Declinul cognitiv poate anunța un eventual AVC

Potrivit unui studiu apărut în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry, persoanele care fac un AVC ar putea fi detectate cu 10 ani înainte dacă li se urmărește declinul cognitiv și funcționarea zilnică.

În fiecare an, la nivel mondial, mai multe milioane de oameni trec printr-un accident vascular cerebral (AVC), iar o parte dintre ei își pierd viața în urma acestui eveniment. Previziunile arată că unul din patru adulți cu vârste de peste 25 de ani va suferi un AVC la un moment dat în viață.

Un accident vascular cerebral apare atunci când o arteră a creierului se blochează sau se rupe, ducând la moartea unei zone a țesutului cerebral din cauza pierderii aportului de sânge și a simptomelor care apar brusc. Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt ischemice (de obicei cauzate de blocarea unei artere), dar unele sunt hemoragice (cauzate de ruperea unei artere). 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Simptomele apar brusc și pot include slăbiciune musculară, paralizie pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, confuzie, probleme de vedere, amețeli, pierderea echilibrului și a coordonării și, în unele accidente vasculare cerebrale hemoragice, o durere de cap bruscă și severă.

Se poate prezice apariția accidentului vascular la o persoană? Și dacă da, cu cât timp înainte? Cercetătorii de la Centrul Medical al Universității Erasmus din Țările de Jos sunt de părere că un AVC poate fi prevăzut din timp cu ajutorul unor teste.

Un AVC ar putea fi prevăzut cu până la 10 ani înainte de a se produce

O echipă de cercetare olandeză a evaluat în mod repetat cunoașterea și activitățile de bază ale vieții zilnice (BADL și IADL) în rândul a 14.712 participanți la Studiul Rotterdam între 1990 și 2016. Dosarele medicale au fost monitorizate continuu până în 2018 pentru a evalua apariția accidentului vascular cerebral.

TESTARE PCR COVID-19

Participanții cu AVC au fost potriviți într-un raport 1:3 cu participanți fără AVC. Traiectoriile cognitive și funcționarea zilnică au fost examinate timp de 10 ani înainte și după accidentul vascular cerebral și au fost comparate cu traiectoriile corespunzătoare ale indivizilor fără aceste eveniment.

Cercetătorii au descoperit că 1.662 de participanți au avut un accident vascular cerebral pentru prima dată în timpul unei urmăriri medii de 12,5 ± 6,8 ani. În ceea ce privește cunoașterea și funcționarea zilnică, persoanele care au avut un accident vascular cerebral au diferit față de grupul de control cu până la 10 ani înainte de diagnosticarea evenimentului. 

Înainte de accidentul vascular cerebral, s-au observat abateri semnificative în examenul Mini-Mental State (diferență semnificativă la 6,4 ani înainte de accident vascular cerebral), Stroop (5,7 ani), Purdue Pegboard (3,8 ani) și BADL și IADL (2,2 și respectiv 3,0 ani) .

Descoperirile din acest studiu, spun autorii, demonstrează că viitorii pacienți cu accident vascular cerebral încep să aibă un drum diferit în evaluările mentale cu până la 10 ani înainte de evenimentul acut, sugerând că persoanele cu declin cognitiv și funcțional prezintă un risc mai mare de accident vascular cerebral și sunt posibile candidate pentru studiile de prevenire.

Declinul accelerat al cunoașterii și al funcționării zilnice înainte de un accident vascular cerebral sugerează că persoanele cu un viitor AVC suferă de acumularea de leziuni intracerebrale cu ani înainte de evenimentul acut, cum ar fi boala vaselor mici cerebrale, neurodegenerarea și inflamația.

Cum se poate preveni un accident vascular cerebral?

Prevenirea accidentelor vasculare cerebrale este preferabilă tratamentului acestora. Strategia principală pentru prevenirea unui prim AVC este gestionarea factorilor de risc majori. Dacă o persoană a suferit deja un accident vascular cerebral, de obicei sunt necesare măsuri preventive suplimentare.

Gestionarea factorilor de risc

În încercarea de a preveni un AVC, tensiunea arterială crescută și diabetul trebuie controlate. Nivelul colesterolului trebuie măsurat la intervale regulate și, dacă este ridicat, se prescriu medicamente pentru scăderea valorilor (medicamente hipolipemiante), pentru a reduce astfel riscul de ateroscleroză.

Fumatul și consumul de substanțe interzise trebuie oprit, iar alcoolul trebuie limitat la cel mult o băutură pe zi (maxim două, în cazul bărbaților). Exercițiul fizic regulat pentru toată lumea și pierderea în greutate în caz de supragreutate sau obezitate, printr-o alimentație sănătoasă, îi ajută pe oameni să controleze hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul.

Dacă o persoană merge la controalele și la analizele perioadice, medicul de familie poate să identifice din timp factorii de risc pentru accident vascular cerebral, astfel încât aceștia să poată fi gestionați cu promptitudine.

Administrarea unor medicamente antiplachetare

Pentru persoanele care au avut deja un accident vascular cerebral ischemic, administrarea unui medicament antiplachetar poate reduce riscul unui al doilea AVC. Medicamentele antiplachetare fac ca trombocitele să fie mai puțin susceptibile să se aglomereze și să formeze cheaguri, o cauză comună a accidentului vascular cerebral ischemic. 

În multe cazuri medicii prescriu aspirina, unul dintre cele mai eficiente antiplachetare, pentru administarrea zilnică. Oricare dintre doze pare să prevină accidentele vasculare cerebrale la fel de bine. Un comprimat combinat care conține o doză mică de aspirină și dipiridamol (un medicament antiplachetar) este puțin mai eficient decât administrarea aspirinei singure.

Persoanelor care nu pot tolera aspirina li se prescrie de obicei un alt medicament antiplachetar, clopidogrelul. Dacă pacientul a avut un accident vascular tranzitoriu sau un accident vascular cerebral minor, administrarea de clopidogrel plus aspirină pare să reducă riscul de AVC mai mult decât administrarea de aspirină singură, dar numai în primele 3 luni după eveniment. După aceea, combinația nu are niciun avantaj față de administrarea aspirinei singură. De asemenea, administrarea de clopidogrel plus aspirină timp de mai mult de 3 luni crește riscul de sângerare.

Unele persoane sunt alergice la medicamentele antiplachetare sau medicamente similare și nu le pot lua; pacienții cu sângerări gastro-intestinale nu trebuie să ia medicamente antiplachetare.

Administrarea unor anticoagulante

Dacă un accident vascular cerebral ischemic sau un atac ischemic tranzitor este cauzat de cheaguri de sânge originare din inimă, un anticoagulant numit warfarină poate fi administrat pentru a inhiba coagularea sângelui. Deoarece administrarea warfarinei și a unui medicament antiplachetar crește riscul de sângerare, aceste medicamente sunt folosite doar ocazional împreună pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Dabigatran, apixaban și rivaroxaban sunt alte anticoagulante recomandate uneori în loc de warfarină.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMJ Journals - Long-term trajectories of decline in cognition and daily functioning before and after stroke
https://jnnp.bmj.com/content/early/2021/06/25/jnnp-2021-326043
1. Studiul „Long-term trajectories of decline in cognition and daily functioning before and after stroke”, apărut în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry, iulie 2021. doi: 10.1136/jnnp-2021-326043, autori: Heshmatollah A, Dommershuijsen LJ, Fani L, et al.
Merck manual - Overview of Stroke
https://www.merckmanuals.com/home/brain,-spinal-cord,-and-nerve-disorders/stroke-cva/overview-of-stroke


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0