Depresia, ținută la distanță de relațiile sociale [studiu]

Relațiile sociale par să fie principalul factor protector împotriva depresiei, arată un nou studiu¹ realizat de Massachusetts General Hospital.

Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital au identificat un set de factori modificabili dintr-o listă de peste 100 care ar putea reprezenta ținte valoroase pentru prevenirea depresiei la adulți. Într-un studiu publicat în The American Journal of Psychiatry, echipa de cercetare a stabilit conexiunea socială drept cel mai puternic factor de protecție împotriva depresiei și a sugerat că reducerea activităților sedentare (cum ar fi privitul la televizor și somnul în timpul zilei) ar putea contribui, de asemenea, la scăderea riscului de depresie.

Depresia este principala cauză de dizabilitate la nivel mondial, dar până în prezent cercetătorii s-au concentrat doar pe câțiva factori de risc și de protecție, afirmă oamenii de știință implicați în acest studiu. Lucrarea de față oferă cea mai cuprinzătoare imagine de până în prezent în ceea ce privește factorii modificabili care ar putea afecta riscul de depresie.

Interacțiunea cu cei dragi, leac împotriva depresiei

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În acest scop, cercetătorii au adoptat o abordare în două etape. Prima etapă s-a bazat pe o bază de date de peste 100.000 de participanți din UK Biobank - un studiu de cohortă de renume la nivel mondial pentru adulți - pentru a scana sistematic o gamă largă de factori modificabili care ar putea fi asociați cu riscul de a dezvolta depresie; printre aceștia s-au numărat interacțiunea socială, utilizarea rețelelor de socializare, tiparele de somn, dieta, activitatea fizică și expunerea la factori de mediu. 

Această metodă, cunoscută sub denumirea de ExWAS, este analogă studiilor de asociere la nivelul genomului (GWAS) care au fost utilizate pe scară largă pentru identificarea factorilor de risc genetic pentru boală.

A doua etapă a luat cei mai puternici candidați modificabili din ExWAS și a aplicat o tehnică numită randomizare mendeliană (RM) pentru a investiga care factori pot avea o relație de cauzalitate cu riscul de depresie. RM este o metodă statistică referitoare la variația genetică între oameni, ca un fel de experiment natural pentru a stabili dacă o asociație este mai susceptibilă să reflecte cauzalitatea, mai degrabă decât corelația.

Această abordare în două etape a permis cercetătorilor de la MGH să restrângă terenul la un set mai mic de ținte promițătoare și potențial cauzale pentru depresie. Cel mai proeminent dintre acești factori a fost, de departe, frecvența încrederii în ceilalți, dar și întâlnirile cu familia și prietenii, toate subliniind efectul protector important al conexiunii sociale și al coeziunii sociale, afirmă cercetătorii.

Acești factori sunt și mai relevanți într-un moment de distanțare socială și separare de prieteni și de familie. Efectele protectoare ale conexiunii sociale au fost prezente chiar și pentru persoanele cu un risc mai mare de depresie, ca urmare a vulnerabilității genetice sau a traumelor din copilărie.

Statul în fața televizorului crește riscul de depresie

De cealaltă parte, factorii asociați cu riscul de depresie au inclus timpul petrecut la televizor, deși autorii notează că este necesară o cercetare suplimentară pentru a stabili dacă acel risc a fost cauzat de expunerea la mass-media în sine sau dacă timpul în fața televizorului a fost o caracteristică a sedentarismului. Un rezultat ceva mai surprinzător a fost acela că tendința de a dormi în timpul zilei pare, de asemenea, să fie asociată cu un risc mai mare de depresie, deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a determina modul în care acestea sunt conectate.

Studiul de față demonstrează o nouă abordare importantă pentru evaluarea unei game largi de factori modificabili și utilizarea acestei dovezi pentru a acorda prioritate țintelor pentru intervenții preventive în caz de pacienți cu depresie.

Depresia are un impact enorm asupra indivizilor, familiilor și societății, dar deocamdată se știu foarte puține lucruri despre cum se poate preveni, subliniază oamenii de știință. Rezultatele acestui studiu arată că este posibil ca aceste întrebări să fie abordate pe scară largă, bazată pe date care nu erau disponibile acum câțiva ani. Echipa de cercetare speră ca această lucrare să motiveze eforturile suplimentare de a dezvolta acțiuni de strategie pentru prevenirea depresiei. Abordarea studiului în două etape ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru a aborda prevenirea altor probleme de sănătate.

Exercițiul fizic scade semnificativ riscul de depresie

Un alt studiu² realizat tot de cercetătorii de la Spitalul General din Massachusetts la finalul anului trecut sugerează că nivelurile crescute de activitate fizică pot reduce semnificativ riscul de depresie, chiar și în rândul persoanelor care sunt predispuse genetic la această afecțiune.

Într-o lucrare publicată în jurnalul Depression and Anxiety, echipa a raportat că persoanele care s-au angajat în cel puțin câteva ore de exercițiu fizic în fiecare săptămână au fost mai puțin susceptibile să fie diagnosticate cu un nou episod de depresie, chiar dacă aveau un risc genetic ridicat pentru această tulburare.

Pe baza datelor genomice și electronice de sănătate înregistrate de la aproape 8.000 de participanți la Bio Health Partners Biobank, acest studiu este primul care arată modul în care activitatea fizică poate influența depresia, în ciuda riscului genetic. 

Cercetătorii au urmărit pacienții care au completat un sondaj despre obiceiurile lor de viață (inclusiv activitatea fizică) atunci când s-au înscris în Biobank. Apoi, au căutat printre milioane de dosare electronice de înregistrare a sănătății în următorii doi ani și au identificat persoanele care au primit diagnostice legate de depresie. De asemenea, au calculat scorurile de risc genetic pentru fiecare participant, combinând informații pe întregul genom într-un scor unic, care reflectă riscul de depresie moștenit al unei persoane. 

Ceea ce au descoperit a fost că persoanele cu risc genetic mai mare aveau un risc mai mare să fie diagnosticate cu depresie în următorii doi ani. Totuși, în mod semnificativ, persoanele care erau mai active fizic la nivelul inițial erau mai puțin susceptibile să dezvolte depresie, chiar și după ce s-a contabilizat riscul genetic. În plus, nivelurile mai mari de activitate fizică au avut un rol protector chiar și pentru persoanele care aveau cele mai mari scoruri de risc genetic pentru depresie.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Psychiatry online - An Exposure-Wide and Mendelian Randomization Approach to Identifying Modifiable Factors for the Prevention of Depression
https://ajp.psychiatryonline.org/doi/10.1176/appi.ajp.2020.19111158
1. Studiul „An Exposure-Wide and Mendelian Randomization Approach to Identifying Modifiable Factors for the Prevention of Depression”, apărut în American Journal of Psychiatry (2020). DOI: 10.1176/appi.ajp.2020.19111158, autori: Karmel W. Choi et al.
Wiley Online Library - Physical activity offsets genetic risk for incident depression assessed via electronic health records in a biobank cohort study
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/da.22967
2. Studiul „Physical activity offsets genetic risk for incident depression assessed via electronic health records in a biobank cohort study”, apărut în Depression and Anxiety First published: 05 November 2019 https://doi.org/10.1002/da.22967, autori: Karmel W. Choi et al.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0