EXPERT INSIGHTS - Dialogul 2: Efectele pe termen lung ale bolii COVID-19

Pentru un număr tot mai ridicat de pacienți COVID-19, primirea unui rezultat negativ la zile sau săptămâni distanță de la infectare nu mai reprezintă deznodământul bolii, deoarece, chiar dacă infecția a părăsit, în mod oficial, organismul, o bună parte din efectele bolii rămân prezente. Acest tip de pacienți suferă de ceea ce, mai nou, poartă numele de sindromul post-COVID-19 sau “long COVID-19”.

Despre toate acestea, discutăm pe larg cu Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC:

Citește integral interviul de mai jos și nu uita că ne poți adresa întrebările tale legate de subiect, în secțiunea de comentarii de la finalul articolului sau în categoria Experții DOC!

DOC: Ce este sindromul post-COVID-19 sau “long COVID”?

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC: Sindromul post-COVID-19 se referă la fenomenul conform căruia pacienții infectați cu SARS-CoV-2 manifestă în continuare simptome, la săptămâni sau chiar luni distanță de la eliminarea virusului din organism.  

Primele informații oficiale cu privire la sindromul post-COVID-19 au apărut încă din luna decembrie a anului 2020, când National Institute of Health (NIH) a propus discutarea simptomelor de termen lung ale bolii COVID-19. S-a descoperit, ulterior, faptul că milioane de persoane au fost afectate de acest sindrom, fără a-i putea da un nume, la nivel global. 

Specialiștii sunt de părere că, atunci când vine vorba despre sindromul post-COVID-19, este posibil să ne confruntăm cu o altă formă de criză sanitară. Astfel, o bună parte dintre pacienții COVID-19 se recuperează undeva între zece zile și două săptămâni, în timp ce cazurile mai grave au nevoie, în medie, de cel puțin patru săptămâni de recuperare. În situația de sindrom post-COVID-19, simptomele bolii rămân prezente, în medie, până la patru săptămâni de la infectare și pot persista chiar și la câteva luni de zile. 

DOC EXPERT INSIGHTS

Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția asupra faptului că, în momentul de față, nu se cunosc cu exactitate efectele pe termen lung ale sindromului post-COVID-19 sau cât de răspândit este acest fenomen, ceea ce ar putea impune probleme, din punct de vedere sanitar, la un moment dat în viitor. 

DOC: Cum se manifestă mai exact acest sindrom post-COVID-19 și cât durează?

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC: După cum am menționat mai devreme, sindromul post-COVID-19 se referă la simptomele de lungă durată pe care le manifestă anumiți pacienți infectați cu SARS-CoV-2, după trecerea prin boală. 

Aceste simptome pot persista săptămâni sau luni de zile de la apariție și, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor, din Statele Unite, pot include:

 

  • Stare de oboseală prelungită
  • Dispnee la eforturi mici
  • Tuse seacă iritativă
  • Dureri articulare și musculare
  • Dureri în piept

 

Pe lângă acestea, pacienții au mai raportat și alte simptome, mai puțin frecvente însă, printre care se numără și:

 

  • Probleme de atenție sau de concentrare (fenomen cunoscut și sub denumirea de “ceață mentală”)
  • Depresie
  • Dureri musculare
  • Dureri de cap
  • Febră intermitentă
  • Tulburări de ritm cardiac (aritmie)

 

Nu în ultimul rând, există și o serie de complicații pe termen lung, mai grave, asociate cu sindromul post-COVID-19. Acestea au fost semnalate mult mai rar, dar, cu toate acestea, au fost raportate, deci trebuie luate în considerare de pacienții COVID-19. Printre aceste simptome severe se numără:

 

  • Inflamația mușchiului cardiac 
  • Căderea excesivă a părului
  • Anomalii ale funcției plămânilor
  • Iritații ale scalpului și/sau pielii
  • Leziuni severe la nivelul rinichilor
  • Tulburări ale mirosului și gustului
  • Probleme de memorie 
  • Stare de anxietate și schimbări de dispoziție

 

DOC: Există anumiți factori de risc pentru pacienții care se confruntă cu efectele pe termen lung COVID-19?

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC: Sindromul post-COVID-19 este caracterizat printr-o varietate de simptome. Potrivit unui studiu2 de amploare publicat în BMJ Journals, 53% dintre cei 384 de pacienți COVID-19 monitorizați au manifestat probleme respiratorii până la două luni de la externarea din spital, 34% au semnalat persistența tusei după același interval de timp, în timp ce 69% au raportat, în continuare, o stare de oboseală continuă.

Cercetările preliminare sugerează că 13% dintre pacienții COVID-19 manifestă simptome pentru cel puțin 28 de zile, în timp ce 4% au simptome persistente pentru mai mult de 56 de zile.  

În ceea ce privește categoriile de populație mai afectate de sindromul post-COVID-19, se remarcă mai întâi cei care au suferit de o formă gravă a bolii. De asemenea, femeile în vârstă par a fi mai expuse riscului de simptome prelungite, precum și persoanele cu un indice de masă corporală mai crescut. 

Așadar, chiar dacă se cunoaște faptul că bărbații prezintă un risc mai crescut de formă severă de boală, experții sunt de părere că femeile sunt mai afectate de sindromul post-COVID-19, fapt ce poate fi influențat de diferențele de profil hormonal între cele două genuri. 

Receptorul ACE2 utilizat de virusul SARS-CoV-2 pentru a infecta organismul uman este prezent nu doar pe suprafața celulelor respiratorii, ci și pe cea a celulelor din mai multe organe ce sintetizează hormoni, cum ar fi glanda tiroidă, corticosuprarenalele sau ovarele. 

În plus, anumite simptome ale sindromului post-COVID-19 se suprapun cu sindromul de menopauză. Din fericire, se pare că terapiile de substituție hormonală par a fi o cale de ameliorare a simptomelor, dar este nevoie de mai multe studii clinice pentru a putea determina dacă această abordare este una sigură și eficientă. 

DOC: Cele mai recente studii arată că virsul SARS-CoV-2 afectează și endoteliul vascular și că infecția cu COVID-19 pare a fi mai degrabă o boală vasculară și nu una respiratorie. Cum explicați acest lucru?

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC: Deși vorbim, în primul rând, de o boală a sistemului respirator, s-au observat, în timp, efecte ale COVID-19 asupra sistemului gastrointestinal, cardiovascular, renal sau asupra sistemului nervos. Studii recente sugerează că afectarea endoteliului din timpul bolii poate exacerba aceste efecte prin creșterea nivelului de inflamație în corp și a proceselor trombotice microvasculare. Există, de altfel, dovezi că virusul SARS-CoV-2 poate infecta celulele endoteliale prin legarea de receptorul celular al enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) utilizând proteina virală Spike.

Sistemul celulelor endoteliale reprezintă interfaţa celulară dintre sângele circulant şi ţesuturile înconjurătoare. De exemplu, în cazul persoanelor sănătoase, celulele endoteliale sunt implicate în procesul de vasodilatație, de reglare a permeabilității vasculare, în procesul anti-trombotic și în mecanismele de reglare ale răspunsului imun. Prin urmare, dereglarea endotelială are drept consecințe îngustarea vaselor de sânge, în special a arterelor, favorizează apariția de accidente vasculare cerebrale, a trombozelor, hiperinflamare și dereglarea răspunsului imun antiviral. 

Disfuncția endotelială a fost deseori observată în cazul pacienților diagnosticați cu COVID-19, care prezentau și alte comorbidități, cum ar fi hipertensiune, obezitate și diabet, toate acestea implicând leziuni endoteliale subiacente. De exemplu, studiile de la Wuhan arată că o mare parte dintre pacienții internați în secțiile de terapie intensivă erau hipertensivi, aceasta fiind și cea mai des întâlnită comorbiditate în cazul bolii COVID-19. S-a evidențiat, totodată, faptul că pacienții care sufereau de hipertensiune aveau șanse mai mici de supraviețuire. 

Cu toate acestea, mecanismele fiziopatologice care stau la baza disfuncției endoteliale necesită în continuare clarificări suplimentare. Deși este un subiect controversat, anumite studii arată că, după pătrunderea SARS-CoV-2 în tractul respirator superior și inferior, infecția virală afectează, probabil, mai întâi celulele epiteliale ale căilor respiratorii, celulele endoteliale vasculare și macrofagele pulmonare. SARS-CoV-2 poate determina astfel disfuncții endoteliale fie direct, prin infectarea celulelor endoteliale, fie indirect, prin infectarea altor tipuri de celule sensibile, care provoacă hiperinflamare și dereglarea răspunsului imun. S-a constatat, asftfel, că afectarea endoteliului poate contribui la progresia severă a bolii COVID-19. 

De altfel, un studiu publicat în revista științifică „Circulation Research”, prezintă o teorie conform căreia COVID-19 pare a fi mai degrabă o boală vasculară decât una respiratorie, ceea ce ar putea explica mai multe dintre simptomele non-respiratorii întâlnite, cum ar fi tromboza și apariția cheagurilor de sânge.

DOC: Cum se pot trata sau ameliora efectele sindromului post-COVID-19?

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC: Tratamentul sindromului post-COVID-19 rămâne o provocare pentru cadrele medicale, deoarece încă nu se cunosc toate informațiile necesare cu privire la această afecțiune și, mai ales, dacă poate fi considerată o afecțiune. 

În realitate, nu există o denumire științific acceptată pentru sindromul post-COVID-19 și nici o clasificare din punct de vedere clinic – titulatura de sindrom este utilizată momentan până la o reglementare adecvată. Pe măsură ce oamenii de știință acumulează informații cu privire la boala COVID-19, se descoperă și resurse utile pentru înțelegerea fenomenului long COVID-19. 

În ceea ce privește opțiunile terapeutice, sindromul post-COVID-19 se manifestă în mai multe feluri, astfel încât nu există un protocol de tratament singular pentru pacienții cu simptome asociate cu acesta. 

Experții sunt de părere că cel mai important pas pe care îl poate face medicul este să se asigure că nu există urme de infecție acută sau alte probleme patologice la nivelul pacientului cu sindrom post-COVID-19. În unele cazuri, pacienții pot avea căile respiratorii inflamate, o situație care se poate ameliora cu ajutorul unui inhalator sau cu medicamente antiinflamatoare, eficiente și pentru cei care acuză dureri și discomfort la nivelul pieptului. Așadar, se poate acționa țintit, pe simptomele specifice, și nu holistic, cel puțin nu în momentul de față. 

Cercetătorii care studiază sindromul post-COVID-19 sunt încrezători, însă, că acest fenomen va fi mai ușor de înțeles, pe măsură ce noi informații sunt descoperite cu privire la boala COVID-19 în sine. De exemplu, un fapt recent remarcat este că pacienții care au manifestat, pe parcursul bolii, mai multe tipuri de simptome, sunt mai predispuși la sindromul post-COVID-19. Așadar, prezența unei varietăți de simptome poate fi considerată un predictor pentru “long COVID-19”. 

DOC: Ce soluții există pentru pacienții anterior infectați și care acum se confruntă cu aceste efecte pe termen lung ale bolii? 

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC: Speranța pentru viitor este ca pacienții cu acest sindrom să poată apela la centre de recuperare create în spitale, pentru o gestiune mai bună a simptomelor și o reabilitare mai rapidă. Totodată, medicii pot oferi consiliere pacienților pentru ameliorarea simptomelor de acasă, cum ar fi oboseala prelungită sau durerile musculare.   

Cu toate acestea, cel mai important aspect este eliminarea tuturor cauzelor posibile pentru aceste simptome. Uneori, acestea pot apărea pe fond psihic, motiv pentru care pacienții cu sindrom post-COVID-19 sunt adesea încurajați să apeleze la un psihoterapeut. Din nefericire, cea mai mare parte a persoanelor cu sindromul post-COVID-19 nu primesc atenție medicală pentru simptomele de cursă lungă, prioritatea medicilor fiind, până recent, pacienții cu boală activă, aflați în stare gravă.

Este normal ca cei cu forme severe, acolo unde se poartă o luptă pe viață și pe moarte cu boala, să fie prioritizați. Din păcate, lipsa unui număr satisfăcător de cadre medicale creează o situație neavantajoasă pentru cei cu probleme persistente, dar nu la fel de grave, cum sunt pacienții cu sindrom post-COVID-19. 

În consecință, pacienții cu sindrom post-COVID-19, pentru că nu se află într-o situație critică, nu beneficiază de întâietate la tratament, însă simptomele pot fi extrem de neplăcute și pot impune probleme serioase în activitățile vieții de zi cu zi.  

DOC: În momentul de față, restricțiile de pandemie s-au mai relaxat, iar o bună parte din oameni s-au vaccinat deja, deși nu s-a atins un prag satisfăcător, cel puțin la nivelul țării noastre. Considerați că măsurile de distanțare socială se impun în continuare? 

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC: Personal, recomand în continuare luarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea infecției cu SARS-CoV-2, pentru a se putea evita, pe această cale, prevenirea sindromului post-COVID-19. 

Astfel, purtarea măștii și distanțarea socială trebuie în continuare respectate, precum și spălarea frecventă a mâinilor. Cel mai important pas și încurajarea principală a specialiștilor rămâne, însă, vaccinarea. În prezent, accesul la vaccin este mult mai ușor, cel puțin pe teritoriul țării noastre, așa încât este important să beneficiem de acest drept și să ne protejăm, pe noi și pe cei dragi, de riscul infectării și al transmiterii virusului SARS-CoV-2. 

În plus, este nevoie ca sindromul post-COVID-19 să fie reglementat, ceea ce înseamnă atât studierea naturii fenomenului și clasificarea acestuia, precum și crearea unor centre multidiscipilinare de îngrijire a pacienților, mai ales a celor cărora simptomele acestui sindrom la afectează calitatea vieții și capacitatea de muncă. 

Aceste măsuri sunt necesare deoarece, potrivit cercetătorilor, fenomenul “long COVID-19” este abia la început, iar cazurile nu vor înceta să apară, ci se vor înmulți. Astfel, pentru a se evita o nouă criză sanitară, este nevoie ca anumite măsuri să fie luate. 

Din moment ce milioane de persoane au fost afectate de infecția cu virusul SARS-CoV-2, specialiștii estimează că, cel puțin pentru următorii doi ani, numărul de pacienți cu simptome pe termen lung va crește. Dacă situația va scăpa de sub control, este posibil ca acest fenomen să persiste și după finalul pandemiei. 

VIDEO INTERVIU - Dialogul 2: Efectele pe termen lung ale bolii COVID-19


Bibliografie:
1.    Studiul Persistent Symptoms in Patients After Acute COVID-19, publicat în JAMA Network, în iulie 2020, autori Angela Carfi et al.
Link: https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2768351 
2.    Studiul ‘Long-COVID’: a cross-sectional study of persisting symptoms, biomarker and imaging abnormalities following hospitalisation for COVID-19, publicat în BMJ Journals, în iulie 2020, autori: Swapna Mandal et al.
Link: https://thorax.bmj.com/content/76/4/396.info 
3.    Studiul “Is COVID-19 an endothelial disease? Clinical and basic evidence”
Link: https://www.preprints.org/manuscript/202004.0204/v1
4.    Studiul "Endothelium Infection and Dysregulation by SARS-CoV-2: Evidence and Caveats in COVID-19"
Link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7823949/

WebMD - What Is Long COVID (PASC)?
https://www.webmd.com/lung/what-is-long-covid-pasc 

Healthline - Long-Haul COVID-19 May Be a Public Health Crisis After the Pandemic
https://www.healthline.com/health-news/long-haul-covid-19-may-be-a-public-health-crisis-after-the-pandemic 

CDC - Post-COVID Conditions
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/long-term-effects.html

The Conversation - Long COVID: who is at risk? 
https://theconversation.com/long-covid-who-is-at-risk-151797 

Dacă ai întrebări sau curiozități legate de COVID-19, le poți adresa în căsuța de comentarii de mai jos sau în secțiunea Experții DOC. Întrebările tale vor fi dezbătute în cadrul video-interviurilor EXPERT INSIGHTS ce vor fi realizate de catre Dr. Oana Cuzino, Expert DOC, alături de invitatul său, Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Academic Expert DOC.

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 2