Encefalita: simptome, cauze si tratament

Encefalita este o inflamatie acuta a creierului. Cele mai multe cazuri sunt cauzate fie de o infectie virala, fie de faptul ca sistemul imunitar ataca, in mod eronat, tesutul cerebral.

Ce este encefalita?

Encefalita este o inflamatie acuta (umflare) a creierului, care rezulta, de obicei, fie de pe urma unei infectii virale, fie pentru ca sistemul imunitar al organismului ataca, in mod gresit, tesutul creierului. "Acuta" inseamna, in medicina, ca inflamatia vine subit si ca se dezvolta rapid. De obicei, encefalita necesita ingrijire medicala de urgenta.

Simptomele encefalitei

Pacientul, de obicei, are febra, cefalee (durere de cap) si fotofobie (adica o sensibilitate excesiva la lumina). De asemenea, este posibil sa apara si o slabiciune generala si convulsii.

Simptomele usoare ale encefalitei:

  • febra
  • durere de cap
  • varsaturi
  • gat intepenit
  • letargie (epuizare)

 

Simptome mai putin frecvente

Indivizii cu encefalita pot sa prezinte rigiditate la nivelul gatului (senzatia ca gatul intepeneste), care poate duce la o diagnosticare gresita, in unele cazuri punandu-se diagnosticul de meningita. Poate sa apara si o rigiditate a membrelor, pacientul avand miscari lente si o stangacie aparte, este neindemanatic. Pacientul, totodata, poate fi somnolent, letargic, si poate sa tuseasca.

Cazuri mai grave

In cazurile mai grave, persoana cu encefalita poate sa se confrunte cu dureri de cap foarte severe, greata, varsaturi, confuzie, dezorientare, pierderi de memorie, tulburari de vorbire, tulburari legate de auz, halucinatii precum si convulsii si, eventual, intra in coma. In unele cazuri, pacientul poate deveni agresiv.

Simptomele severe includ:

  • febra de peste 39,4 °C;
  • confuzie
  • somnolenta
  • halucinatii
  • miscari lente
  • coma
  • convulsii
  • iritabilitae
  • sensibilitate la lumina
  • stare de inconstienta.

Semne si simptome: encefalita la copii

Initial, encefalita este mai greu de detectat la copiii mici si la bebelusi. Parintii si tutorii ar trebui sa fie atenti la urmatoarele semne si simptome: varsaturi, fontanela bombata (acea suprafata moale de pe partea de sus a capului), plansul continuu (mai ales daca copilul nu inceteaza sa planga cand este luat in brate si alinat) si rigiditatea corpului, dar si lipsa apetitului.

Cauzele encefalitei

Encefalita se poate dezvolta ca rezultat al unei infectii directe la creier, cauzate de un virus, o bacterie sau o ciuperca microscopica (encefalita infectioasa sau encefalita primara) sau atunci cand sistemul imunitar raspunde la o infectie anterioara; sistemul imunitar ataca in mod gresit tesutul cerebral (encefalita secundara sau encefalita post-infectioasa).

Encefalita primara (infectioasa) poate fi impartita in trei mari categorii de virusuri:

1. virusuri comune - inclusiv virusul herpes simplex (HSV) si EBV (virusul Epstein-Barr)

2. virusuri ale copilariei, inclusiv rujeola (pojar) si oreionul.

3. arbovirusuri (cele raspandite de tantari, capuse si de alte insecte), cum ar fi encefalita japoneza, encefalita determinata de virusul West Nile si encefalita de capuse (tick borne encephalitis).

Encefalita secundara (post-infectioasa) ar putea fi cauzata de o complicatie a unei infectii virale.

Simptomele incep sa apara la cateva zile sau chiar la saptamani bune dupa infectia initiala. Sistemul imunitar al pacientului trateaza celulele sanatoase ale creierului ca pe o amenintare, ca pe organisme straine, si le ataca. Inca nu se stie de ce sistemul imunitar are aceasta "defectiune".

In peste 50% din cazurile de encefalita, cauza exacta a bolii nu este identificata. Encefalita are o probabilitate mai mare sa afecteze copiii, varstnicii sau indivizii cu un sistem imunitar slabit, precum si persoanele care locuiesc in zonele in care tantarii si capusele raspandesc virusuri specifice.

Tratamentul encefalitei

Tratamentul pentru encefalita se axeaza pe atenuarea simptomelor. Exista un numar limitat de agenti antivirali specifici si testati, care pot ajuta pacientii, dintre care unul este aciclovirul. Rata de succes este limitata in cazul celor mai multe infectii, cu exceptia cazului in care boala se datoreaza virusului herpes simplex.

Corticosteroizii pot fi administrati pentru a reduce inflamatia creierului, in special in cazurile de encefalita post-infectioasa (secundara).

Uneori, sunt administrate medicamente din clasa anticonvulsivantelor acelor pacienti care au convulsii.

Sedativele pot fi eficiente pentru pacientii cu convulsii, cu stare de agitatie si de iritabilitate. Pentru pacientii cu simptome mai usoare, cel mai bun tratament este odihna, sa consume multe lichide si sa ia paracetamol pentru febra si dureri de cap.

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0