizarea prezervativului, mai ales dacă nu există un partener sexual stabil, despre care să se știe că este sănătos, și limitarea numărului de parteneri sexuali.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manuals - Pelvic Inflammatory Disease (PID)
https://www.msdmanuals.com/professional/gynecology-and-obstetrics/vaginitis,-cervicitis,-and-pelvic-inflammatory-disease-pid/pelvic-inflammatory-disease-pid
Medscape - Pelvic Inflammatory Disease
https://emedicine.medscape.com/article/256448-overview
Oxford Academic - The Burden of and Trends in Pelvic Inflammatory Disease in the United States, 2006–2016
https://academic.oup.com/jid/article/224/Supplement_2/S103/6352163
Studiul „The Burden of and Trends in Pelvic Inflammatory Disease in the United States, 2006–2016”, apărut în The Journal of Infectious Diseases, Volume 224, Issue Supplement_2, 15 August 2021, Pages S103–S112, https://doi.org/10.1093/infdis/jiaa771, autori: Kristen M. Kreisel


Te-ar mai putea interesa și...


[{read-more-ovare}]

 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0