Antibioticele, inutile pentru răceli și dureri în gât
Rezumat: Antibioticele nu tratează răceala obișnuită și nici majoritatea episoadelor de dureri în gât la copii, deoarece aceste probleme sunt cel mai frecvent provocate de virusuri.
Un antibiotic devine util doar atunci când medicul identifică sau suspectează justificat o infecție bacteriană, precum faringita streptococică, anumite otite, sinuzita bacteriană ori pneumonia bacteriană.
Administrarea inutilă a antibioticelor poate provoca reacții adverse, poate afecta microbiomul intestinal și favorizează rezistența bacteriană. Părinții nu trebuie să înceapă tratamentul din proprie inițiativă.
1. De ce antibioticele nu sunt recomandate pentru orice răceală la copii?
a. Răceală virală versus infecție bacteriană
b. De ce un antibiotic nu acționează asupra virusurilor?
2. Când NU are nevoie copilul de antibiotic?
a. Nas înfundat, secreții nazale și tuse
b. Dureri în gât provocate de o infecție virală
c. Febra în răceală înseamnă automat că este nevoie de antibiotice?
3. Când pot fi necesare antibioticele la copiii cu dureri în gât?
a. Faringita streptococică și infecțiile bacteriene
b. Cum stabilește medicul dacă este nevoie de antibiotic?
c. Testul rapid pentru streptococ și exsudatul faringian
4. În ce alte complicații ale unei răceli poate fi necesar un antibiotic?
a. Otita medie bacteriană
b. Sinuzita bacteriană
c. Pneumonia și alte infecții bacteriene
5. Ce riscuri are administrarea inutilă a antibioticelor la copii?
6. Ce pot face părinții când copilul are răceală și dureri în gât?
7. Concluzie
1. De ce antibioticele nu sunt recomandate pentru orice răceală la copii?
Când copilul are febră, tușește, îi curge nasul sau se plânge de dureri în gât, părinții se pot întreba dacă ar fi nevoie de antibiotic. În majoritatea cazurilor însă, răceala este provocată de virusuri, iar antibioticele nu sunt eficiente împotriva lor.
a. Răceală virală versus infecție bacteriană
O răceală virală poate provoca nas înfundat, secreții nazale, strănut, tuse, răgușeală, febră și dureri în gât. Secrețiile nazale pot deveni mai groase sau își pot schimba culoarea în cursul bolii, fără ca acest lucru să demonstreze automat existența unei infecții bacteriene.
Infecțiile bacteriene sunt provocate de bacterii și pot necesita antibiotic în anumite situații. Printre exemple se numără faringita produsă de streptococul de grup A, anumite forme de otită medie, sinuzita bacteriană și unele pneumonii.
De aceea, simpla prezență a febrei, a secrețiilor nazale colorate sau a unui gât roșu nu este suficientă pentru ca părintele să decidă administrarea unui antibiotic.
b. De ce un antibiotic nu acționează asupra virusurilor?
Antibioticele sunt medicamente concepute pentru a distruge bacteriile sau pentru a împiedica multiplicarea lor. În funcție de tip, acestea pot acționa asupra peretelui celular bacterian, asupra producerii proteinelor sau asupra altor procese caracteristice bacteriilor.
Virusurile au o structură și un mod de multiplicare complet diferite. Ele folosesc celulele organismului pentru a se reproduce, iar țintele asupra cărora acționează antibioticele în bacterii nu există în același mod la virusuri.
Prin urmare, administrarea unui antibiotic unui copil cu răceală virală nu îl va ajuta să se vindece mai repede. În schimb, îl expune inutil la reacții adverse și contribuie la dezvoltarea rezistenței la antibiotice.
2. Când NU are nevoie copilul de antibiotic?
a. Nas înfundat, secreții nazale și tuse
Nasul înfundat, secrețiile nazale și tusea sunt simptome tipice ale infecțiilor virale ale căilor respiratorii superioare. O răceală durează frecvent aproximativ zece zile, iar tusea poate persista uneori mai mult.
Faptul că mucusul nazal devine galben sau verzui nu înseamnă, singur, că este nevoie de antibiotic. Evoluția simptomelor este mai importantă decât culoarea secrețiilor.
Trebuie cerut sfatul medicului când simptomele sunt severe, nu se ameliorează după aproximativ zece zile ori se ameliorează inițial și apoi reapar sau se agravează.
b. Dureri în gât provocate de o infecție virală
Virusurile reprezintă cea mai frecventă cauză de faringită. Durerile în gât asociate cu tuse, nas care curge, răgușeală, conjunctivită sau leziuni în gură sugerează mai degrabă o origine virală decât o faringită streptococică.
Aspectul roșu al gâtului nu este suficient pentru diagnosticul unei infecții bacteriene. Cu alte cuvinte, „roșu în gât” nu reprezintă în sine o indicație pentru antibiotice.
În cazul unei faringite cu simptome evident virale, antibioticele nu sunt necesare și, în general, nici testarea pentru streptococ nu este indicată.
c. Febra în răceală înseamnă automat că este nevoie de antibiotice?
Nu. Și infecțiile virale pot provoca febră, mai ales în primele zile ale bolii. Temperatura crescută nu demonstrează că infecția este bacteriană și nu reprezintă singură un motiv pentru administrarea unui antibiotic.
Este importantă evoluția copilului. Febra persistentă, starea generală foarte alterată, dificultățile de respirație, deshidratarea ori simptomele care se agravează după o ameliorare inițială justifică o evaluare medicală.
3. Când pot fi necesare antibioticele la copiii cu dureri în gât?
a. Faringita streptococică și infecțiile bacteriene
Streptococul de grup A este responsabil pentru aproximativ 20–30% dintre episoadele de faringită la copii. Infecția apare cel mai frecvent între 5 și 15 ani și este rară la copiii mai mici de 3 ani.
Faringita streptococică poate debuta brusc, cu dureri în gât, dificultate sau durere la înghițire și febră. Pot exista amigdale roșii și mărite, uneori cu depozite, precum și ganglioni cervicali anteriori măriți și dureroși.
Tusea și rinoreea sunt, în schimb, mai puțin caracteristice infecției streptococice. Totuși, simptomele singure nu permit întotdeauna diferențierea sigură dintre o infecție virală și una bacteriană.
b. Cum stabilește medicul dacă este nevoie de antibiotic?
Medicul ține cont de vârsta copilului, simptome, examenul clinic și contextul epidemiologic. Atunci când nu există semne clare de infecție virală și este suspectată faringita streptococică, poate fi necesară testarea.
Dacă infecția cu streptococ de grup A este confirmată, tratamentul antibiotic este recomandat. Acesta scurtează simptomele, reduce transmiterea bacteriei și scade riscul unor complicații, inclusiv febra reumatică acută.
Penicilina și amoxicilina sunt printre antibioticele de primă alegere pentru faringita streptococică. Alegerea medicamentului și doza trebuie însă stabilite de medic, în funcție de greutate, alergii și situația copilului.
c. Testul rapid pentru streptococ și exsudatul faringian
Testul rapid pentru streptococ presupune recoltarea unei probe din gât. Un rezultat pozitiv poate confirma faringita streptococică și justifică administrarea tratamentului antibiotic.
La copiii simptomatici cu vârsta de cel puțin 3 ani, un test rapid negativ trebuie, de regulă, confirmat prin cultură din exsudatul faringian. Cultura poate depista unele infecții care nu au fost identificate de testul rapid.
La copiii mai mici de 3 ani, testarea de rutină este rareori necesară deoarece faringita streptococică tipică și febra reumatică sunt neobișnuite la această grupă de vârstă.
4. În ce alte complicații ale unei răceli poate fi necesar un antibiotic?
O răceală virală nu necesită antibiotic. Uneori însă, în cursul sau după o infecție virală, poate apărea o infecție bacteriană secundară. Decizia privind administrarea antibioticelor aparține medicului.
a. Otita medie bacteriană
Otita medie acută este frecventă la copii și poate apărea după o infecție respiratorie. Diagnosticul nu se pune numai pe baza durerii de ureche, ci necesită examinarea timpanului și confirmarea semnelor caracteristice.
Nu orice otită necesită imediat antibiotic. Pentru unele forme ușoare, medicul poate recomanda monitorizarea atentă pentru o perioadă scurtă, în funcție de vârsta copilului, severitatea simptomelor și dacă este afectată una sau ambele urechi.
b. Sinuzita bacteriană
Majoritatea simptomelor nazale din timpul unei răceli sunt virale. Sinuzita bacteriană poate fi suspectată dacă secrețiile nazale sau tusea diurnă persistă peste zece zile fără ameliorare, dacă simptomele se agravează după o îmbunătățire inițială sau dacă boala debutează sever.
Un exemplu de debut sever îl reprezintă febra de cel puțin 39°C asociată cu secreții nazale purulente timp de minimum trei zile consecutive. Chiar și în sinuzită, medicul decide dacă este necesar antibioticul sau dacă poate fi aleasă inițial supravegherea.
c. Pneumonia și alte infecții bacteriene
Uneori, o infecție respiratorie poate fi complicată de pneumonie. Pneumonia la copil poate avea cauze virale sau bacteriene, iar diferențierea nu este întotdeauna simplă numai pe baza unui simptom.
Antibioticele sunt importante atunci când medicul consideră că pneumonia este bacteriană, dar nu aduc beneficii împotriva unei pneumonii exclusiv virale.
Respirația dificilă sau foarte rapidă, retracțiile toracice, buzele albăstrui, somnolența neobișnuită ori starea generală sever alterată necesită evaluare medicală rapidă.
5. Ce riscuri are administrarea inutilă a antibioticelor la copii?
Un antibiotic nu este un medicament lipsit de efecte secundare. Pot apărea diaree, greață, erupții cutanate și reacții alergice, iar unele reacții pot fi severe.
Un studiu care a analizat peste 2,8 milioane de copii a asociat prescrierea necorespunzătoare a antibioticelor cu un risc crescut pentru mai multe reacții adverse, inclusiv reacții alergice severe și infecție cu Clostridioides difficile.
Antibioticele influențează și bacteriile normale din intestin. O analiză sistematică publicată în 2024, care a inclus 89 de studii și peste 9.700 de copii, a constatat modificări ale compoziției și diversității microbiotei intestinale după expunerea la antibiotice.
Un alt risc major este rezistența antimicrobiană. Utilizarea excesivă sau incorectă favorizează selecția bacteriilor rezistente. Astfel, un antibiotic care în prezent tratează eficient o infecție poate deveni mai puțin eficient atunci când este cu adevărat necesar.
De aceea, antibioticele trebuie folosite atunci când există un beneficiu real, în doza și pentru durata recomandate de medic. Nu se folosesc antibiotice rămase de la o boală anterioară și nu se administrează medicamente prescrise altei persoane.
6. Ce pot face părinții când copilul are răceală și dureri în gât?
Într-o răceală necomplicată, odihna și aportul adecvat de lichide sunt importante. Pentru nasul înfundat pot fi folosite soluții saline nazale, iar aerul poate fi umidificat cu un aparat curat cu vapori reci.
Pentru febră sau durere pot fi utilizate medicamente adecvate vârstei, precum paracetamolul sau ibuprofenul, respectând indicațiile medicului și dozarea potrivită greutății copilului.
Mierea poate ajuta la calmarea tusei la copiii cu vârsta de cel puțin un an. Nu se administrează miere copiilor sub un an, din cauza riscului de botulism infantil.
Medicamentele fără prescripție pentru tuse și răceală nu sunt recomandate copiilor sub 6 ani fără sfatul pediatrului, deoarece pot provoca reacții adverse importante.
Consultația medicală este necesară dacă apar dificultăți respiratorii, deshidratare, simptome severe, febră persistentă, simptome care durează peste zece zile fără ameliorare sau o agravare după ce copilul părea că începe să se simtă mai bine.
7. Concluzie
Antibioticele sunt medicamente esențiale și pot salva vieți atunci când copilul are o infecție bacteriană care necesită tratament. Ele nu sunt însă tratamentul obișnuit pentru o răceală și nici pentru majoritatea cazurilor de dureri în gât.
Antibioticul trebuie administrat numai la recomandarea medicului, în doza și pe durata prescrise, fără automedicație sau folosirea unor medicamente rămase de la alte tratamente.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Este necesar tratamentul cu antibiotice pentru roșu în gât la copii?
Răspuns: Nu automat. Gâtul roșu apare frecvent în infecțiile virale. Antibioticele sunt indicate dacă există o infecție bacteriană care necesită tratament, precum faringita cu streptococ de grup A, confirmată prin testare atunci când aceasta este recomandată.
Întrebare: Copilul are febră și dureri în gât. Are nevoie de antibiotic?
Răspuns: Nu neapărat. Și virusurile pot provoca febră și dureri în gât. Medicul evaluează simptomele și poate recomanda testarea pentru streptococ dacă tabloul clinic o justifică.
Întrebare: Secrețiile nazale verzi înseamnă că este nevoie de antibiotic?
Răspuns: Nu. Secrețiile își pot schimba culoarea și într-o răceală virală. Persistența simptomelor peste zece zile, agravarea după o ameliorare sau simptomele severe pot ridica însă suspiciunea unei sinuzite bacteriene.
Întrebare: Ce antibiotic se dă pentru streptococ la copii?
Răspuns: Penicilina și amoxicilina sunt tratamente de primă alegere pentru faringita cu streptococ de grup A. Antibioticul, doza și durata trebuie stabilite de medic în funcție de copil și de eventualele alergii.
Întrebare: De ce este periculos să îi dau copilului antibiotic fără recomandarea medicului?
Răspuns: Administrarea inutilă poate produce diaree, erupții, reacții alergice, modificări ale microbiomului intestinal și favorizează apariția bacteriilor rezistente la antibiotice.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PMC - The effect of antibiotics on the intestinal microbiota in children - a systematic review
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11491438/
Studiul „The effect of antibiotics on the intestinal microbiota in children - a systematic review”, apărut în Front Allergy. 2024 Oct 7;5:1458688. doi: 10.3389/falgy.2024.1458688, autori: Juliane Wurm, Nigel Curtis, Petra Zimmermann
PMC - Appropriate Use of Antibiotic and Principles of Antimicrobial Stewardship in Children
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10137055/
Studiul „Appropriate Use of Antibiotic and Principles of Antimicrobial Stewardship in Children”, apărut în Children (Basel). 2023 Apr 17;10(4):740. doi: 10.3390/children10040740, autori: Melodie O Aricò, Enrico Valletta, Désirée Caselli
Te-ar mai putea interesa și...
