Igiena mâinilor este cea mai importantă măsură pentru evitarea transmiterii germenilor și răspândirea noului coronavirus. De altfel, spălarea corectă a mâinilor este vitală și pentru cei care lucrează în domeniul medical, pentru că anual sute de milioane de pacienţi din întreaga lume dezvoltă infecţii nosocomiale.

Potrivit unui studiu organizat în 2012, la care au participat peste 1.000 de spitale din 30 de ţări, în fiecare zi, în spitalele europene, aproximativ 80.000 de pacienţi, adică unul din 18 suferă de cel puţin o infecţie nosocomială ¹. Impactul infecțiile nosocomiale include o spitalizare îndelungată, dizabilități pe termen lung, o rezistenţă crescută a microorganismelor la antimicrobieni, o povară financiară suplimentară pentru pacienţi şi familiile lor şi numeroase decese.

De aceea, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a realizat un Ghid privind igiena mâinilor în unitățile medicale.

Definirea termenilor: 

• Un produs antiseptic pe bază de alcool este un produs (lichid, gel sau spumă) care conține alcool ce poate fi aplicat pe mâini pentru a reduce creșterea microorganismelor. Astfel de preparate pot conține unul sau mai multe tipuri de alcool cu ​​excipienți, alte ingrediente active și umectanți.
• Săpun (medicinal) antimicrobian. Acesta conține un agent antiseptic care are o concentrație suficientă pentru a reduce sau pentru a inhiba creșterea microorganismelor.
• Agent antiseptic. Substanță antimicrobiană care reduce sau inhibă creșterea microorganismelor de pe țesuturile vii, de exemplu: alcoolul, gluconatul de clorhexidină, derivați de clor, iod, cloroxilenol (PCMX), compuși cuaternari de amoniu și triclosan.
• Detergent (surfactant). Compuși cu acțiune de curățare.  Deşi produsele folosite în unitățile medicale pentru spălarea mâinii, inclusiv cele antiseptice, pot aparţine unor clase variate de detergenţi, în acest ghid termenul de "săpun" va fi folosit pentru a desemna generic aceste produse.
• Săpun simplu. Acesta nu conține agenți antimicrobieni sau conține o concentrație foarte mică de agenți antimicrobieni eficienți numai dacă sunt folosiți pe post de conservanți.
• Agent antiseptic fără apă. Un agent antiseptic care nu necesită utilizarea apei. După aplicare, este importantă freacă mâinilor până când acestea se usucă. Termenul include diferite tipuri de produse, care se găsesc sub formă lichidă, gel sau spumă. 

Practici de igienă a mânilor

• Spălarea mâinilor cu antiseptice. Spălarea mâinilor cu apă și săpun sau cu alte produse care conţin un agent antiseptic. 
• Frecarea mâinilor cu antiseptice. Procedeu pentru a reduce sau pentru a inhiba dezvoltarea microorganismelor fără a fi nevoie de o sursă de apă şi care în consecinţă nu necesită clătire sau uscare/ştergere cu prosoape sau alte mijloace. 
• Antiseptice pentru mâini/decontaminare/degerminare. Reducerea sau inhibarea creşterii microorganismelor prin frecarea/spălarea mâinii cu antiseptice. 
• Îngrijirea mâinii. Modalități pentru a reduce riscul de descuamare sau iritare a pielii. 
• Spălarea mâinilor. Spălarea mâinilor cu săpun simplu/antimicrobian şi apă. 
• Curățarea mâinilor. Acțiunea de a efectua igiena mâinilor în scop fizic sau îndepărtarea mecanică a murdăriei, a materialului organic sau a microorganismelor.
• Dezinfectarea mâinilor este un termen folosit în unele părţi ale lumii şi se referă la spălarea/frecarea antiseptică, decontaminarea/degerminarea mâinilor/spălarea mâinilor cu săpun antimicrobian şi apă sau frecarea mâinilor în scop igienic. Deoarece dezinfectarea se referă în mod normal la decontaminarea suprafeţelor şi obiectelor, acest termen nu este utilizat în acest Ghid. 
• Antisepsia igienică a mâinilor. Tratarea mâinilor prin spălare/frecare antiseptică pentru a reduce flora microbiană tranzitorie, fără a afecta în mod necesar flora proprie a pielii. 
• Frecarea mâinilor în scop igienic. Tratarea mâinilor cu un preparat antiseptic pentru a reduce flora tranzitorie, fără a afecta în mod necesar flora proprie a pielii. Aceste preparate au spectru larg şi acţiune rapidă, iar aplicarea lor îndelungată nu este necesară. 
• Spălarea mâinilor. Tratarea mâinilor cu un antiseptic şi apă pentru a reduce flora tranzitorie, fără a afecta în mod necesar flora proprie a pielii. Deşi preparatele au spectru larg, această metodă este mai puţin eficace şi acţionează mai lent decât frecarea antiseptică. 
• Antisepsia chirurgicală/ pregătirea preoperatorie a mâinii. Spălarea/frecarea antiseptică efectuată preoperator de către chirurgi pentru eliminarea florei tranzitorii şi reducerea florei proprii a pielii. Antisepticele utilizate au acțiune antimicrobiană persistentă. Perierea preoperatorie se referă la pregătirea preoperatorie a mâinii cu apă şi săpun antimicrobian. Frecarea preoperatorie se referă la pregătirea preoperatorie a mâinilor prin frecarea cu preparate pe bază de alcool, fără utilizarea apei.

Perspectivă istorică asupra igienei mâinilor în unităţile medicale

Timp de secole, spălarea mâinilor cu apă și săpun a fost considerată o măsură de igienă personală ², dar legătura dintre spălarea mâinilor și răspândirea bolii a fost stabilită abia în ultimii 200 de ani. La mijlocul anilor 1800, studii realizate de Ignaz Semmelweis în Viena și Oliver Wendell Holmes în Boston au stabilit că bolile dobândite în spital s-au transmis prin mâinile personalului medical. De aceea, igiena mâinilor a fost recunoscută ca o măsură importantă pentru prevenirea și ținerea sub control a bolilor infecțioase ³, putând să se reducă semnificativ răspândirea acestor maladii, în special în rândul copiilor din țările în curs de dezvoltare ⁴. 

În prezent, igiena mâinilor este considerată cea mai importantă măsură pentru prevenirea răspândirii agenților patogeni în mediul sanitar ⁵.

În 1961, serviciul de sănătate publică din Statele Unite a realizat un film cu tehnicile de spălare a mâinilor personalului medical ⁶. Pe atunci, era recomandat ca mâinile să fie spălate cu apă și cu săpun timp de 1 până la 2 minute înainte și după contactul direct cu pacientul. Dezinfectarea mâinilor cu un agent antiseptic s-a crezut a fi mai puțin eficientă decât spălarea mâinilor și a fost recomandată numai în situații de urgență. 

Douăzeci de ani mai târziu, personalul medical era îndrumat să folosească agenți antiseptici fără apă (adică soluții pe bază de alcool) doar în situațiile în care chiuvetele nu erau disponibile, iar spălarea mâinilor cu apă și săpun a fost considerată standardul de îngrijire. 

În țările din Europa Centrală, spălarea mâinilor cu apă și săpun este încă considerată standardul de îngrijire, iar dezinfectarea pe bază de alcool este rezervată în special doar situațiilor de urgență (de exemplu, nu sunt disponibile chiuvete)⁷.

Transmiterea germenilor patogeni prin intermediul mâinilor 

Transmiterea germenilor patogeni de la un pacient la altul prin intermediul personalului medical presupune cinci paşi secvenţiali: 

• organismele sunt prezente pe tegumentul pacientului ori s-au impregnat pe obiectele din imediata apropiere a pacientului; 
• microorganismele s-au transferat pe mâinile personalului medical; 
• microorganismele trebuie să supravieţuiască cel puţin câteva minute pe mâinile personalului medical;
• spălarea mâinilor sau antisepsia mâinilor de către personalul medical nu este efectuată corect sau produsul folosit pentru igiena mâinii este inadecvat; 
• mâna/mâinile contaminate ale personalului intră în contact direct cu alt pacient sau cu un obiect al pacientului.

Relaţia dintre igiena mâinilor şi infectarea cu agenţi patogeni asociaţi personalului medical

Există dovezi substanţiale care atestă că utilizarea materialelor antiseptice în igiena mâinilor reduce transmiterea agenţilor patogeni şi a incidenţei infecţiilor nosocomiale ⁸.

În 1960, un studiu ⁹ controlat a comparat impactul nespălării mâinilor cu agent antiseptic faţă de spălarea mâinilor cu antiseptic asupra contaminării cu S. aureus în rândul sugarilor dintr-un spital. Cercetătorii au demonstrat ca bebeluşii îngrijiţi de asistente medicale care nu se spălau pe mâini după ce îngrijeau un copil diagnosticat cu S. aureus se îmbolnăveau mult mai des, şi mai rapid, decât copiii îngrijiţi de asistente medicale care au folosit hexaclorofen în curăţarea mâinilor înaintea contactului cu aceştia. Acest studiu a furnizat dovezi convingătoare că folosirea agenţilor antiseptici în curăţarea mâinilor la contactul cu pacienţii reduce transmiterea de agenţi patogeni asociaţi personalului medical. 

O serie de studii au arătat efectul pe care îl are igiena corectă a mâinilor asupra numărului de infecţii asociate personalului medical sau a transmiterii încrucişate a agenţilor patogeni rezistenți la antibiotice. De exemplu, mai mulţi cercetători au descoperit că infecţia cu S. aureus rezistentă la Meticilină s-a redus atunci când săpunul utilizat a fost înlocuit. În unul din aceste studii, infecţia endemică cu S. aureus rezistentă la Meticilină într-o secţie de terapie intensivă cu nou-născuţi, a fost eliminată la şapte luni de la introducerea unui nou agent antiseptic (triclosan 1%).

Indicații pentru spălarea mâinilor și antisepsia personalului medical

A. Spală mâinile cu apă și săpun atunci când sunt vizibil murdare sau când există urme de sânge sau alte lichide corporale ori după utilizarea toaletei.
B. Utilizează, de preferință, un dezinfectant de mâini pe bază de alcool pentru antisepsia mâinilor dacă mâinile nu sunt vizibil murdare.
C. Efectuează igiena mâinilor:

• înainte și după ce ai intrat în contact direct cu pacienții;
• după îndepărtarea mănușilor de unică folosință;
• înainte de manevrarea unui dispozitiv invaziv pentru îngrijirea pacientului, indiferent dacă se folosesc sau nu mănuși de protecție;
• după contactul cu fluidele sau secrețiile corporale, pielea sau pansamentele pentru răni;
• după contactul cu obiectele (inclusiv echipamentul medical) care se află în imediata apropiere a pacientului.

Spală-te pe mâini cu săpun simplu sau cu un antimicrobian și apă sau freacă mâinile cu un produs pe bază de alcool înainte de atingerea medicamentelor sau pregătirea alimentelor;

Când se folosește deja un produs dezinfectant pe bază de alcool, nu trebuie utilizat concomitent săpun antimicrobian.

Tehnica spălării mâinilor

• Când folosești un dezinfectant pe bază de alcool, aplică produsul în palmă și acoperă suprafețele mâinilor. Freacă mâinile până când acestea sunt uscate.
• Când speli mâinile cu apă și săpun, udă mâinile cu apă, după care spală-te cu o cantitate de produs care permite acoperirea integrală a mâinilor. Întinde produsul pe suprafețele mâinilor, pe palme, pe zonele dintre degete, precum și pe încheietura mâinilor. 
• Clătește mâinile cu apă și usucă bine cu un prosop de hârtie, de unică folosință.
• Folosește prosopul de hartie pentru a opri robinetul.
• Aruncă prosopul de hârtie în recipienți speciali.
• Evită utilizarea apei calde, deoarece expunerea repetată la apă caldă poate crește riscul de dermatită.

Antisepsia chirurgicală/ pregătirea preoperatorie a mâinilor

• Dacă mâinile sunt vizibil murdare, spală mâinile cu săpun simplu.
• Îndepărtează resturile de sub unghiile folosind un produs de curățare a unghiilor, de preferință sub apă curentă.
• Este necesară îndepărtarea inelelor, ceasului de la încheietura mâinii și a brățărilor înainte de a începe pregătirea preoperatorie a mâinilor.
• Unghiile artificiale sunt interzise.
• Antisepsia chirurgicală/ pregătirea preoperatorie a mâinilor trebuie efectuată folosind fie un săpun antimicrobian, fie un produs pe bază de alcool, înaintea punerii mănușilor sterile.
• Dacă nu este asigurată calitatea apei în sala de operație, se recomandă antisepsia chirurgicală a mâinilor, folosind un dezinfectant de mâini pe bază de alcool, înainte de îmbrăcarea mănușilor sterile și efectuarea procedurilor chirurgicale.
• Când efectuezi antisepsa mâinilor chirurgicale folosind un săpun antimicrobian, freacă mâinile și antebrațele timp de 2 până la 5 minute.
• Atunci când utilizezi un produs pe bază de alcool, ține cont de instrucțiunile producătorului.  Aplică produsul numai pe mâinile uscate.
• După aplicarea produsului pe bază de alcool, așteaptă până când mâinile și antebrațele s-au uscat foarte bine înainte de a purta mănuși sterile.

Utilizarea mănușilor

• Folosirea mănușilor nu înlocuiește necesitatea curățării mâinilor nici prin spălarea cu apă și săpun, nici prin dezinfectarea cu un dezinfectant de mână.
• Poartă mănuși atunci când anticipezi că este necesar (la contactul cu fluidele corporale, precum sânge, etc).
• Îndepărtează mănușile după îngrijirea unui pacient. 
• Mănușile nu se refolosesc.
• Când porți mănuși, schimbă-le sau îndepărtează-le dacă ai atins o zonă contaminată și apoi ai părăsit acea zonă. 

Bibliografie:
World Health Organization  - Guidelines on Hand Hygiene in Healthcare 
https://www.who.int/patientsafety/information_centre/Last_April_versionHH_Guidelines%5B3%5D.pdf
¹ Studiul „The European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pilot point prevalence survey of healthcare-associated infections and antimicrobial use”, publicat în Eurosurveillance, în noimebrie 2012, autori: P Zarb, B Coignard, J Griskeviciene, A Muller, V Vankerckhoven, K Weist, M M Goossens, S Vaerenberg, S Hopkins, B Catry, D L Monnet, H Goossens, C Suetens
² Studiul „Hand hygiene: simple and complex”, publicat în International The Journal of Infectious Diseases, în 2005, autori: P.A. Jumaa
³ Studiul „What is the evidence for a causal link between hygiene and infections?”, publicat în Lancet Infectious Diseases, 2002, 2:103-110, autori: Aiello AE et al.
⁴ Studiul „Effect of intensive handwashing promotion on childhood diarrhea in high-risk communities in Pakistan: a randomized controlled trial”. JAMA, 2004, 291:2547-2554, autori: Luby SP et al. 
⁵ Studiul „The effect of handwashing on child health: a randomized controlled trial”, publicat în Lancet, în 2005, 366:225-233, autori: Luby SP et al.
⁶ Studiul „Handwashing in patient care”, Washington, DC.: United States Public Health Service, 1961, autor: Coppage CM.
⁷ Studiul „Hand hygiene - a comparison of international recommendations”, publicat în Journal of Hospital Infection, 2001, 48(Suppl. A):S23-S28, autor: Wendt C.
⁸ Studiul „Staphylococcus aureus carriage and infections among patients in four haemoand peritoneal-dialysis centres in Denmark”, publicat în Journal of Hospital Infection, 1996, 33:289-300, autori: Zimakoff J et al. 
⁹ Studiul „Transmission of staphylococci between newborns. Importance of the hands to personnel”, publicat în American Journal of Diseases in Children, 1962, 104:289-295, autori: Mortimer EA et al.