Studierea legăturii dintre starea de spirit și dispoziția unei persoane și problemele frecvente de somn, care degenerează în insomnie, a devenit din ce în ce mai pregnant în lumea științifică, în ultimele decenii. Așadar, cercetătorii încearcă să descopere care sunt trăsăturile de caracter ce pot influența calitatea somnului, iar datele sugerează că optimismul poate fi un indicator bun pentru un somn odihnitor, în timp ce pesimismul poate duce la instalarea tulburărilor de somn.   

O trăsătură specifică optimiștilor care ar putea explica legătura amintită mai sus este legată de igiena somnului, mai bună, în rândul acestei categorii de persoane. Optimiștii lucrează în mod activ la o calitate mai bună a vieții, îngrijindu-se de dietă, sport și mulțumire sufletească. 

De asemenea, s-a constatat în urma mai multor cercetări că persoanele optimiste trăiesc mai mult deoarece prezintă un risc mai mic de boli cronice, în comparație cu cele pesimiste. În legătură cu somnul, potrivit unui studiu recent, demarat în cadrul Universității din Viena, persoanele optimiste trăiesc mai mult și pentru că se odihnesc mai bine. Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Sleep Research, în iulie 2020, și prezintă mai multe concluzii interesante legate de natura optimistă a individului. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În cadrul studiului, oamenii de știință au examinat de aproape rezultatele unui studiu mai vechi, din 2017, care s-a bazat, la rândul său, pe un chestionar online care a fost împărțit pentru completare la peste 1.000 de persoane din Austria. 

Scopul chestionarului a fost să se poate colecta informații despre populația Austriei cu privire la diferitele comportamente de somn, sociale, la birou și, în general, caracteristicile rutinei cotidiene ale celor intervievați.

În urma analizei rezultatelor, cercetătorii susțin că probabilitatea de a dezvolta o tulburare de somn sau, chiar, insomnie cronică, este cu 70% mai scăzută la persoanele optimiste, în raport cu cei care au tendințe pesimiste.  

Mai multe studii realizate în trecut evidențiază trăsăturile definitorii ale optimiștilor care explică longevitatea acestora și anume: practicarea de sporturi sau de exercițiu fizic regulat, lipsa viciilor, precum consumul de tutun și de alcool, menținerea unei igiene alimentare sănătoase și întreținerea de hobby-uri. Pe lângă acestea, persoanele optimiste își dezvoltă strategii de coping mai bune, pentru a face față problemelor, ceea ce duce la resimțirea unui nivel mai scăzut de stres în situații critice. 

Pentru echipa de cercetători vienezi, este o combinație de factori care contribuie la îmbunătățirea calității somnului și nu o unică trăsătură de caracter. Mai precis, participanții la chestionar care s-au identificat printr-un nivel de optimism mai crescut erau mai în vârstă, aveau, la momentul respectiv, o stare de sănătate bună, se mențineau activi din punct de vedere fizic și aveau un nivel de educație superior celor care au obținut un scor de optimism mediu sau scăzut. 

Mai mult, femeile, pensionarii și persoanele care nu au lucrat niciodată în ture de noapte au manifestat un nivel mai crescut de optimism, în timp ce persoanele aflate în șomaj sau în incapacitate de muncă, alături de fumători și de cei care prezentau simptome depresive nu s-au încadrat, în mod evident, în aceeași limită de optimism.  

Optimismul adesea se învață, nu vine de la sine

O lecție importantă de reținut în urma acestui studiu este că optimismul, care reprezintă, în fond, o stare generală de bine, nu este neapărat o trăsătură de caracter moștenită sau înnăscută, ci poate fi exersată și învățată în timp. Cu toate că mecanismele din spatele gândirii optimiste nu sunt, încă, complet elucidate, oamenii de știință sugerează că starea de optimism poate fi dobândită printr-o combinație de acțiuni – de ordin psihologic, comportamental și biologic. Așadar, prin ”exerciții de optimism” voluntare, manifestate psihic, fizic și comportamental, se poate induce o stare natural de optimism, în timp.

Iar aceste exerciții pot fi dintre cele mai practice, însă necesită răbdare și perseverență. Un exemplu ar fi metoda numită Best Possible Self. Potrivit lui Jakob Weitzer, care a făcut parte din echipa de cercetători din Viena, acest exercițiu este unul, mai întâi, de imaginație, în care îți imaginezi un context de viață ideală, după care începi să descrii, în scris, cum ar arăta aceasta, în funcție de preferințele și dorințele tale. Exercițiul trebuie repetat în fiecare seară, timp de câteva săptămâni, iar rezultatele nu vor întârzia să apară – și anume, după câteva săptămâni, ar trebui să te simți mai optimist și mai mulțumită de lucrurile din viața ta. Scopul exercițiul nu este de a atinge acel ideal descries pe hârtie, ci de a reflecta asupra lucrurilor pe care le ai, deja, în viață, și felul în care ele se traduc în viitorul ideal. În cele din urmă, este un exercițiu care te poate ajuta atât să apreciezi mai mult ceea ce ai, deja, cât și să îți fixezi obiective mai realiste pentru viitor. 

Un alt exercițiu util pentru stimularea optimismului este tot în scris – de data aceasta, vei scrie, în fiecare seară, 10 lucruri care te-au făcut fericit sau, cel puțin, mulțumită, în ziua care tocmai a trecut. În decursul a câtorva săptămâni de exercițiu ar trebui să resimți un nivel de optimism și de satisfacție a vieții mai ridicate, ceea ce îți va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.

Cu toate acestea, este important de notat faptul că nu se cunoaște, în prezent, dacă exercițiile pentru stimularea optimismului pot afecta, în vreun fel, calitatea somnului. Cercetătorii însă, sugerează că o calitate sporită a vieții are un impact direct asupra calității somnului, așa că orice îmbunătățire în stilul de viață este binevenită. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Așadar, este nevoie de studii viitoare, mai aprofundate, care să stabilească posibilele conexiuni între ”optimismul format” și calitatea somnului, precum și a felului în care practicarea unor exerciții de optimism pot ajuta în acest sens. 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul The contribution of dispositional optimism to understanding insomnia symptomatology: Findings from a cross‐sectional population study in Austria, publicat în Journal of Sleep Research, în iulie 2020, autori: Jakob Weitzer  Kyriaki Papantoniou  Clara Lázaro‐Sebastià  Stefan Seidel  Gerhard Klösch  Eva Schernhammer
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/jsr.13132