Infectia cu virusul hepatitei B la femeia gravida

Depistarea infectiei cu VHB la gravide este foarte importanta, pentru ca vaccinarea nu este suficienta pentru protectia copilului in cazul gravidelor infectate cu VHB.

hepatita-b-sarcina

Informatii generale despre infectia cu VHB

Este o boala frecventa in Romania (aproximativ 7% din populatie poarta VHB cronic, in 20% din cazuri asociat cu virusul hepatitei D, mai ales in unele zone, de exemplu judetele Arges, Calarasi, Teleorman)

Virusul se transmite pe cale sexuala, prin contactul cu sange (instrumente medicale sau ne-medicale), de la mame infectate care nu stiu ca au hepatita B.

In tara noastra cele mai multe infectii au fost luate inainte de 1989 (chiar daca diagnosticul s-a pus mult mai tarziu) la injectii, vaccinari, chiuretaje.

Este important sa stim ca imbolnavirea poate fi prevenita prin vaccinare!

Infectia este descoperita de obicei intamplator (la analize de rutina, donare de sange, etc).

Virusul hepatitei B si sarcina

AgHbs - trebuie sa faca parte din screeningul universal al gravidelor!

In general sarcina nu influenteaza infectia cu VHB, dar boala trebuie supravegheata periodic. Depistarea infectiei cu VHB la gravide este foarte importanta, pentru ca vaccinarea nu este suficienta pentru protectia copilului in cazul gravidelor infectate cu VHB. Prezenta fractiunii AgHBe (pozitiv) creste foarte mult riscul de transmitere la copil. Asocierea infectiei cu VHD la VHB nu a fost inca studiata la gravide, dar in principiu prevenirea infectiei cu VHB la copil previne si infectia cu VHD (VHD nu se poate transmite in absenta VHB)

Ce recomandam unei gravide cu hepatita cronica cu VHB?

  • Dieta bogata in vitamine, saraca in grasimi animale, se evita alcoolul
  • Control contacti (parinti, frati, partener, copii): AgHBs si AcHBs- daca ambele sunt negative se recomanda vaccinare antiVHB la medicul de familie conform schemei nationale de imunizare.
  • Monitorizarea in timpul sarcinii: prin probe hepatice lunar (transaminazele) si cuantificarea viremiei VHB  (ADN VHB) in saptamana 28 de sarcina.
  • Profilaxia transmiterii la nou-nascut conform ghidurilor europene in vigoare, se va face prin administrarea la nou-nascut de HBIG (Imunoglobuline Hiperimune AntiVHB, de ex. Hepatect sau alte produse similare) o singura doza si vaccinare antiVHB (de ex. Engerix B pentru copii) in primele 12 ore dupa nastere, ulterior vaccinarea copilului se face conform recomandarilor Ministerului Sanatatii
  • Deoarece studiile nu au dovedit scaderea ratei de trasmitere de la mama la copil prin operatie cezariana si alimentatie artificiala, conform ghidului european EASL aceste proceduri NU SUNT OBLIGATORII- mama poate naste pe cale naturala si poate alapta, daca se face profilaxia corecta cu vaccin si imunoglobuline.
  • Controlul copilului se va face dupa varsta de 12- 18 luni (sau oricand la nevoie) prin AgHBs si AcHBs si probe hepatice.
  • Dupa nastere mama va face probe hepatice la 3 luni si 6 luni (sau oricand la nevoie), conform unui plan de monitorizare pentru infectia cronica cu VHB.
  • Fara profilaxie specifica (vaccinare si imunoglobuline)  mai mult de 90% din copiii nascuti din mame cu AgHBe POZITIV vor dezvolta infectie cronica cu VHB.

Cum decidem daca o gravida cu VHB are nevoie sau nu de tratament antiviral?

Decizia de a initia/continua/stopa terapia antiVHB in timpul sarcinii trebuie sa includa o analiza atenta a raportului riscuri/beneficiii atat pentru mama, cat si pentru fat. Cei mai importanti factori in decizia de a trata sau nu o gravida cu infectie cu VHB sunt trimestrul de sarcina si stadiul de boala hepatica.

Pentru profilaxia transmiterii VHB de la mama la nou-nascut, se initiaza terapie in trim III- la mame cu viremii foarte mari (determinate in ultima parte a trimestrului II). Acestea vor primi tratament cu Lamivudina sau Tenofovir.

Pentru femeile cu infectie cu VHB care doresc sa ramana gravide si necesita tratament antiviral, se va discuta problema sarcinii inainte de initierea terapiei.

Stadiul bolii hepatice (inflamatia si fibroza) este determinant pentru decizia de a trata-  terapia nu va fi indicata decat daca boala hepatica este severa.

Femeile care au leziuni hepatice usoare pot amana terapia pana dupa nastere.

Gravidele cu viremii mari dar cu transaminaze normale nu necesita terapie antivirala din fazele initiale ale sarcinii si nu vor fi tratate in mod cronic.

Care este algoritmul pentru managementul infectiei cu VHB la gravide?

  • Testare AgHBs in trimestrul I de sarcina.
  • In cazul mamelor fara AgHbs (fara infectie cu VHB), se recomanda vaccinarea nou-nascutului la nastere!
  • La pacientele gravide cu VHB prezent se recolteaza analizele: transaminaze, IgMHBc, AgHBe si AcHBe. Daca transaminazele sunt crescute si viremia este mare sau exista suspiciune de ciroza hepatica- se initiaza terapia pentru mama indiferent de trimestru. Daca  transaminazele sunt normale si viremia este mica gravida va fi monitorizata fara a necesita terapie.
  • Viremia se determina in saptamana 26-28 de sarcina.  Gravidele cu viremii mari se trateaza din saptamana 28-30 de sarcina, dupa discutarea cu pacienta a riscurilor si a beneficiilor tratamentului (datele din studii sunt limitate)

Terapia antivirala inceputa se continua pe timpul sarcinii si poate fi oprita postpartum (pana la 1 luna, alteori pana la 6 luni dupa nastere). Dupa oprire se va monitoriza mama cu atentie pentru eventualele acutizari ale bolii.

Alaptarea nu este recomandata pentru mame ce primesc tratament (Lamivudina sau Tenofovir) !

Daca mama are o sarcina anterioara cu copil infectat, se recomanda terapia in trim III indiferent de viremie.

Studiile au aratat aceeasi rata de transmitere pentru copiii alimentati artificial fata de cei alaptati, de aceea ghidurile actuale nu contraindica alimentarea la san pentru mame care nu primesc terapie si ale caror copii au primit profilaxia corecta!

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0