Excesul de antibiotice poate crește riscul de cancer de colon (studiu)

Medicii și pacienții sunt sfătuiți să reducă utilizarea inutilă a antibioticelor în urma unor noi date care sugerează că aceste medicamente pot crește riscul de cancer al intestinului gros (colon), în special la persoanele sub 50 de ani.

Rezultatele unui studiu prezentat la Congresul mondial ESMO privind cancerul gastrointestinal din iulie 2021 ridică noi preocupări cu privire la impactul creșterii estimate cu 65% a consumului global de antibiotice raportat între 2000 și 2015. Potrivit cercetătorilor, acesta este primul studiu care conectează utilizarea de antibiotice cu riscul tot mai mare de debut precoce al cancerului de colon, o boală care afectează tot mai multe persoane în ultimele două decenii.

TESTARE PCR COVID-19

Consumul mare de produse de fast food, zahăr, băuturi îndulcite cu zahăr și alcool, alături de obezitate au jucat cel mai probabil un rol în această creștere, dar datele obținute prin acest studiu subliniază și importanța evitării administrării inutile a antibioticelor, în special la copii și adulți tineri.

Antibioticele și cancerul de colon la tineri

Folosind o bază de date extinsă de îngrijire primară de până la două milioane de persoane, studiul a analizat aproape 8000 de pacienți cu cancer de colon și rect și persoane fără cancer de colon (grup de control). S-a constatat că utilizarea antibioticelor a fost asociată cu un risc crescut de cancer de colon la toate vârstele, dar riscul a fost crescut cu aproape 50% la persoanele sub 50 de ani, comparativ cu 9% la cele peste 50 de ani. 

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

În grupul de participanți mai tineri, utilizarea antibioticelor a fost corelată cu cancerele din prima parte a colonului (partea dreaptă). Chinolonele și sulfonamidele / trimetoprimul, care sunt utilizate pentru a trata o gamă largă de infecții, au fost asociate cu aceste tipuri de cancer din partea dreaptă. Conținutul din partea dreaptă a colonului este mai lichid și bacteriile naturale care locuiesc acolo, numite microbiom, pot fi diferite de cele din restul colonului.

În continuare, cercetătorii intenționează să afle dacă există o legătură între utilizarea antibioticelor și modificările microbiomului care pot face colonul mai susceptibil la cancer, în special la persoanele mai tinere. Este o situație complexă, deoarece se știe că microbiomul poate reveni rapid la starea anterioară. Cercetătorii nu știu încă dacă antibioticele pot induce efecte asupra microbiomului care ar putea contribui direct sau indirect la dezvoltarea cancerului de colon.

Dintre cele două milioane de persoane diagnosticate cu cancer de colon la nivel mondial în fiecare an, pacienții cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani cu cancer de colon au, în general, un prognostic mai slab decât cei mai în vârstă, deoarece sunt diagnosticați adesea prea târziu.

Este mai puțin probabil ca medicii să investigheze mai în amănunt un pacient cu disconfort abdominal dacă acesta are 30 de ani decât dacă ar avea 70 de ani, și, în plus, pacienții mai tineri nu sunt eligibili pentru screeningul cancerului intestinal. Ca urmare, în cazul lor, cancerul de colon este de obicei diagnosticat într-o etapă ulterioară, când este mai dificil de tratat, spun specialiștii.

Prin urmare, rezultatele acestui studiu susțin ideea ca medicii să ia în calcul cancerul intestinal și la pacienții mai tineri cu simptome abdominale. De asemenea, ar fi necesare mai multe cercetări asupra multiplelor cauze posibile ale incidenței crescânde a cancerului de colon la această grupă de vârstă.

Oamenii de știință concluzionează că este prea devreme pentru a spune dacă utilizarea excesivă a antibioticelor ar putea fi un factor cauzal pentru cancerul de colon și trebuie aflate mai multe detalii despre posibilul rol al microbiomului în cancerul intestinal înainte de a lua în considerare impactul antibioticelor asupra florei intestinale. 

Cu toate acestea, cercetările amintesc de faptul că antibioticele nu trebuie administrate după ureche și în exces, ci numai la recomandarea medicului curant, decât dacă sunt într-adevăr necesare. Pe lângă rezistența la antibiotice și alte efecte nocive, nu se poate exclude posibilitatea ca utilizarea inutilă a acestor medicamente să expună persoanele respective la un risc crescut de cancer.

De ce e bine să se ia probiotice în timpul tratamentului cu antibiotice?

Probioticele sunt bacterii vii și drojdii care au diferite beneficii pentru sănătate. Sunt de obicei adăugate la iaurturi sau luate ca suplimente alimentare și sunt adesea descrise ca bacterii „bune” sau „prietenoase”. Se crede că probioticele ajută la restabilirea echilibrului natural al bacteriilor din intestin atunci când au fost perturbate de o boală sau de un tratament.

Există unele dovezi că probioticele pot fi utile în unele cazuri, cum ar fi prevenirea diareei atunci când se iau antibiotice și contribuie la ușurarea unor simptome ale sindromului intestinului iritabil (IBS). O meta-analiză a 34 de studii a constatat că probioticele reduc cazurile de diaree asociată cu antibiotice cu 52%. 

Acesta este motivul pentru care medicii sugerează adesea pacienților să ia și probiotice atunci când li se prescriu antibiotice. Antibioticele distrug bacteriile „rele”, însă pot perturba și microbiomul complex al intestinului, acea comunitate microscopică de bacterii cu funcții precum dezvoltarea imunității și apărarea organismului în fața agenților patogeni. Medicii care recomandă probiotice sugerează de obicei ca pacienții să le ia la câteva ore după antibiotic sau chiar să înceapă tratamentul cu probiotice după ce au terminat tratamentul integral cu antibiotice.

Un probiotic des recomandat este Saccharomyces boulardii, un tip de drojdie utilizat frecvent pentru tratarea și prevenirea diareei, inclusiv a tipurilor infecțioase, cum ar fi diareea rotavirală la copii. Are unele dovezi ale utilizării pentru alte tipuri de diaree, acnee și infecția tractului digestiv care poate duce la ulcere. Majoritatea cercetărilor arată că Saccharomyces boulardii poate ajuta la prevenirea diareei la adulți și copii tratați cu antibiotice.

În ceea ce privește sursele alimentare de probiotice, care conțin în mod natural probiotice sau au probiotice adăugate, acestea sunt: iaurtul, kefirul, varza murată și alte murături, miso (condiment japonez), tempeh (produse fermentat de soia), kimchi (varză fermentată în stil coreean), kombucha (tip de ceai negru sau verde fermentat), unele brânzeturi (Mozzarella, Gouda etc.).

În ceea ce privește prebioticele, o formă de fibre dietetice care hrănesc bacteriile „prietenoase” din intestin, acestea se găsesc în multe fructe, legume și cereale integrale, precum mere, banane, fructe de pădure, sparanghel, anghinare, cacao.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Annals of Obcology - SO-25 Global rise in early-onset colorectal cancer: An association with antibiotic consumption?
https://www.annalsofoncology.org/article/S0923-7534(21)01238-2/fulltext
1. Studiul „Global rise in early-onset colorectal cancer: an association with antibiotic consumption?”, apărut în 2021 în Annals of Oncology, Volum 32, Supliment 3, DOI:https://doi.org/10.1016/j.annonc.2021.05.049, autori: S. Perrott et al.
Drugs.com - Should you take probiotics with antibiotics? 
https://www.drugs.com/medical-answers/probiotics-with-antibiotics-3121702/
Medline Plus - Saccharomyces Boulardii 
https://medlineplus.gov/druginfo/natural/332.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0