Hepatita autoimuna: cum se manifesta si cum se trateaza

Hepatita autoimuna este o boala rara, in care sistemul imunitar ataca propriile celule de la nivelul ficatului cauzand simptome specifice hepatitei. Se manifesta prin dureri abdominale, icter (colorarea pielii si mucoaselor in galben), greata severa.

Fiind o boala cauzata de sistemul imunitar, in cazuri rare este posibil ca boala sa fie transmisa de la parinti la copii. In general, hepatita autoimuna se instaleaza la persoanele tinere, inainte de 30 de ani si este intalnita mai frecvent, la femei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Hepatita autoimuna se clasifica in doua tipuri:

  1. Tipul 1 de hepatita autoimuna: se instaleaza mai frecvent intre 16 si 30 de ani si se caracterizeaza prin detectarea anticorpilor antinucleari (ANA) si/sau anti-fibra musculara neteda (ASMA) in testele de sange
  2. Tipul 2 de hepatita autoimuna: se instaleaza de obicei, la copii cu varste cuprinse intre 2 si 14 ani si caracteristica este prezenta autoanticorpilor indreptati impotriva antigenelor microzomiale hepatice si renale (anti-LKM tipul 1 si mai rar tipul 3) si/sau a anticorpilor impotriva antigenului de tip 1 din citosolul hepatic (anti-LC1). Din punct de vedere clinic, hepatita autoimuna de tip 2 are o evolutie mai severa decat hepatita autoimuna de tip 1.

 

Hepatita autoimuna poate avea recomandare de transplant de ficat, in cazurile severe, insa boala poate fi controlata si prin utilizarea de corticosteroizi sau medicamente imunosupresoare.

Simptome

Simptomele initiale ale hepatitei autoimune sunt:

  • oboseala excesiva, 
  • pierderea poftei de mancare
  • dureri musculare si articulare
  • dureri abdominale constante;
  • greata si varsaturi;
  • icter;
  • prurit;
  • abdomen umflat;

 

Nu toti pacientii prezinta insa toate simptomele de hepatita autoimuna si de multe ori boala este descoperita in timpul unui test de sange de rutina.

Tratamentul pentru hepatita autoimuna

Tratamentul pentru hepatita autoimuna se poate face la domiciliu si incepe cu administrarea de medicamente corticosteroide prescrise de hepatolog, cum ar fi prednison sau medicamente imunosupresoare, cum ar fi azatioprina, care reduc inflamatia acuta a ficatului.

De asemenea, se recomanda ca pacientii cu hepatita autoimuna sa aiba o alimentatie sanatoasa, variata si echilibrata, sa evite consumul de alcool si sa evite alimentele grase, prajeli sau procesate industrial, cum ar fi mezeluri, salam, carnati si chips-uri. In cazurile mai severe, cand procesle inflamatorii nu pot fi controlate prin medicatie, se poate recurge la transplantul de ficat.

 

 

Hepatita autoimuna din timpul sarcinii este mai putin severa, deoarece inflamatia si boala tind sa se dezvolte mai lent in timpul sarcinii si sa scada dupa nastere. 
Pentru a preveni defectele congenitale la fat, se prefera intreruperea terapiei cu prednison in primele semestre de sarcina, care poate fi reluat cu doua saptamani inainte de nastere.

Femeia cu hepatita autoimuna poate deveni gravida si sa poarte o sarcina cu succes, cu conditia sa fie monitorizata regulat de obstetrician si hepatolog, pentru a evita complicatiile, cum ar fi hemoragiile sau respingerea copilului. Simptomele de hepatita autoimuna in timpul sarcinii sunt aceleasi ca si cele ale bolii in afara acestei perioade, insa un semnal de alarma il reprezinta cresterea exagerata a "burtii" pentru varsta gestationala.
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Oana Cuzino.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0