Afecțiunile gingivale și riscul de infarct - De ce e important să avem dinți sănătoși
Afecțiunile gingivale și riscul de infarct - De ce e important să avem dinți sănătoși
Afecțiunile gingivale și riscul de infarct - De ce e important să avem dinți sănătoși
1. Ce sunt afecțiunile gingivale?
2. Afecțiunile gingivale și riscul de infarct
a. Boala parodontală crește riscul de boli cardiovasculare
b. Persoanele cu parodontită au un risc crescut de atacuri de cord
c. Problemele dentare, factor de risc pentru AVC și infarct
d. Îngrijirea dentară preventivă reduce riscul de probleme cardiovasculare
3. Cum poate duce boala gingivală la probleme cardiace?
4. Cine este vulnerabil să dezvolte afecțiuni gingivale?
5. Cum previi afecțiunile gingivale și riscul de infarct?
Mulți oameni nu își dau seama că o igienă precară a cavității orale le poate crea probleme grave de sănătate, întrucât există o legătură strânsă, dovedită, între afecțiunile gingivale de tipul parodontitei și bolile aparatului cardiovascular.
Când igiena orală este precară, cantitatea de bacterii colonizate crește de 8 până la 10 ori, depășind capacitatea de apărare locală a organismului. Puțini știu că din această cauză pot să apară boli cardiovasculare.
1. Ce sunt afecțiunile gingivale?
Afecțiunile gingivale debutează cu placa bacteriană - o peliculă lipicioasă de bacterii care se formează pe dinți după ce mănânci sau bei. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și folosirea aței dentare, placa bacteriană se întărește în tartru, care irită gingiile.
Cel mai timpuriu stadiu este gingivita, în care gingiile devin roșii, umflate și pot sângera în timpul periajului. În acest moment, este reversibilă cu o bună îngrijire orală. Dar dacă este ignorată, evoluează spre parodontită, unde infecția se răspândește sub linia gingiei, creând pungi care se desprind de dinți. În timp, aceasta deteriorează osul și țesuturile care susțin dinții, ducând la pierderea dinților.
Printre simptome se numără respirația urât mirositoare persistentă, retracția gingiilor, dinți slăbiți și mestecat dureros, iar printre factorii de risc se numără fumatul, diabetul, nutriția deficitară și genetica. Potrivit specialiștilor, aproximativ jumătate dintre adulții de peste 30 de ani au o formă de boală a gingiilor, ceea ce o face una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate.
De ce contează să știi toate acestea? Bacteriile care cauzează bolile gingivale pot pătrunde în fluxul sangvin prin gingiile inflamate, călătorind în alte părți ale corpului și declanșând probleme în alte părți ale organismului.
2. Afecțiunile gingivale și riscul de infarct
Cercetătorii au descoperit că persoanele cu boli ale gingiilor sunt mai predispuse la atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și alte evenimente cardiovasculare. Aceasta nu este doar o coincidență - este legată de modul în care sănătatea orală afectează întregul corp.
a. Boala parodontală crește riscul de boli cardiovasculare
Un studiu recent a arătat că boala parodontală crește riscul de boli cardiovasculare, cu asocieri consistente între diverse rezultate, cum ar fi atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.
b. Persoanele cu parodontită au un risc crescut de atacuri de cord
De exemplu, un studiu amplu a urmărit mai multe persoane timp de aproape 10 ani și a constatat că persoanele cu parodontită aveau un risc cu 26% mai mare de evenimente cardiovasculare majore, inclusiv atacuri de cord, chiar și după luarea în considerare a factorilor precum vârsta, fumatul și diabetul.
O altă analiză a reunit date de la milioane de oameni și a arătat că bolile gingivale cresc probabilitatea de boli cardiovasculare cu aproximativ 22% la bărbați și 11% la femei, fără nicio diferență majoră între sexe. Aceasta înseamnă că, dacă aveți boli ale gingiilor, riscul de atac de cord ar putea fi semnificativ mai mare - de până la 1,3 ori mai mare în unele cazuri.
c. Problemele dentare, factor de risc pentru AVC și infarct
În urma unui studiu¹ amplu efectuat pe 60.000 de pacienți cu probleme stomatologice, cercetătorii de la cea mai mare școală dentară din Olanda, Centrul Academic pentru Stomatologie Amsterdam, au descoperit că peste 50% dintre participanți aveau cu 50% mai multe riscuri să sufere de un accident vascular cerebral sau atac de cord.
Chiar și atunci când au fost luați în considerare alți factori de risc, precum colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială și fumatul, grupul cu parodontită încă avea o probabilitate mai mare de 59% să fi suferit de probleme cardiace.
Un studiu² apărut în 2019 în Jurnalul Asociației Americane a Inimii a constatat că bacteriile întâlnite frecvent în gură au fost găsite în creierul persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral. Cercetătorii a căutat semne de bacterii în cheagurile de sânge îndepărtate de la 75 de pacienți care au fost tratați pentru un accident vascular cerebral ischemic la Spitalul Universitar Tampere din Finlanda între anii 2013 și 2017.
Studiul a constatat că 63 dintre participanți aveau ADN bacterian în cheagul de sânge. Dintre aceștia, 59 aveau o tulpină de streptococi întâlnită în mod obișnuit în gură, care poate provoca infecții dacă ajung în sânge. Se crede că bacteriile implicate, numite Streptococcus viridans, cauzează endocardită, o infecție a mucoasei, valvelor sau mușchilor inimii.
d. Îngrijirea dentară preventivă reduce riscul de probleme cardiovasculare
Îngrijirea dentară preventivă, cum ar fi mersul regulat la stomatolog, poate reduce acest risc. Într-un studiu efectuat pe peste 10.000 de persoane dializate (care prezintă deja un risc cardiac ridicat), cele care au efectuat vizite stomatologice preventive au avut un risc cu 14% mai mic de evenimente cardiovasculare comparativ cu cele care nu au făcut-o. Mai exact, riscul lor de infarct miocardic acut (un tip de atac de cord) a scăzut cu 21%.
3. Cum poate duce boala gingivală la probleme cardiace?
Gândiți-vă la organism ca la un sistem conectat - ceea ce începe local poate deveni sistemic.
În primul rând, inflamația cronică cauzată de boala gingivală eliberează substanțe chimice inflamatorii precum citokinele în sânge. Acestea pot călători către artere, susținând acumularea de placă (ateroscleroză), care îngustează vasele de sânge și crește riscul de infarct miocardic.
În al doilea rând, bacteriile din gură, cum ar fi Porphyromonas gingivalis, pătrund în fluxul sangvin prin gingiile sângerânde. Odată ajunse acolo, se pot lipi de pereții arterelor, declanșând cheaguri sau inflamații suplimentare. Studiile arată că aceste bacterii orale au fost găsite în plăcile cardiace, contribuind direct la blocaje.
În al treilea rând, stresul oxidativ joacă și el un rol. Boala gingivală crește numărul de radicali liberi, deteriorând celulele și agravând afecțiunile cardiace. Disbioza - un dezechilibru al microbilor orali - amplifică, de asemenea, acest lucru, deoarece bacteriile rele le înving pe cele bune.
O analiză din 2023 a explicat că activarea plachetelor de către bacteriile orale poate duce la formarea de cheaguri, în timp ce răspunsurile imune reacționează exagerat, afectând țesuturile cardiace. O altă actualizare din 2025 a evidențiat modul în care parodontita modifică indirect microbiota intestinală, contribuind la stresul cardiovascular.
Imaginați-vă gingiile ca pe o poartă de acces: atunci când sunt sănătoase, acestea țin bacteriile la distanță; atunci când sunt bolnave, acestea permit pătrunderea invadatorilor, putând provoca daune la distanță, cum ar fi un atac de cord.
4. Cine este vulnerabil să dezvolte afecțiuni gingivale?
Anumiți factori întăresc legătura dintre gingii și inimă. Fumatul se află în fruntea listei - agravează bolile gingivale și, în mod independent, dăunează inimii. Diabetul este un alt factor: glicemia ridicată alimentează infecțiile gingivale, iar bolile gingivale fac diabetul mai greu de controlat, creând un cerc vicios.
Vârsta joacă și ea un rol important. Studiile arată o prevalență cardiovasculară mai mare la pacienții mai tineri cu boli gingivale sub 45 de ani (23,8%) față de cei mai în vârstă (7,5%). Genetica, alimentația necorespunzătoare, stresul și obezitatea contribuie, de asemenea, deoarece susțin inflamația.
Dacă aveți afecțiuni cardiace preexistente, bolile gingivale le pot exacerba. De exemplu, la persoanele cu fibrilație atrială sau hipertensiune arterială, problemele de sănătate orală cresc și mai mult riscurile.
Recunoașterea acestora vă ajută să vă evaluați riscul. Dacă fumați sau aveți diabet, prioritizarea îngrijirii dentare ar putea fi salvatoare.
5. Cum previi afecțiunile gingivale și riscul de infarct?
Așa cum am menționat mai sus, sănătatea dentară contează foarte mult nu numai pentru a putea mesteca alimentele pe care le consumăm și pentru a avea un zâmbet frumos, ci și pentru starea generală de sănătate. De ce e important să avem dinți sănătoși? Iată câteva motive:
Igiena orală trebuie efectuată corect
În cazul unei igiene dentare corecte, doar o cantitate foarte mică de bacterii ajunge în circulația generală, pentru că la nivelul gingiei există sisteme eficiente de neutralizare a lor, prin activitatea barierei imunologice și a sistemului reticuloendotelial.
Periajul de două ori pe zi este crucial
Când igiena bucală este precară, cantitatea de bacterii colonizate crește de 8 până la 10 ori, depășind capacitatea de apărare locală a organismului. Ca să evităm acest lucru trebuie să folosim o periuță de dinți eficientă, preferabil electrică, întrucât aceasta are o mai mare putere de curățare, dar al cărui cap trebuie schimbat la câteva luni.
Executarea periajului eficient este de minimum două-trei minute, urmată de folosirea aței dentare și clătirea cu multă apă curată și, la final, cu apă de gură. Pentru cei care folosesc periuțe manuale, trebuie urmați pașii corecți de periere, perii trebuie să fie adaptați sensibilității gingiei și înlocuirea periuței cu una nouă să se facă o dată la trei luni.
Periajul dinților, folosirea aței dentare și clătirea cu apă de gură se fac dimineața și seara. În restul zilei, e bine ca după mese sau gustări să se clătească gura cu apă.
Detartrajul ajută la prevenirea parodontozei
Și detartrajul contează pentru a preveni afecțiunile gingivale precum parodontoza. Se recomandă detartraj și igienizare profesională la cabinetul medicului stomatolog o dată la șase luni pentru persoanele sănătoase și o dată la trei luni pentru persoanele cu afecțiune parodontală.
Controalele regulate la medicul stomatolog sunt indicate nu doar pentru persoanele care au de rezolvat diverse probleme dentare, ci și pentru persoanele sănătoase, pentru ca dentistul să descopere din timp orice posibilă afecțiune dentară și să o trateze. Să avem dinți sănătoși este important nu doar pentru a putea mânca normal și pentru a contribui la stima de sine, ci și pentru a contribui la menținerea sănătății cardiovasculare și a scădea riscul de infarct.
Pe lângă cele de mai sus, renunță la fumat, gestionează diabetul și fă exerciții fizice în mod regulat. Dacă ai boli ale gingiilor, tratamentele precum detartrajul pot reduce inflamația sistemică, ceea ce ar putea fi benefic pentru inima ta.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Periodontitis is an independent risk indicator for atherosclerotic cardiovascular diseases among 60 174 participants in a large dental school in the Netherlands
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27502782/
Studiul „Periodontitis is an independent risk indicator for atherosclerotic cardiovascular diseases”, publicat în Journal of Epidemiology and Community Health, 2017 Jan;71(1):37-42. doi: 10.1136/jech-2015-206745, autori Nicky G.F.M. Beukers et al.
JAHA - Oral Bacterial Signatures in Cerebral Thrombi of Patients With Acute Ischemic Stroke Treated With Thrombectomy
https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/JAHA.119.012330
Studiul „Oral Bacterial Signatures in Cerebral Thrombi of Patients With Acute Ischemic Stroke Treated With Thrombectomy”, apărut în Journal of the American Heart Association, 2019, https://doi.org/10.1161/JAHA.119.012330, autori: Olli Patrakka et al.
Studiul „Periodontal disease and cardiovascular disease: umbrella review”, BMC Oral Health volume 24, Article number: 1308 (2024), autori: Heber Isac Arbildo-Vega, Fredy Hugo Cruzado-Oliva, Franz Tito Coronel-Zubiate, Joan Manuel Meza-Málaga, Sara Antonieta Luján-Valencia, Eduardo Luján-Urviola, Adriana Echevarria-Goche, Carlos Alberto Farje-Gallardo, Tania Belú Castillo-Cornock, Katherine Serquen-Olano, Tania Padilla-Cáceres, Luz Caballero-Apaza & Rubén Aguirre-Ipenza
https://bmcoralhealth.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12903-024-04907-1
Studiul „Does Periodontitis Increase the Risk for Future Cardiovascular Events? Long‐Term Follow‐Up of the PAROKRANK Study”, J Clin Periodontol. 2024 Sep 11; autori: Anna Norhammar, Per Näsman et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11671167/
Studiul „Periodontal disease is associated with the risk of cardiovascular disease independent of sex: A meta-analysis”, Front Cardiovasc Med. 2023 Feb 27, autori: Yurong Leng, Qinwen Hu, Qin Ling, Xiongda Yao, Menglu Liu, Jiawei Chen, Zhiwei Yan, Qun Dai
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10010192/
Studiul „An update on the role and mechanisms of periodontitis in cardiovascular diseases”, Cellular Signalling Volume 132, August 2025, Yuping Lai, Sibo Liu et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0898656825001834
read-more-sanatate-dentara
