Stresul în sarcină poate dăuna sănătății viitoare a copilului [studiu]
Stresul în sarcină poate dăuna sănătății viitoare a copilului [studiu]
Stresul în sarcină poate dăuna sănătății viitoare a copilului [studiu]
Stresul în sarcină nu este bun nici pentru gravidă, nici pentru făt. Noi cercetări arată că ar putea crește riscul bebelușului de a dezvolta unele boli, ba ar putea chiar să influențeze negativ starea de sănătate pe parcursul vieții copilului.
Stresul apare frecvent în timpul sarcinii, deoarece femeia trece printr-o perioadă cu multe schimbări: viața de familie, corpul și emoțiile se schimbă. Nivelurile ridicate de stres, pe o perioadă lungă de timp, pot duce la probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială și bolile de inimă.
În timpul sarcinii, stresul poate crește riscul de a avea un copil născut prematur sau cu greutate redusă. Se pare, însă, că factorii psihosociali care creează stres în timpul sarcinii, cum ar fi lipsa de sprijin social, singurătatea, provocările dintr-o căsnicie sau o perioadă de doliu ar putea, în plus, să genereze o mutație în ADN-ul mitocondrial al fătului. Acest lucru ar putea prezice apariția unor boli în copilărie, potrivit unui studiu al Universității din Cincinnati.
Stresul gravidei: cât de dăunător este pentru copil?
Autorii studiului spun că există o mulțime de afecțiuni care încep să se dezvolte în copilărie și care au legături cu disfuncția mitocondrială, cum ar fi astmul, obezitatea sau tulburările de hiperactivitate. Perioada fetală și cea imediat după naștere reprezintă momente vulnerabile pentru expunerea la mediu din cauza dezvoltării accelerate. Un copil nu se pomenește brusc că are astm sau tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), ci efectele rezultate din schimbări induse de mediu apar în timp. Oamenii de știință afirmă că este probabil ca aceste efecte să înceapă în timpul sarcinii la nivel molecular și celular.
Ca parte a studiului, cercetătorii au secvențiat genomul mitocondrial și au identificat mutații în 365 de probe de placentă de la mame din Boston și New York între anii 2013-2018. Ei au folosit un model de regresie multivariabilă pentru a analiza stresul matern de-a lungul vieții în raport cu numărul de mutații genetice din genomul mitocondrial al placentei.
Femeile care s-au confruntat cu un stres psihosocial crescut, pe motive care variau de la violență domestică, boli fizice și tulburări mentale la alte dificultăți personale, au prezentat pe parcursul vieții un număr mai mare de mutații mitocondriale placentare. Constatările studiului au fost publicate în revista științifică Biological Psychiatry.
Ideea din spatele acestei lucrări este înțelegerea modului în care mediul în care trăim (în acest caz stresul și traumele materne) are impact asupra funcției mitocondriale și, în cele din urmă, asupra dezvoltării neurocomportamentale, subliniază cercetătorii.
Scopul studiului era de a obține informații despre motivul pentru care anumiți copii sunt vulnerabili la dezvoltarea unei game de afecțiuni legate de expunerea la anumiți factori, cum ar fi stresul cronic sau poluarea aerului. Se pare că și stresul prin care a trecut o femeie chiar înainte de a rămâne însărcinată ar putea avea un impact asupra genomului mitocondrial al fătului.
Cum poți reduce stresul în timpul sarcinii?
Multe situații pot duce la stres în timpul sarcinii, așa că e bine ca viitoarea mamă să facă tot posibilul pentru a gestiona această problemă.
1. Concentrează-te asupra bebelușului
De câte ori ai șansa, ia o pauză și concentrează-te pe copilul pe care îl porți. De la aproximativ 23 de săptămâni încolo, acesta îți poate auzi vocea, așa că stai de vorbă cu el, cântă-i și citește-i povești. Verbalizarea este o modalitate excelentă de a te conecta cu viitorul bebeluș și te poate ajuta să mai scapi de stres.
2. Odihnește-te suficient
Ascultă-ți corpul. Dacă te simți epuizată, ia o pauză, întinde-te pentru câteva minute sau mergi la culcare mai devreme. Somnul bun este important pentru sănătatea mentală a oricărei persoane, combate stresul și sprijină, de asemenea, dezvoltarea unei sarcini sănătoase.
3. Discută despre îngrijorările pe care le ai
Dacă îți faci diverse griji cu privire la starea fătului, la viitoarea naștere sau orice altceva legat de sarcină, discută cu medicul tău. Dacă te stresează anumite probleme personale, discută cu persoanele apropiate, în care ai încredere. Nu îți fie teamă să spui ce simți cu adevărat. Stai de vorbă și cu partenerul tău - s-ar putea să descoperi că și el are unele griji similare și că îi va fi și lui de ajutor discuția. Dacă este posibil, stai de vorbă și cu alte femei care au devenit mame de curând și poate au trecut prin anumite stări similare.
4. Ai grijă la alimentație
Nu este întotdeauna ușor să mănânci ce trebuie dacă ești stresată, dacă nu te simți grozav din punct de vedere emoțional sau dacă suferi de o anumită boală căreia trebuie să-i faci față în timpul sarcinii. Însă e bine să-ți amintești că alimentația sănătoasă este necesară și pentru sănătatea ta, și a fătului. Nu te înfometa, dar nici nu mânca exagerat de mult. Asigură-te că iei mese regulate, astfel încât zahărul din sânge să nu scadă și să ajungi să te simți obosită și iritabilă. Pune accentul pe alimente sănătoase (legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe) și evită zahărul și sarea în exces. Deshidratarea îți poate afecta, de asemenea, starea de spirit, așa că e bine să bei 6-8 pahare cu apă zilnic.
5. Nu uita de exercițiile fizice
Chiar dacă este ultimul lucru pe care îți vine să-l faci, exercițiile fizice îți pot îmbunătăți starea de spirit inclusiv atunci când ești însărcinată. Cere sfatul medicului legat de ce tipuri de exerciții poți face în timpul sarcinii. Recomandarea generală este să eviți sporturile de contact, dar fiecare femeie poate avea particularitățile ei. Înotul poate fi o opțiune foarte bună, deoarece te menține tonifiată și te ajută să te eliberezi de stres. Orice mișcare este bună, inclusiv faptul că te ridici de pe scaun sau de pe canapea și te plimbi prin casă, prin curte sau prin parc.
Pentru a te detensiona, poți ruga pe cineva din familie să-ți facă un masaj la picioare sau la spate sau poți să înveți unele exerciții simple de respirație cu efect liniștitor ori câteva posturi de yoga. Poți să apelezi și la aromaterapie, utilizând uleiuri esențiale diluate care te calmează (lavandă, bergamotă, santal).
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Biological Psychiatry - Associations Between Maternal Lifetime Stress and Placental Mitochondrial DNA Mutations in an Urban Multiethnic Cohort
https://www.biologicalpsychiatryjournal.com/article/S0006-3223(20)31921-1/fulltext
1. Studiul „Associations Between Maternal Lifetime Stress and Placental Mitochondrial DNA Mutations in an Urban Multiethnic Cohort”, apărut în Biological Psychiatry, 2020; DOI: 10.1016/j.biopsych.2020.09.013, autori: Kelly J. Brunst et al.
March of Dimes - Stress and pregnancy
https://www.marchofdimes.org/complications/stress-and-pregnancy.aspx
Te-ar mai putea interesa și...
