Virusul papiloma (human papillomavirus) și riscul de cancer

HPV (human papillomavirus) reprezintă un grup de peste 200 de virusuri, dintre care majoritatea sunt transmise pe cale sexuală. Într-o clasificare ad-hoc care are drept criteriu gradul de risc, virusurile papiloma se împart în două mari categorii. Pe de o parte sunt virusurile cu risc scăzut, care în general, nu sunt patogene. Rareori, unele dintre acestea sunt răspunzătoare de apariția de condiloame, tumorele cutanate localizate la nivelul zonei genitale, anusului sau gurii. Cu totul excepțional, aceste virusuri sunt răspunzătoare de apariția papilomatozei respiratorii recurente, status caracterizat prin creșterea de tumori benigne la nivelul tractului respirator.

Pe de altă parte, virusurile cu risc patogen crescut sunt în număr de aproximativ 14 și sunt incriminate în apariția diverselor tipuri de cancer. Infecția cu virusul papiloma este extrem de frecventă, majoritatea populației active sexual fiind infectată cu HPV, jumătate dintre acestea fiind virusuri high risk (cu risc înalt). 8 din 10 persoane vor fi infectate HPV la un anumit moment al existenței lor.
Infecția cronică HPV este răspunzătoare de apariția cancerului la nivelul diverselor organe cum este cazul colului uterin, orofaringelui, anusului, rectului, penisului, vaginului sau vulvei.

Infecția HPV se cantonează la nivelul celulelor scuamoase care tapetează mucoasa acestor organe. Din acest motiv, majoritatea cancerelor induse de HPV se numesc carcinoame scuamoase. Unele cancere cervicale secundare infecției HPV se localizează la nivelul celulelor glandulare din cervix (colul uterin) și se numesc adenocarcinoame.

În ceea ce privește cancerul colului uterin, virtual, toate cancerele cantonate la acest nivel au legătură cu infecția HPV. Screeningul de rutină poate preveni multe dintre cancerele cervicale, prin identificarea și eradicarea leziunilor preneoplazice. Multe dintre cancerele orofaringiene (60-70%) sunt cauzate de infecția cu HPV, după cum peste 90% dintre cancerele anale au legătură directă cu infecția HPV. La nivel mondial, infecția cu virusuri papiloma high risk este răspunzătoare pentru aproximativ 5% dintre cancere.

Infecția HPV este simptomatică?

Categoric nu. Infecția cu HPV nu este însoțită de simptome specifice și majoritatea persoanelor nu știu că sunt infectate HPV.

Vaccinarea, mijloc de prevenire a infecției HPV

Singură cale de prevenire a infecției HPV rămâne vaccinarea. În acest moment, sunt disponibile două vaccinuri care asigură protecție pentru infecția cu 9 tipuri de virusuri papiloma, dintre care 2 low risk (cu risc oncogen scăzut) și 7 high risk (cu risc oncogen mare). Vaccinarea HPV nu asigură protecție împotriva tuturor tipurilor de virusuri papiloma, deci screeningul rămâne extrem de important chiar și în cazul persoanelor vaccinate. Vaccinarea anti-HPV se recomandă tuturor copiilor de vârstă 11-12 ani. Centrul de Control și Prevenția Bolilor din Statele Unite recomandă vaccinarea până la limita de 26 de ani, la femei, și 21 de ani, la bărbați.

Ce forme de cancer sunt asociate cu infecția cu HPV

Cancerul de col uterin - Practic, spun experții, toate cancerele de col uterin sunt cauzate de HPV. Screeningul (controalele) de rutină pot preveni cele mai multe forme de cancer cervical, permițându-le medicilor să descopere și să extirpe celulele precanceroase înainte că acestea să se transforme în cancer.

Cancer orofaringian - Un procent de până la 70% dintre aceste cancere sunt cauzate de HPV, spun specialiștii americani.

Cancer anal - Peste 90% dintre cancerele anale sunt cauzate de HPV.

Cancer penian - Cele mai multe cazuri de cancer la nivelul penisului (peste 60%), un tip rar de boală, sunt cauzate de HPV.

Cancerul vulvei - Cele mai multe forme de cancer al vulvei (75%), un tip rar de cancer, sunt cauzate de HPV.

Tulpinile HPV cu risc oncogen înalt includ: HPV 16 și HPV 18, care cauzează apariția a aproape 70% dintre cancerele de col uterin. Alte tulpini ale HPV cu risc înalt sunt: 31, 33, 45, 52, 58 și alte câteva.

În ce constă screeningul pentru cancerul de col uterin

Testele de screening pentru depistarea cancerului cervixului includ mai mulți factori:

  • testul HPV, care verifică celulele din structura colului uterin, pentru a vedea dacă există o tulpină a HPV cu risc oncogen înalt
  • testul Babeș-Papanicolau, care verifică prezența unor modificări la nivelul celulelor din cervix, care pot fi cauzate de o tulpină HPV cu risc oncogen înalt
  • testul combinat Papanicolau și HPV - verifică atât prezența unor tulpini HPV cu risc înalt, cât și modificările de la nivelul celulelor din colul uterin.

Se recomandă ca femeile cu vârste cuprinse între 21 și 29 de ani să își facă testul Papanicolau la fiecare 3 ani. Femeilor cu vârste între 30 și 65 de ani li se recomandă să facă, în funcție de recomandările medicului ginecolog, testele la următoarele intervale:
- testarea HPV o dată la 5 ani
- testul combinat Papanicolau și HPV, o dată la 5 ani
- testul Babeș Papanicolau la fiecare 3 ani.

Potrivit experților, testul Papanicolau ar trebui efectuat chiar și după 65 de ani.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Național Cancer Institute - https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/infectious-agents/hpv-and-cancer?redirect=true
WebMD - https://www.webmd.com/sexual-conditions/hpv-genital-warts/qa/what-are-highrisk-hpv-strains

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0