Fumatul în sarcină sau expunerea unei femei gravide la fum de țigară și poluare din traficul rutier poate influența dezvoltarea unor probleme comportamentale ale viitorului copil.

Despre fumat, cercetările arată că dăunează tuturor organelor corpului, crește riscul pentru multe boli (BPOC, boli cardiovasculare, cataractă, diabet de tip 2, cancer pulmonar, de laringe, de esofag etc.), afectează sănătatea oaselor, a dinților și a gingiilor și reduce speranța de viață. 

În ceea ce privește fumatul în sarcină, acesta crește riscurile pentru naștere prematură, nașterea unui copil mort, greutate redusă la naștere și sindrom de moarte subită a sugarului. Un studiu¹ realizat la Institutul de Cercetare Globală din Barcelona sugerează că fumatul în sarcină și expunerea gravidei la poluarea din trafic cresc și riscul de probleme comportamentale pentru viitorul copil.

Fumatul în sarcină și noxele auto pot genera probleme comportamentale la copii

Copilăria este un moment critic pentru sănătatea mentală și bunăstarea viitoare a oamenilor, deoarece este perioada în care dezvoltarea creierului se accelerează. Deși cauzele problemelor de comportament nu sunt încă bine înțelese, componenta genetică limitată implicată în tulburările de comportament interacționează cu expunerile sociale și fizice multiple, în special în perioadele sensibile cum sunt cea prenatală și cea a copilăriei timpurii.

Studiul de față, publicat în Environmental International, a investigat impactul expunerii femeilor însărcinate la diverse elemente nocive - adică ansamblul tuturor expunerilor de mediu, atât chimice cât și non-chimice, în timpul etapelor prenatale și postnatale - asupra viitorului sănătății copiilor. Pentru prima dată, un studiu comportamental la oameni are în vedere o varietate de factori determinanți legați de mediu și de stilul de viață într-o singură analiză, din perspectiva dezvoltării psihologice a copilului. 

Studiul s-a bazat pe date dintr-un proiect european extins, European Early-Life Exposome (HELIX). Populația studiată a constat din șase cohorte longitudinale de naștere din șase țări europene. Un total de 1.287 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani au fost urmăriți pentru a se putea caracteriza expunerile și pentru a le evalua problemele de comportament. Cercetătorii au evaluat 88 de expuneri în sarcină și 123 de expuneri în copilărie, cuprinzând mediul înconjurător, interioarele, chimicalele, stilul de viață și relațiile sociale.

Din studiu a rezultat că factorii cel mai puternic asociați cu problemele de comportament ale copiilor au fost fumatul în sarcină, fumatul pasiv și noxele din trafic. Potrivit oamenilor de știință, expunerea maternă la fum de țigară în timpul sarcinii a fost cea mai importantă expunere prenatală asociată cu probleme emoționale și comportamentale la copii.

Fumatul în sarcină sau expunerea pasivă a gravidei la fumul de țigară este strâns legată de alte co-expuneri, cum ar fi simptomele psihopatologice ale părinților, factorii socio-economici, obiceiurile de fumat ale tatălui și mediul de acasă, în special calitatea atașamentului și sprijinului de care are parte copilul acasă.

Studiul a constatat, de asemenea, că densitatea crescută a traficului pe cel mai apropiat drum de locuința gravidei în timpul sarcinii a fost asociată cu simptome de exteriorizare crescute la copil (adică comportamente agresive și care încalcă regulile) și un indice mai mare de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). O explicație biologică este plauzibilă, deși mecanismele exacte rămân neclare.

Expunerea postnatală la fumul de țigară și densitatea traficului auto nu au fost la fel de puternic asociate cu comportamentul copilului ca expunerile prenatale. Această constatare sugerează că sarcina poate fi perioada cea mai sensibilă la efectele nocive ale acestor expuneri, parțial deoarece în această perioadă are loc dezvoltarea rapidă a sistemului nervos.

Problemele comportamentale, mai rare la copiii care au o dietă sănătoasă și dorm bine

Studiul a constatat, de asemenea, că acei copiii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani care dorm suficiente ore pe noapte, care au o alimentație sănătoasă, în stil mediteraneean (bazată pe legume, fructe, carne de pasăre, ulei de măsline) și ai căror părinți au o relație armonioasă între ei, cu copilul și cu alte persoane cu care socializează frecvent au mai puține simptome de internalizare și de anxietate, nervozitate sau depresie.

În schimb, o expunere mai mare a copilului la plumb și cupru și la poluarea aerului din interior, precum și o dietă nesănătoasă, cu multe dulciuri, semipreparate și grăsimi trans și animale, au fost asociate cu probleme comportamentale crescute.

Mai ales consumul de dulciuri și de produse care conțin cofeină a fost asociată cu un risc crescut de simptome ADHD la copii - deși poate fi vorba și de un cerc vicios, în care trăsăturile de impulsivitate la copiii cu ADHD pot duce, de asemenea, la alegeri dietetice nesănătoase și la consumul pe fond emoțional.

Una dintre cele mai puternice corelații cu ADHD-ul este reprezentată de legăturile sociale și familiale ale părinților (în special a mamei): copiii ai căror părinți au contacte cu alți membri ai familiei sau cu prieteni mai puțin de o dată pe săptămână sunt cu 31% mai predispuși la simptome de ADHD.

Rezultatele studiului confirmă rolul nociv al fumatului în sarcină și al expunerii la poluarea generată de trafic în timpul sarcinii în tulburările de comportament ale copilului. În plus, studiul subliniază rolul potențial protector al unui stil de viață sănătos al familiei în timpul copilăriei, în special în ceea ce privește alimentația, somnul și contactul social regulat.

Astfel, cercetătorii încurajează promovarea obiceiurilor familiale sănătoase:

• mese pregătite în casă, din ingrediente sănătoase (legume, fructe, pâine integrală, brânză fără multă grăsime și carne slabă, ulei de măsline, nuci, semințe) și reducerea zahărului și a dulciurilor cu zahăr, precum și limitarea sau evitarea altor alimente ultraprocesate (mezeluri, chipsuri, cartofi prăjiți, supe la plic, produse de fast-food etc.);
• somn de calitate (copiii trebuie să doarmă în camere liniștite, bine aerisite, între 8 și 14 ore în funcție de vârstă: cei până în 3 ani, 12-14 ore, între 3 și 6 ani, 10-12 ore, între 7 și 12 ani, 10-11 ore, între 12 și 18 ani, 8-9 ore);
• reglarea calității aerului din casă, eventual prin folosirea unor purificatoare de aer;
• evitarea expunerii la plumb a copiilor. 

Toate acestea ar putea ajuta la prevenirea dezvoltării tulburărilor de sănătate mentală în rândul copiilor.

De asemenea, în timpul sarcinii, e bine ca gravida să nu fumeze, să evite pe cât posibil poluarea din trafic și să se străduiască să aibă un stil de viață sănătos (alimentație adecvată, mișcare, administrarea vitaminelor și mineralelor prenatale), prin care să contribuie la sănătatea viitorului copil.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Early-life environmental exposure determinants of child behavior in Europe: A longitudinal, population-based study
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0160412021001483?via%3Dihub
1. Studiul „Early-life environmental exposure determinants of child behavior in Europe: A longitudinal, population-based study”, apărut în Environment International (2021), DOI: 10.1016/j.envint.2021.106523, autori: Léa Maitre et al.
CDC - Health Effects of Cigarette Smoking 
https://www.cdc.gov/tobacco/data_statistics/fact_sheets/health_effects/effects_cig_smoking/index.htm