Testarea genetica in sindroamele neoplazice ereditare

Testarile genetice identifica mutatii specifice mostenite cantonate la nivelul cromozomilor, genelor sau proteinelor. Mutatiile genetice nu inseamna neaparat efecte negative. Unele mutatii sunt benefice, altele sunt neutre sau cu efect necunoscut, dupa cum altele sunt detrimentale. Mutatiile cu efect negativ pot creste riscul aparitiei diverselor maladii, printre care si cancerul.

Sunt familii in care cancerul este mai frecvent intalnit si aceasta fara sa se datoreze neaparat unor gene mostenite. Mai degraba sunt incriminati factori de mediu sau comportamentali. De exemplu, in familiile in care este prezent obiceiul fumatului, se intalneste cu o mai mare frecventa acelasi gen de cancer care are  drept principal factor de risc fumatul.

Articole Medicina primul spatiu de bannere

Mutatiile genetice raspunzatoare pentru majoritatea sindroamelor cancerelor ereditare au fost deja identificate iar testarile genetice pot determina daca un cancer survenit este urmarea unui sindrom mostenit. Testarile genetice sunt utile de asemenea in identificarea membrilor familiei purtatori ai mutatiilor respective si care ar putea dezvolta boala sau ar putea transmite mutatiile mai departe.

Mutatiile genetice mostenite pot creste riscul unei persoane de a dezvolta un cancer printr-o varietate de mecanisme, in functie de rolul fiecarei gene. In general, mutatiile genelor implicate in cresterea celulara si in repararea ADN sunt asociate cu cresterea riscului de cancer.

ESTE OBLIGATORIU CA ORICE PERSOANA CARE PREZINTA MUTATII MOSTENITE SA DEVOLTE UN CANCER?

Fara indoiala nu. Este un factor necesar dar nu obligatoriu. O serie intreaga de factori influenteaza evolutia unei persoane cu mutatie (mutatii) mostenite. Un element esential este patternul mostenirii sindromului ereditar. Trebuie retinut ca orice persoana prezinta 2 copii ale genelor, fiecare dintre ele mostenita de la fiecare dintre parinti. Majoritatea mutatiilor implicate in sindroamele genetice ereditare sunt mostenite in doua maniere: autosomal dominant sau autosomal recesiv.

In cazul mostenirii autosomal dominante, o singura copie a genei alterate este suficienta pentru cresterea riscului de a dezvolta un cancer.

In cazul mostenirii autosomal recesive, o persoana prezinta un risc crescut de a dezvolta un cancer numai daca mosteneste copii alterate ale genelor de la ambii parinti. Parintii, care fiecare dintre ei sunt purtatori a unei copii genice alterate alaturi de o copie normala, nu prezinta, in mod obisnuit, un risc crescut de a dezvolta un cancer.

O alta varianta de mostenire a mutatiilor cu risc de a dezvolta un cancer sunt legate de cromozomul X. Barbatii prezinta doar un singur cromozom X, mostenit de la mama, in vreme ce femeile prezinta doi asemenea cromozomi (cate unul mostenit de la fiecare dintre parinti). O femeie cu mutatie recesiva pe unul dintre cromozomii X si cu o copie normala pe celalalt cromozom X este doar carrier, neavand un risc crescut de a dezvolta un cancer. In schimb, descendentii de sex masculin ai acesteia vor avea doar copia alterata genica mostenita si ca urmare vor avea un risc semnificativ de a dezvolta un cancer.

Totusi, sunt situatii in care chiar si in prezenta unei mutatii dominante sau a doua mutatii recesive sau a unei mutatii recesive legate de cromozomul X, cancerul nu apare. Aceasta inseamna ca unele mutatii sunt "incomplet penetrante". De asemenea, pot exista variatii ale expresivitatii genice, ceea ce inseamna ca severitatea simptomelor este diferita de la persoana la persoana.

SINDROAME GENETICE PENTRU CARE EXISTA TESTE GENETICE DE EVALUARE A RISCULUI

Pana in prezent sunt descrise in literatura mai mult de 50 sindroame genetice. Marea majoritate a acestora au transmitere autosomal dominanta. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt:

- SINDROMUL CANCERULUI EREDITAR MAMAR SI OVARIAN

Genele implicate sunt BRCA1 si BRCA2  si sunt asociate cu risc crescut de aparitie a cancerului mamar si ovarian si respectiv cancer prostatic sau pancreatic la barbati.

- SINDROMUL LI-FRAUMENI

Gena incriminata TP53. Asociaza risc crescut de cancer mamar, sarcoame de tesuturi moi, osteosarcoame, leucemii, tumori cerebrale, tumori suprarenaliene.

- SINDROMUL COWDEN

 Gena implicata PTEN. Cancere asociate: mamar, tiroidian, endometrial.

- SINDROMUL LYNCH (CANCERUL COLORECTAL EREDITAR NON POLIPOS)

Genele implicate: MSH2, MLH1, MSH6, PMS2, EPCAM. Cancere asociate: colorectal, endometrial, ovarian, renal, pancreatic, intestin subtire, hepatic, cai biliare, stomac,cerebral.

- POLIPOZA ADENOMATOASA FAMILIALA

Gena implicata APC. Cancere asociate: cancer colorectal, intestin subtire, stomac, creier, os, piele, alaturi de leziuni polipoase multiple la nivelul colonului.

- RETINOBLASTOMUL

Gena implicata RB1. Asociaza cancer ocular( retina), epifiza, osteosarcom, melanom si sarcoame de tesuturi moi.

- NEOPLAZIA ENDOCRINA MULTIPLA TIP 1

Gena implicata MEN1. Asociaza tumori pancreatice endocrine, tumori ale glandei pituitare precum si ale glandelor paratiroide.

- NEOPLAZIA ENDOCRINA MULTIPLA TIP 2

Gena implicata RET. Asociaza cancer tiroidian medular si feocromocitom.

- SINDROMUL VON HIPPEL-LINDAU

Gena implicata VHL. Cancere asociate: cancer renal si tumori multiple non maligne inclusiv feocromocitom.

 

 

CUI SE ADRESEAZA TESTAREA GENETICA PENTRU APRECIEREA RISCULUI DE CANCER ?

Parerea unanima a  expertilor este ca orice persoana care intruneste urmatoarele trei criterii, trebuie sa fie testata genetic:

- istoric familial sau personal care sugereaza un risc de cancer mostenit

- rezultatele testelor pot fi corect interpretate

- rezultatele furnizeaza informatii credibile care vor ajuta in managementul medical al persoanei afectate

Situatiile care sugereaza prezenta unui sindrom de cancer ereditar la o persoana sunt:

- cancer diagnosticat la o varsta tanara

- cancere multiple dezvoltate independent la aceeasi persoana

- cancere dezvoltate in organele pereche(ex ambii rinichi, ambele glande mamare, etc)

- mai multe rude de gradul intai cu aceeasi afectiune (de exemplu cancer mamar la mama, fiica, surori, etc)

- cancere rare sau neobisnuite (ex.cancer mamar la barbati)

- prezenta unor defecte din nastere cum ar fi o serie intreaga de tumori benigne cutanate sau anomalii scheletale

- apartenenta la un grup etnic predispus unor sindroame genetice

Intotdeauna cand se suspecteaza un sindrom de cancer ereditar se recomanda consiliere genetica care ia in calcul istoricul personal si familial. Consilierea include discutii asupra catorva aspecte legate de implicatiile medicale ale unui test pozitiv sau negativ, posibilitatea ca un test sa nu fie informativ, impactul psihologic al unui test pozitiv sau riscul de a transmite o mutatie genetica la descendenti.

Articole Medicina al doilea spatiu de bannere

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0