Afecțiunile gingivale și riscul de infarct - De ce e important să avem dinți sănătoși

Când igiena orală este precară, cantitatea de bacterii colonizate crește până la 8-10 ori, depășind capacitatea de apărare locală a organismului. Puțini știu că din această cauză pot să apară boli cardiovasculare. 

Afecțiunile gingivale și riscul de infarct - De ce e important să avem dinți sănătoși

Mulți oameni nu realizează că o igienă precară a cavității orale le poate crea probleme grave de sănătate, întrucât există o legătură strânsă, dovedită, între afecțiunile gingivale de tipul parodontitei și bolile aparatului cardiovascular.

Pe înțelesul tuturor, pericolul s-ar traduce prin răspândirea infecțiilor gingivale în alte zone ale organismului. Bacteriile dezvoltate necontrolat în plăcile gingivale și subgingivale se grupează în mici trombi care migrează în fluxul sangvin, aderând pe plăcile ateromatoase, care prin desprindere la rândul lor, pot bloca vasele mici de sânge, cauzând evenimente majore cardiovasculare, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, etc.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Boala parodontală sau boala gingiilor, cum mai este cunoscută, debutează atunci când bacteriile care se găsesc în placa dentară inflamează ţesutul gingival, iar infecţia bacteriană rezultată, favorizează distrugerea ţesutului gingival şi a osului care stă la baza acesteia şi, în final, la pierderea dintelui. 

Semnele bolii sunt:

  • gingii umflate sau roșii;
  • gingii care sângerează; 
  • abces dentar;
  • respirație urât mirositoare;
  • acumularea de tartru de-a lungul liniei gingivale;
  • dinți lipsă.

Un alt tip de placă- formate din grăsimi, colesterol, calciu și alte substanțe care se găsesc în sânge - se pot acumula în interiorul arterelor. Cunoscută sub numele de ateroscleroză, aceasta este semnul distinctiv al bolii coronariene.

Persoanele cu boala parodontală prezintă de două până la trei ori riscul de a suferi un atac de cord, accident vascular cerebral sau un alt eveniment cardiovascular grav, mai ales dacă fumează sau au un regim alimentar nesănătos, susțin specialiștii. Dar bacteriile din cavitatea bucală nu au repercursiuni doar asupra inimii. 

Cavitatea bucală devine locul dezvoltării unor microorganisme patogene care pot ajunge și la plămâni sau sistemul vascular capilar, mai ales în cazul pacienților cronici cu diabet, poliartrită reumatoidă, diverse afecțiuni autoimune, cancer, afecțiuni infecțioase, hepatite, de exemplu, pacienți cu tulburări metabolice sau cei aflați sub terapie cortizonica.

Bacteriile din gură ajung în fluxul sangvin

La nivelul leziunilor subgingivale poate exista o mare încărcătură bacteriană, ce formează placa dentară, formată din sute de specii de bacterii anaerobe, cu microorganisme gram-negative. Întrucât gingia este puternic vascularizată, această microfloră ajunge în fluxul sangvin urmând apoi răspândirea sistemică a componentelor bacteriene și toxinele lor, dar și a complexelor imune pe care le generează.

În urma unui studiu 1 amplu efectuat pe 60.000 de pacienți cu probleme stomatologice, cercetătorii de la cea mai mare școală dentară din Olanda, Centrul Academic pentru Stomatologie Amsterdam au descoperit că peste 50% dintre participanți aveau cu 50% mai multe riscuri să sufere de un accident vascular cerebral sau atac de cord. Chiar și atunci când au fost luați în considerare alți factori de risc, precum colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială și fumatul, grupul cu parodontită avea încă o probabilitate mai mare de 59% să fi suferit de probleme cardiace.

Igiena orală trebuie efectuată corect

În cazul unei igiene orale corecte, doar o cantitate foarte mică de bacterii ajunge în circulația generală, pentru că la nivelul gingiei există sisteme eficiente de neutralizare a lor, prin activitatea barierei imunologice și a sistemului reticuloendotelial.

Când igiena bucală este precară, cantitatea de bacterii colonizate crește până la 8-10 ori, depășind capacitatea de apărare locală a organismului. Ca să evităm acest lucru trebuie să folosim o periuță de dinți eficientă, preferabil electrică, întrucât aceasta are o mai mare putere de curățare, dar al cărui cap trebuie schimbat la câteva luni. Executarea periajului eficient este de minimum două-trei minute, urmată de clătirea cu multă apă curată sau apă de gură.

Pentru cei care folosesc periuțe manuale, trebuie urmați pașii corecți de periere, perii adaptați sensibilității gingiei și înlocuirea acesteia cu una nouă, o dată la trei luni. 

În plus, se recomandă detartraj și igienizare profesională o dată la șase luni pentru persoanele sănătoase și o dată la trei luni pentru persoanele cu afecțiune parodontală.

 

Sursă foto: Shutterstock

Bibliografie:

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

1 Studiul „Periodontitis is an independent risk indicator for atherosclerotic cardiovascular diseases”, publicat în Journal of Epidemiology and Community Health, autori Nicky G F M Beukers, Geert J M G van der Heijden, Arjen J van Wijk, Bruno G Loos

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0