Copiii care au mame depresive riscă să devină și ei depresivi pe măsură ce înaintează în vârstă, arată cercetări recente. Din acest motiv, trebuie încurajată mai ales tratarea depresiei postnatale a femeilor.

Copiii mamelor care au trecut prin depresie perinatală au un risc cu 70% mai mare de a dezvolta ei înșiși depresie la adolescență și la vârsta adultă: aceasta este concluzia unei analize publicate recent în JAMA Network Open. Pentru această analiză, o echipă de cercetători din Marea Britanie și SUA a examinat date colectate de la aproape 16.000 de perechi mamă-copil, copiii fiind, la data analizei, în vârstă de 12 ani și mai mari.

S-a constatat că adolescentele din studiu aveau un risc de depresie cu 6% mai mare în comparație cu băieții ale căror mame suferiseră de depresie perinatală. Analiza sugerează că e nevoie de cercetări suplimentare privind mecanismele de transmitere a riscului de depresie și evaluările de reducere a riscului postintervențional, pentru a putea deschide calea unor noi strategii care să reducă riscurile de tulburări depresive în timpul sarcinii.

Depresia perinatală afectează până la 20% dintre femei 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Depresia perinatală este un episod depresiv care apare la femei fie în timpul sarcinii (depresie prenatală), fie în termen de 12 luni de la naștere (depresie postnatală). Studiile efectuate până în prezent arată că 10-20% dintre femei se confruntă cu depresia perinatală. Se estimează că depresia din timpul sarcinii afectează 7,4% până la 12,8% dintre femei, cele aflate în al doilea și al treilea trimestru de sarcină fiind cele mai susceptibile. 

Prevalența depresiei apărută după naștere pare a fi de 10-15% în general și de 25% la femeile cu venituri mici. Femeile cu depresie severă prezintă un risc crescut de auto-vătămare, consum de substanțe nocive, dificultăți conjugale, dificultăți parentale și chiar sinucidere. 

Depresia perinatală afectează, de asemenea, copiii acestor femei, prin creșterea riscului de probleme de sănătate mentală și fizică. Consecințele depresiei perinatale asupra dezvoltării în copilărie vin sub formă de tulburări de comportament, capacitate cognitivă deteriorată și scăderea funcționării emoționale. Unele cercetări pretind că există și consecințe suplimentare apărute în timpul adolescenței, care includ anxietatea, bullying-ul și depresia. Prin urmare, afirmă oamenii de știință, depresia perinatală este o problemă semnificativă pentru sănătatea nu doar a mamelor, ci și a urmașilor.

Riscul estimat de depresie la adolescenți, provenită pe filieră maternă, deci asociată cu depresia perinatală, variază de la un studiu la altul, spun autorii analizei. Unele studii au descoperit că descendenții mamelor cu depresie prenatală erau de 1,3 până la 4,7 ori mai susceptibili să dezvolte și ei depresie. O creștere de 4,9-7,4 ori a riscului de a dezvolta depresie la adolescență a fost raportată în cazul depresiei materne postnatale. 

Depresia perinatală, un subiect prea puțin discutat

În plus, dintre toți copiii mamelor depresive, descendenții feminini ai femeilor cu depresie prenatală și descendenții de sex masculin ai femeilor cu depresie postnatală sunt mai susceptibili ei înșiși la a dezvolta depresie. Asocierea pe sexe nu a fost găsită la copiii mai mici de 12 ani, ceea ce sugerează un potențial proces bio-psihologic care a avut loc numai după ce copilul a ajuns la pubertate. 

În timp ce depresia postnatală este raportat a fi asociată cu depresia la descendenții mamelor cu un nivel mai scăzut de educație, depresia antenatală este raportată a fi un factor general mai puternic asociat cu depresia descendenților ajunși la adolescență.
Psihologii sunt de părere că depresia perinatală este un subiect despre nu se vorbește suficient de mult și că există, încă, un fel de stigmat atașat acestei afecțiuni. Însă această tulburare de dispoziție variază de la ușoară la severă și trebuie abordată, mai ales că este tratabilă, potrivit experților.

Cum se poate reduce riscul de depresie perinatală

Factorii biologici și de mediu pot influența sănătatea mentală, mai ales dacă sunt asociați cu modificările corporale legate de sarcină și de naștere. Lucrul cu un terapeut antrenat în depresia perinatală și dezvoltarea copilului care poate ajuta viitoarele și prosapetele mame să se adapteze mai bine la schimbările din viața lor. Intervențiile pentru reducerea riscului pot fi de ajutor în orice etapă a sarcinii.

În general, aceleași măsuri pentru reducerea riscului de depresie la adulți pot fi aplicate pentru a ajuta la reducerea riscului de depresie maternă. Acest lucru înseamnă că viitoarea sau proaspăta mamă are nevoie, oricât ar fi de greu de obținut toate acestea, de un program de somn adecvat, de o alimentație echilibrată, de suplimente alimentare cu efect antidepresiv și antioboseală psihică pe bază de plante precum ginseng indian - Withania somnifera și isop de apă - Bacopa monnieri (doar cu acordul medicului), de exerciții fizice potrivite cu starea ei, de păstrarea unui nivel optim de hidratare. 

De asemenea, specialiștii spun că depresia poate fi combătută și prin petrecerea timpului cât mai aproape de natură și, nu în ultimul rând, prin solicitarea ajutorului apropiaților fie că e vorba de chestiuni practice, fie de sprijin moral.

Depresia, o problemă globală cu implicații majore

Tulburările depresive erodează calitatea vieții, productivitatea la locul de muncă și îndeplinirea rolurilor sociale și familiale. În economiile actuale bazate pe cunoaștere și pe servicii, capitalul mental al populației (adică resursele cognitive, emoționale și de abilități sociale necesare pentru funcționare) devine mai valoros, dar și mai vulnerabil la efectele depresiei.

Tulburările depresive, bolile mentale severe care nu trebuie confundate cu variații normale ale dispoziției, fac parte dintr-un cerc vicios al sărăciei, discriminării și sănătății mentale precare în țările cu venituri medii și mici, dar nici țările cu venituri mari nu sunt scutite de probleme. Aceste realități au și ramificații economice majore: costurile de tratament ale depresiei sunt în creștere.

Specialiștii consideră că prevenirea depresiei poate fi direcționată către întreaga populație (prevenție universală), către grupurile cu risc ridicat (prevenție selectivă) sau către cei cu tendințe depresive (prevenție indicată). Peste 30 de studii randomizate au demonstrat că intervențiile preventive pot reduce incidența noilor episoade de tulburări depresive majore cu aproximativ 25% și cu până la 50% când sunt oferite intervenții preventive într-un format în trepte. Metodele cu eficiență dovedită implică intervenții educaționale, psihoterapeutice, farmacologice, de stil de viață și nutriționale.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Jama Network - Risk of Depression in the Adolescent and Adult Offspring of Mothers With Perinatal Depression. A Systematic Review and Meta-analysis
https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2767744
1. Meta-analiza „Risk of Depression in the Adolescent and Adult Offspring of Mothers With Perinatal Depression”, apărută în JAMA Netw Open. 2020;3(6):e208783. doi:10.1001/jamanetworkopen.2020.8783, autori: Vaishali Tirumalaraju et al.
NCBI - Preventing depression
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3397158/