Legătura dintre bacterii și boala celiacă [studiu]

Expunerea la bacterii reprezintă un potențial factor de risc, din categoria factorilor de mediu, în dezvoltarea bolii celiace. Boala celiacă este o afecțiune autoimună care afectează din ce în ce mai mulți oameni din întreaga lume. Aceasta are predispoziție genetică și, netratată, poate determina apariția osteoporozei, a deficitului de fier, a infertilității și chiar a anumitor forme de cancer. 

Despre boala celiacă

Boala celiacă se manifestă atunci când organismul afectat ingerează alimente care conțin gluten, o proteină ce se regăsește în grâu, orz și secară. În momentul în care glutenul este recepționat în organism, sistemul imunitar reacționează într-un mod care afectează intestinul subțire, în încercarea de a bloca absorbția nutrienților din mâncare. În consecință, prin împiedicarea absorbției glutenului în organism, nutrienții din mâncare sunt, la rândul lor, blocați.    

Deși aproximativ o persoană din 100, la nivel global, suferă de boala celiacă, 85% din persoanele bolnave nu știu că au această boală, deoarece ea rămâne deseori nediagnosticată. Boala celiacă poate apărea la orice vârstă. Persoanele diagnosticate cu boala celiacă trebuie să se limiteze la alimente și băuturi fără gluten, deoarece, chiar și în cantități mici, acesta poate declanșa diverse probleme de sănătate. 

Expunerea la bacterii și boala celiacă

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Este cunoscut faptul că factorii de mediu pot declanșa boala celiacă la persoanele care au predispoziție genetică. Ceea ce nu se cunoaște, încă, este felul în care aceștia interacționează cu organismul. Așadar, rezultatele studiului efectuat de Monash Biomedicine Discovery Institute (BDI) și ARC Centre of Excellence in Advanced Molecular Imaging sunt grăitoare în privința unei potențiale legături stabilite între factorii de mediu, și anume expunerea la bacterii, și boala celiacă. 

Rezultatele studiului 1, elaborat împreună cu cercetători de la Leiden University Medical Centre and the Walter și Eliza Hall Institute of Medical Research, au fost publicate în jurnalul medical Nature Structural and Molecular Biology, în decembrie 2019. Acestea arată cum, la nivel molecular, receptori izolați din celule imune de tip T, prelevate de la pacienți cu boala celiacă, pot recunoaște fragmente de proteină de la anumite tipuri de proteine bacteriene care imită fragmente de gluten. Boala celiacă este caracterizată prin reactivitate aberantă la gluten, iar concluziile studiului oferă dovada unei legături certe între proteina de gluten și proteinele care se regăsesc în anumite tipuri de bacterii. 

Ce trebuie să știi despre boala celiacă și intoleranța la gluten

Este important de reținut faptul că boala celiacă și intoleranța la gluten nu sunt una și aceeași. Astfel, o persoană poate avea intoleranță la gluten, fără a avea boala celiacă. Intoleranța la gluten se manifestă, în general, prin simptome gastro-intestinale, precum crampe abdominale, senzație de balonare, flatulență, diaree sau constipație. 

Simptomele intoleranței la gluten sunt, în mare, aceleași ca la boala celiacă, diferența stă în reacția organismului la gluten. Astfel, în cazul bolii celiace, intestinul subțire are în permanență de suferit, iar nutrienții din mâncare nu sunt absorbiți în mod normal, lucru care poate da naștere altor condiții și boli. Prin urmare, dacă întâmpinați probleme intestinale atunci când consumați produse pe bază de grâu, orz și secară, este bine să eliminați riscul bolii celiace sau, în cazul diagnosticării pozitive, să vă tratați corespunzător. 

Pentru un diagnostic corect este necesară atât o consultație la un medic specialist, cât și o serie de analize de sânge, pentru identificarea anticorpilor asociați cu boala celiacă. 
Tratamentul este, în principiu, unul ușor,și constă în alimentație fără gluten. Dacă întâmpinați dificultăți în a vă crea un regim fără gluten, medicul vă poate recomanda un program de nutriție potrivit sau ajutor specializat, cum ar fi un specialist în nutriție. Din fericire, la ora actuală, piața alimentară oferă o varietate de produse fără gluten, atât în supermarketuri, cât și în online. 

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „T cell receptor cross-reactivity between gliadin and bacterial peptides in celiac disease, publicat în Nature Structural & Molecular Biology”, în decembrie 2019, autori: Jan Petersen et al.
https://medicalxpress.com/news/2020-01-bacterial-link-celiac-disease.html?utm_source=nwletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-nwletter
https://celiac.org/about-celiac-disease/what-is-celiac-disease/
https://www.healthlinkbc.ca/health-topics/hw192303


 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0