Deshidratarea, periculoasă în gastroenterita acută

Gastroenterita acută se definește ca instalarea rapidă a diareei, cu sau fără stare de greață, vărsături, febră sau dureri abdominale care, în zonele cu climat temperat, este cauzată de un agent viral în peste 80% dintre cazuri (motiv pentru care poartă numele de gastroenterită virală). 

Gastroenterita duce la decesul a milioane de oameni, în special în rândul copiilor sub 5 ani, în țările subdezvoltate, și este unul dintre cele mai comune motive de spitalizare în țările dezvoltate. 
Gastroenterita acută se manifestă, de obicei, sub forme ușoare și poate fi ținută sub control în primele 48 de ore de la infectare. Este important de reținut faptul că medicamentele antibiotice, antiemetice și antidiareice nu au efect în tratamentul unei gastroenterite virale. 

Gastroenterita acută este des întâlnită la copii, care pot suferi mai multe asemenea episoade într-un an. Starea de vomă durează aproximativ 1-2 zile, în timp ce diareea poate ține chiar și până la o săptămână. La adulți, simptomele gastroenteritei dispar în maximum câteva zile. 

Cauzele gastroenteritei

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În termeni generali, gastroenterita este o infecție gastrointestinală care poate fi cauzată de un agent viral, bacterian sau un parazit, deși cele mai frecvente forme sunt cele de infecție virală. Principalele virusuri responsabile pentru gastroenterită sunt: rotavirus, adenovirus și astrovirus. În ceea ce privește agenții bacterieni, cei mai des întâlniți în gastroenterite sunt: salmonella, campylobacter, shigella, E.Coli, iar ca agenți parazitari se remarcă giardia și cryptosporidium. 

Rotavirusul este cel mai frecvent tip de virus responsabil pentru gastroenterită, mai ales datorită potențialului foarte ridicat de contagiere și de răspândire în mediul domestic. La bebeluși, alăptatul îi poate proteja de riscul infecției cu rotavirus, iar metodele de prevenție generală împotriva virusului, pentru toți membrii familiei, includ: spălatul frecvent și temeinic pe mâini, o igienă alimentară cât mai bună, iar, pentru sugari – sterilizarea recipientelor de mâncare și o igienă temeinică a scutecelor.     

Deshidratarea – un semnal de alarmă în gastroenterită  

Există mai multe metode de a evalua nivelul de hidratare al unei persoane cu gastroenterită acută, însă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, se poate aplica un protocol relativ simplu. În principiu, cea mai precisă metodă este cea prin care se calculează diferența de greutate înainte de boală și după, deși există riscul ca greutatea exactă de dinainte de boală să nu fie cunoscută de către pacient, ceea ce nu va permite o evaluare corectă.   

Frecvența și volumul urinării în cele 24 de ore de dinaintea simptomelor este, de asemenea, un indicator bun pentru nivelul de hidratare al pacientului. Semnele clinice ale deshidratării pot să nu fie în concordanță cu analizele de laborator (nivelul de uree și de electroliți din organism), așadar este important ca evaluarea să fie realizată, în primul rând, pe simptomatica pacientului. 

Riscul deshidratării este mai crescut sau mai scăzut în funcție de vârsta pacientului. Așadar, cei mai expuși riscului de deshidratare sunt copiii sub 12 luni. Deshidratarea se va instala dacă cel mic are mai mult de opt scaune apoase pe zi, mai mult de două episoade de vărsături pe zi, dacă prezintă semne de subnutriție de dinaintea instalării gastroenteritei și dacă nu a fost alăptat suficient. 

Pentru evaluarea corectă a nivelului de hidratare, medicul va lua în calcul vârsta pacientului, precum și frecvența scaunelor apoapse și a episoadelor de vomă. Pentru a analiza gradul de severitate a deshidratării, medicul va avea nevoie de informații cu privire la greutatea inițială a pacientului și va desfășura un examen clinic, pentru a identifica următoarele simptome ale deshidratării:

  • Tahicardie
  • Mucoasă orală uscată
  • Senzație de sete pronunțată
  • Ochi uscați
  • Semne de turgescență (inflamarea țesuturilor cutanate ca urmare a acumulării de lichide)
  • Stare de amețeală, confuzie sau alterarea capacități cognitive  

Dacă simptomele de deshidratare sunt severe, medicul va solicita rehidratarea intravenoasă, pentru recuperarea pacientului. 

Metode de rehidratare

Rehidratarea se face, atunci când nu vorbim de cazuri severe, pe cale orală, prin consumul de lichide. Este nevoie și de odihnă suficientă, deoarece organismul este foarte solicitat de simptomele neplăcute ale gastroenteritei acute. 

Pentru copiii mici și foarte mici, este important ca părinții să le administreze lichide pe cale orală, în cantități mici și la intervale dese, deoarece copiii care suferă de gastroenterită nu tolerează cantități mari de lichide dintr-o dată. Cea mai ușoară cale de a administra lichide unui copil mic este cu ajutorul unei ceșcuțe sau a unei linguri, și nu cu o sticlă, pentru ca cel mic să nu se simtă forțat la vederea unui volum mai mare de lichid. De asemenea, este important de reținut că o cantitate prea mare de apă va stimula senzația de vomă a celui mic.

Soluțiile de rehidratare orală  sunt cea mai eficientă metodă de a rehidrata o persoană care suferă de gastroenterită. Acestea sunt eficiente deoarece susțin transportul glucozei și sodiului în tractul gastrointestinal, substanțe ce joacă un rol esențial în hidratarea organismului. 

Soluțiile de rehidratare orală sunt eficiente chiar și în deshidratarea acută și pot înlocui rehidratarea intravenoasă. Soluțiile de rehidratare, în cazul copiilor, se administrează, de obicei, în primele 3-4 ore de la primele simptome de gastroenterită, după cum urmează:

  • Pentru forme ușoare de diaree, se va administra o cantitate de 20-30 ml per kilogram greutate corporală (GC)
  • Pentru forme moderate de diareee, se va administra o cantitate de 30-80 ml per kilogram (GC)
  • Cazurile de deshidratare acută trebuie tratate de un cadru medical. Așadar, dacă remarci simptome de deshidratare acută la un membru al familiei, este important să soliciți ajutor medical de urgență.

Băuturi nerecomandate în caz de deshidratare 

Deși aproape orice tip de lichid consumabil poate hidrata organismul într-o anumită măsură (chiar și cafeaua, dacă este consumată în moderație), este important de evitat următoarele băuturi pe durata deshidratării sau ca formă de rehidratare:

  • Băuturi carbogazoase sau sucuri de fructe din comerț sau preparate în casă (acestea includ băuturile tip cola, apa tonică, apa minerală cu arome artificiale și toate băuturile care conțin fructoză și/sau glucoză)
  • Băuturi îndulcite cu zahăr sau alte forme de îndulcitori (sucroză, fructoză, glucoză sau îndulcitori artificiali)
  • Ceaiuri medicinale

Toate aceste tipuri de băuturi pot solicita tractul intestinal fără a-i furniza o cantitate suficientă de electroliți, pentru rehidratate, ceea ce poate accentua starea diareică. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
US National Library of Medicine - Acute gastroenteritis in children
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1764079/

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0