Alergiile alimentare: cauze, simptome, tratament

Alergiile alimentare reprezintă reacțiile sistemului imunitar care apar la scurt timp după ce o persoană a mâncat un anumit aliment. Chiar și o cantitate foarte mică din acel aliment care cauzează alergia poate declanșa semne și simptome cum ar fi: problemele digestive, urticarie sau umflarea căilor respiratorii. Află mai multe din acest articol despre cauze și simptome, precum și despre ce tratament este necesar pentru o alergie alimentară.

Simptomele alergiilor alimentare sunt cele mai frecvente în cazul bebelușilor și copiilor, însă pot să apară la orice vârstă. Poți chiar să dezvolți o alergie alimentară la unele alimente pe care le-ai consumat ani la rând, fără probleme.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce sunt alergiile alimentare?

Alergiile alimentare sunt reacții anormale ale sistemului imunitar la un aliment sau la un ingredient alimentar specific. Atunci când o persoană care are o alergie alimentară consumă alimentul respectiv, sistemul imunitar reacționează la fel cum ar face cu o infecție, eliberând anticorpi pentru a lupta împotriva „invadatorilor” alimentari.

Această reacție poate duce la simptome neplăcute, care pot varia de la ușoare la severe și, în unele cazuri, pot fi potențial fatale. În cazuri severe, poate apărea șocul anafilactic, o reacție alergică gravă și rapidă care poate fi letală.

Care este diferența dintre intoleranță și alergie?

Atunci când o persoană consumă un aliment și suferă o reacție neplăcută, aceasta poate fi cauzată fie de o alergie alimentară, fie de o intoleranță alimentară. Deși simptomele pot fi similare, cele două condiții sunt cauzate de mecanisme diferite și trebuie tratate în mod diferit.

Pe de o parte, o alergie alimentară este o reacție a sistemului imunitar la un aliment sau un ingredient specific din aliment. Acesta poate declanșa o reacție alergică imediată, care poate fi severă și potențial fatală. Simptomele pot include urticarie, umflături, dificultăți de respirație și chiar șoc anafilactic. Alergia alimentară poate fi diagnosticată prin teste de sânge sau prin teste cutanate și necesită eliminarea completă a alimentului din dietă.

Pe de altă parte, intoleranța alimentară se referă la dificultatea de a digera un aliment sau un ingredient alimentar. Intoleranța alimentară este cauzată de un deficit sau o lipsă de anumite enzime digestive, ceea ce face ca procesul de digestie să fie mai dificil. Simptomele pot include balonare, flatulență, greață și diaree. Intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar și poate fi tratată prin eliminarea sau limitarea consumului de alimente care cauzează simptomele neplăcute.

Alergiile alimentare: cauze

Când o persoană suferă de o alergie alimentară, sistemul imunitar confundă un anumit aliment sau o substanță dintr-un aliment cu un agent periculos. Drept răspuns, sistemul imunitar declanșează celulele care eliberează anticorpii numiți imunoglobuline E (IgE), pentru a neutraliza alimentul sau substanța din acel aliment care cauzează alergiile alimentare.

La adulți, cele mai multe alergii alimentare sunt declanșate de anumite proteine sau alergeni care se găsesc în:

  • fructe de mare, precum creveții, homarul și crabul
  • arahide
  • nuci care cresc în copaci (nucile românești, nucile pecan)
  • pește

La copii, alergiile alimentare sunt declanșate în mod frecvent de proteinele din:

  • arahide
  • nucile cu coajă tare, care cresc în copaci
  • ouă
  • lapte de vacă
  • grâu
  • soia

Tipuri de alergii alimentare

Există mai multe forme populare de alergii alimentare, cum ar fi:

  • alergia la porumb și produsele derivate din porumb;
  • alergia la ouă;
  • alergia la pește;
  • alergia la carne (vită, miel, porc, capră);
  • alergia la lapte;
  • alergia la arahide;
  • alergia la crustacee (fructe de mare);
  • alergia la soia;
  • alergia la nuci;
  • alergia la grâu.

Alergiile alimentare: simptome

O alergie alimentară are loc atunci când sistemul imunitar reacționează în mod eronat, exagerând această reacție pe care o are la un anumit aliment sau la o anumită substanță dintr-un aliment, identificând alimentul ca pe un pericol și declanșând, astfel, un răspuns menit să protejeze organismul. Simptomele unei alergii alimentare pot varia, de la unele ușoare, până la reacții severe. Doar pentru că o reacție inițială cauzează puține probleme, asta nu înseamnă că toate reacțiile alergice la alimente vor fi similare.

Cea mai gravă reacție alergică este anafilaxia, o reacție alergică globală, care amenință întregul corp și care poate să îți afecteze respirația, poate să cauzeze o scădere bruscă a tensiunii arteriale și poate afecta și ritmul cardiac. Anafilaxia poate să apară în decurs de câteva minute de expunere la un factor declanșator dintr-un aliment. Având în vedere că poate fi fatală, trebuie tratată cât mai prompt cu o injecție cu epinefrină (adrenalină).

Simptomele unei reacții alergice pot implica pielea, tractul gastrointestinal, sistemul cardiovascular și sistemul respirator. Simptomele pot să apară în mai multe moduri:

  • vărsături și/sau crampe la stomac
  • urticarie
  • dificultate în respirație (dispnee)
  • respirație șuierătoare sau wheezing
  • tuse repetată
  • colaps circulator
  • dificultăți la înghițire, gâtul se simte mai strâmt, senzația de gât umflat
  • limba se umflă, afectând astfel vorbirea sau respirația
  • pulsul slab
  • paloarea pielii sau pielea care capătă o nuanță albăstruie
  • amețeală sau senzația de leșin
  • anafilaxia, o reacție care poate afecta respirația și care poate face ca organismul să intre în șoc.

Cele mai frecvente semne și simptome date de alergiile alimentare pot fi:

  • senzația de mâncărime în gură sau de furnicătură
  • urticarie, mâncărimi sau eczemă
  • buze umflate, față umflată, limba umflată și gâtul umflat sau umflarea altor părți ale corpului,
  • wheezing, congestie nazală sau dificultăți în timpul respirației
  • durere abdominală, diaree, greață sau vărsături
  • amețeală, senzația că ești pe cale să leșini

Alergiile alimentare: diagnostic

Diagnosticul precis al alergiei alimentare trebuie stabilit de un specialist în alergii și imunologie. Medicul va face un istoric detaliat al pacientului și va efectua o examinare fizică pentru a evalua simptomele și semnele asociate cu alergia alimentară.

De asemenea, va recomanda teste cutanate: o cantitate mică de alergen este aplicată pe pielea pacientului și se monitorizează reacția acestuia. Dacă apare o reacție la nivelul pielii (cum ar fi o umflătură sau o înroșire), se poate confirma prezența unei alergii.

În cazul testelor de sânge pentru alergii alimentare, se colectează o mostră de sânge și se analizează nivelul anticorpilor specifici pentru alimentul suspectat de a cauza alergia. Aceste teste sunt considerate mai puțin invazive decât testele cutanate și pot fi utilizate în cazurile în care pacientul are pielea sensibilă sau nu poate opri tratamentul cu medicamente care ar putea interfera cu testele cutanate.

Există și unele teste de provocare orală: în aceste teste, pacientul este supus unei expuneri controlate și progresive la alimentul suspectat de a cauza alergia sub supravegherea medicului. În timpul acestui proces, medicul monitorizează reacțiile pacientului și poate interveni în cazul în care apare o reacție alergică.

Tratament alergie alimentară

Principalul mod prin care poți controla alergia alimentară este să eviți alimentele care îți provoacă probleme. Citește cu atenție etichetele cu ingrediente de pe produsele alimentare și află de la medic și dacă substanța pe care trebuie să o eviți are și alte nume.

Producătorii alimentelor ambalate trebuie să precizeze pe produsele lor, în termeni cât mai simpli, prezența oricăror alergeni alimentari: laptele, ouăle, grâul, soia, arahidele, nucile care cresc în copaci, peștele și crustaceele.

Tratament cu antihistaminice

Ca tratament pentru o alergie alimentară, în caz de reacție alergică minoră, antihistaminicele prescrise de medic sau cele care se eliberează fără prescripție medicală pot ajuta la reducerea simptomelor. Aceste medicamente pot fi luate după expunerea la un aliment care provoacă alergie, pentru a calma mâncărimile sau urticaria. Antihistaminicele nu pot trata o reacție alergică severă la un aliment.

Tratament cu epinefrină

Ca tratament pentru o alergie alimentară, în caz de reacție alergică severă, este posibil ca pacientul să aibă nevoie de urgență de o injecție cu epinefrină și să fie dus la Camera de Urgență. Mulți pacienți cu alergii alimentare au asupra lor un dispozitiv prin care își pot injecta singuri adrenalină (epinefrină).

Imunoterapia

Tratamentul imunoterapic poate fi o opțiune pentru anumite tipuri de alergii alimentare. În timpul acestui tratament, pacientul este expus treptat la alergenul specific pentru a dezvolta o toleranță mai mare la acesta și a reduce simptomele de alergie.

Există remedii naturiste pentru alergiile alimentare?

Este foarte important de reținut că nu există niciun remediu sau tratament naturist care să poată înlocui tratamentul medical adecvat. În caz de reacții alergice ușoare, quercetina poate ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea simptomelor alergiilor alimentare, deoarece are proprietăți antihistaminice. De asemenea, consumul de alimente bogate în probiotice sau administrarea unui supliment cu probiotice poate ajuta la ușurarea simptomelor alergiilor alimentare.

Complicațiile alergiilor alimentare

Anafilaxia este un tip de reacție alergică severă care poate fi fatală. Simptomele anafilaxiei pot include dificultăți de respirație, umflarea gâtului și a limbii, tensiune arterială scăzută și pierderea conoștinței. Această afecțiune necesită tratament de urgență cu epinefrină.

Unele persoane pot dezvolta simptome de astm în timpul reacțiilor alergice, cum ar fi tuse, wheezing și dificultăți de respirație. La copiii care suferă de alergii alimentare nediagnosticate sau netratate, simptomele digestive pot duce la pierdere în greutate și la probleme de creștere și dezvoltare.

Se por preveni alergiile alimentare?

Nu există nicio modalitate sigură de a preveni complet alergiile alimentare, dar există câțiva factori care pot ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a acestora:

  • Alăptarea timp de cel puțin 6 luni poate ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a alergiilor alimentare la copii.
  • Introducerea treptată a alimentelor solide la vârsta de 4-6 luni poate ajuta la prevenirea alergiilor alimentare. 
  • Evitarea expunerii la alergenii cunoscuți poate ajuta la prevenirea reacțiilor alergice. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Food allergy 
https://www.nhs.uk/conditions/food-allergy/
American College of Allergy, Asthma and Immunology - Food Allergy
https://acaai.org/allergies/types/food-allergy


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0