Cum să acționezi dacă ești alergic la mușcăturile de țânțari?

1. Despre alergiile la mușcăturile de țânțari
2. Cum poți afla dacă suferi de sindromul Skeeter și ce trebuie să faci?
3. Factori de risc pentru mușcăturile de țânțari și sindromul Skeeter
4. Ce simptome poți avea după mușcăturile de țânțari?
a. Simptome care ar trebui să te îngrijoreze
5. Când să suni la 112?
6. Ce boli pot transmite țânțarii?
7. Cum tratezi mușcătura de țânțar?
8. Cum previi mușcăturile de țânțari?

Cu toții am așteptat cu nerăbdare să ne bucurăm de vară, de razele soarelui și de timpul petrecut afară, în natură. Trebuie să ținem cont însă că este perioada anului în suntem mai expuși la mușcăturile de țânțari și la efectele neplăcute pe care le resimțim pe pielea noastră din cauza înțepăturilor.

Aproape toată lumea este sensibilă la mușcătura de țânțar. Dar pentru cei cu alergii severe, simptomele pot fi mai mult decât deranjante și se pot agrava. Cele mai multe mușcături apar fie seara, fie în zori, când țânțarii sunt foarte activi. În timp ce țânțarii masculi sunt inofensivi - se hrănesc numai cu nectar și apă - țânțarii femele sunt cele care caută sânge.

1. Despre alergiile la mușcăturile de țânțari

Când un țânțar înțeapă, acesta injectează salivă în piele pentru a preveni coagularea sângelui. Această salivă conține proteine care pot declanșa un răspuns imunitar la unele persoane, ducând la reacții alergice. Conform specialiștilor, alergiile la înțepăturile de țânțari sunt cauzate de o reacție exagerată a sistemului imunitar la aceste proteine, rezultând simptome severe. Reacțiile alergice frecvente includ umflături mari, roșii și inflamate (cunoscute sub numele de „sindromul skeeter”), mâncărime intensă și, ocazional, vezicule sau vânătăi.

Sindromul Skeeter este o reacție inflamatorie relativ rară la mușcăturile de țânțari, potrivit Academiei Americane de Alergie, Astm și Imunologie. Simptomele se pot dezvolta la câteva ore după înțepătura de țânțar și pot include umflarea pielii pe o porțiune mai mare, senzație de căldură, roșeață, mâncărime și chiar durere.

Recomandările Experților DOC

Hipersensibilitatea sindromului Skeeter se bazează pe un răspuns imun care implică anticorpii imunoglobulinei E (IgE) și imunoglobulinei G (IgG) din corp ¹. În cazuri rare, înțepăturile de țânțari pot provoca reacții sistemice, cum ar fi urticarie, febră sau anafilaxie, în special la persoanele cu sensibilitate crescută. Specialiștii atrag atenția că, deși anafilaxia cauzată de înțepăturile de țânțari este neobișnuită, reprezintă o preocupare serioasă pentru cei cu alergii severe. Recunoașterea semnelor unei reacții alergice și modul de a răspunde acestei alergii pot face o diferență semnificativă în gestionarea acestei afecțiuni.

2. Cum poți afla dacă suferi de sindromul Skeeter și ce trebuie să faci?

Mai întâi trebuie să faci diferența între o mușcătură de țânțar comună, obișnuită, ale cărei efecte durează puțin și sunt localizate și mușcătura care provoacă sindromul Skeeter, cu efecte mai grave, resimțite pe termen mai lung.

Mușcăturile de țânțari obișnuite

Acestea pot declanșa inflamarea imediată a pielii și roșeață care persistă timp de aproximativ 20 de minute, urmate de umflături mici cu senzație de mâncărime care au, de obicei, mai puțin de 2 centimetri în diametru.

Sindromul Skeeter

În acest caz, leziunea este mai mare și disconfortul durează mai mult. Pielea se poate umfla pe o porțiune care variază de la 2 la 10 centimetri în diametru în decurs de o oră de la mușcătura de țânțar și progresează în următoarele câteva zile. Umflăturile pot fi însoțite de mâncărime, sunt roșii, dureroase și calde la atingere.

Sindromul Skeeter este rezultatul unei reacții alergice la proteinele din saliva țânțarilor, spun cercetătorii. Nu există un test de sânge simplu care să detecteze anticorpii de țânțari din sânge. Alergia la țânțari este diagnosticată prin monitorizarea atentă a efectelor produse de înțepăturile acestora pe pielea ta.

3. Factori de risc pentru mușcăturile de țânțari și sindromul Skeeter

Tânțarii par să prefere anumite „victime”:

bărbații
femeile însărcinate
persoanele supraponderale sau obeze
persoanele cu grupa de sânge 0
persoanele care au depus efort fizic recent
persoanele care emană cantități mai mari de acid uric, acid lactic și amoniac
persoanele care au consumat recent bere

De asemenea, deoarece țânțarii sunt atrași de căldură, purtarea culorilor închise te poate face victima înțepăturilor. Persoanele care trăiesc în zone umede sau tropicale prezintă, de asemenea, un risc mai mare de mușcătură de țânțar.

Unii oameni au un risc mai mare de reacție alergică, precum copiii mici. Persoanele cu alergii la unele componente ale salivei de țânțari, cum ar fi proteinele și agenții antimicrobieni, pot prezenta, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta sindromul Skeeter. Cu cât o persoană a fost mai des mușcată de țânțari, cu atât este mai probabil să se desensibilizeze în timp. Asta înseamnă că adulții au de obicei reacții mai puțin grave la mușcăturile de țânțari decât copiii.

4. Ce simptome poți avea după mușcăturile de țânțari?

Simptomele obișnuite ale mușcăturilor de țânțari includ umflături moi pe piele care pot deveni rozalii sau roșii și sunt însoțite de mâncărime. În cele mai multe cazuri, roșeața și umflăturile apar la câteva minute după ce țânțarul înțeapă pielea. O umflătură tare, de culoare roșu închis, apare adesea a doua zi, deși aceste simptome pot apărea în primele 48 de ore după mușcătura inițială. Potrivit Academiei Americane de Alergii, Astm și Imunologie (AAAAI), contactul cu un țânțar trebuie să aibă șase secunde sau mai mult pentru a provoca o reacție.

Pe măsură ce mușcătura de țânțar se vindecă, senzația de mâncărime se va estompa, iar pielea va lua treptat o nuanță mai puțin roșie sau rozalie, până când revine la culoarea normală. Acest lucru durează de obicei aproximativ trei - patru zile.

a. Simptome care ar trebui să te îngrijoreze

Mușcăturile de țânțari care provoacă leziuni de dimensiuni mai mari ar putea indica o reacție alergică mai severă. Simptomele pot include:

mâncărime pe o suprafață mare
leziuni
vânătăi lângă locul mușcăturii
limfangită sau inflamația sistemului limfatic
anafilaxie, o afecțiune rară, care pune viața în pericol, și poate duce la inflamarea gâtului și o respirație îngreunată; necesită asistență medicală imediată.

5. Când să suni la 112?

Solicită asistență medicală de urgență dacă observi oricare dintre următoarele simptome:

febră
dureri de cap severe
greață sau vărsături
eczemă
oboseală
sensibilitate la lumină
confuzie
modificări neurologice, cum ar fi slăbiciune musculară pe o parte a corpului

6. Ce boli pot transmite țânțarii?

Tânțarii pot transmite o serie de boli atunci când înțeapă și se hrănesc cu sângele gazdelor lor. Principalele boli transmise de tânțari sunt:

Malaria, una dintre cele mai cunoscute boli transmise de tânțari, cauzată de paraziții protozoici din genul Plasmodium. Tratamentul malariei include medicamente antimalarice (artesunat) și antibiotice (cum ar fi doxiciclina), dar poate include și clorochină sau hidroxiclorochină, primachină sau meflochină.
Febra Dengue, o boală virală cauzată de virusul Dengue, care poate provoca febră, dureri severe ale articulațiilor și mușchilor și, în cazuri grave, hemoragii. Tratamentul dengue se concentrează pe ușurarea simptomelor (hidratare, odihnă, administrare de paracetamol) și menținerea pacientului într-o stare stabilă, deoarece nu există un tratament specific care să elimine virusul Dengue din organism.
Febra Zika, o altă boală virală cauzată de virusul Zika, care poate duce la complicații serioase în cazul femeilor însărcinate, cum ar fi anomalii congenitale la făt. Tratamentul este în principal simptomatic (repaus la pat, hidratare, paracetamol), deoarece nu există un medicament antiviral specific pentru a trata infecția cu virusul Zika.
Febra galbenă, tot o boală virală gravă, cauzată de virusul febrei galbene, care poate provoca febră, icter și afectarea ficatului. Tratamentul febrei galbene se concentrează pe ameliorarea simptomelor și susținerea funcțiilor vitale ale pacientului, uneori inclusiv prin transfuzii de sânge.
Virusul Chikungunya, un virus care cauzează febră și dureri articulare severe. Tratamentul este, în general, simptomatic (odihnă, controlul febrei și al durerilor, comprese reci), deoarece nu există un medicament antiviral specific.
West Nile Virus, un virus care poate cauza infecții neurologice grave. Și tratamentul pentru această infecție este tot simptomatic: odihnă, hidratare, controlul febrei și al durerilor). În cazuri grave, pacienții pot necesita tratament de susținere, cum ar fi ventilație mecanică, hidratare intravenoasă, tratament pentru controlul convulsiilor etc.

În cazul în care călătorești în zone cu risc crescut de transmitere a bolilor de către tânțari, cere sfatul medicului de familie înainte de călătorie și ia în considerare vaccinurile și alte măsuri de protecție adecvate.

7. Cum tratezi mușcătura de țânțar?

Uite cum ar trebui să acționezi după o mușcătură de țânțar:

1. Curăță zona

Spală locul înțepăturii cu săpun și apă pentru a elimina orice urmă de salivă a țânțarului și pentru a reduce riscul de infecție. Menținerea pielii curate minimizează infecțiile bacteriene secundare, care pot complica reacțiile alergice. Usucă zona ușor pentru a evita iritațiile suplimentare.

2. Aplică o compresă rece

O compresă rece sau un pachet de gheață poate reduce umflătura și ameliora mâncărimea. Înfășoară gheața într-un prosop și aplic-o pe înțepătură timp de 10–15 minute. Potrivit specialiștilor, terapia cu frig constrânge vasele de sânge, reducând inflamația și oferind alinare imediată. Evită plasarea gheții direct pe piele pentru a preveni degerăturile.

3. Folosește tratamente fără prescripție medicală

Tratamentele fără prescripție medicală (OTC) pot ajuta la gestionarea mâncărimii și inflamației. Se recomandă corticosteroizii topici, cum ar fi crema cu hidrocortizon (1%), pentru a reduce umflătura și mâncărimea în reacțiile alergice cutanate. Aplică un strat subțire pe înțepătură conform indicațiilor, de obicei de 1–2 ori pe zi. Alternativ, cremele antihistaminice (de exemplu, difenhidramina) pot ameliora mâncărimea, deși pot provoca sensibilitate cutanată la unele persoane.

Antihistaminicele orale, cum ar fi cetirizina sau loratadina, sunt, de asemenea, eficiente pentru reducerea simptomelor alergice. Antihistaminicele nesedative sunt preferate pentru utilizarea pe timp de zi, deoarece minimizează somnolența. Urmează întotdeauna instrucțiunile de dozare și consultă un medic dacă nu ești sigur de interacțiunile cu alte medicamente.

4. Evită scărpinatul

Scărpinatul poate agrava inflamația și poate rupe pielea, crescând riscul de infecție. De altfel, scărpinatul declanșează eliberarea de substanțe chimice inflamatorii suplimentare, prelungind reacția. Dacă mâncărimea este severă, acoperă zona cu un bandaj sau poartă haine largi pentru a reduce tentația de a te scărpina.

5. Monitorizează simptomele severe

Dacă simptomele escaladează – cum ar fi urticarie extinsă, febră sau dificultăți de respirație – solicită imediat asistență medicală.

8. Cum previi mușcăturile de țânțari?

Ca și în cazul altor alergii, prevenția este cea mai bună abordare. Țânțarii trăiesc în zone umede și calde. Dacă este posibil, evită zonele umede sau din apropierea apei, mai ales seara și în zori, când țânțarii sunt activi.
Poartă îmbrăcăminte de protecție, de culoare deschisă, cum ar fi cămăși cu mâneci lungi, pantaloni lungi, șosete și o pălărie cu boruri largi.
Montează plase la geamuri și uși, care să împiedice țântarii să îți intre în casă.
Folosește lumânări parfumate cu citronella în spațiile din aer liber, când stai în curte sau într-un camping, de exemplu.
De asemenea, este important să aplici loțiuni sau spray-uri anti-insecte care conțin ingredientul activ DEET. AAAAI recomandă utilizarea produselor care au între 6 și 25% DEET. Acestea oferă până la șase ore de protecție. Urmează instrucțiunile cu atenție și aplică din nou după ce ai înotat sau ai transpirat. Deoarece acestea pot provoca uneori reacții adverse cutanate, testează produsul pe o zonă mică a brațului și așteaptă 24 de ore pentru a te asigura că îl poți utiliza pe întregul corp.
Există unele ingrediente (usturoiul, suplimentele cu vitamina B, extractul de vanilie, parfumurile tari) pe care oamenii le-au mai încercat pentru a preveni mușcătura de țânțar, însă nu există dovezi că vreunul dintre aceste substanțe ar fi eficiente ca metodă de prevenire.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Mosquito Bite Symptoms and Treatment
https://www.cdc.gov/mosquitoes/mosquito-bites/symptoms.html
CDC - Other Mosquito-Borne Diseases
https://www.cdc.gov/niosh/topics/outdoor/mosquito-borne/other.html
NCBI - Mosquito Bites
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539915/
National Library of Medicine - Mosquito salivary allergen Aed a 3: cloning, comprehensive molecular analysis, and clinical evaluation
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4844854/
1 Studiul „Valuable lessons from analyses of common signs and symptoms in rare diseases”. Allergol Int. 2021 Oct;70(4):405-406. doi: 10.1016/j.alit.2021.08.011, autori: Matsumoto K.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1323893021001015?via%3Dihub