Agenții patogeni sunt organisme (bacterii, virusuri, fungi etc.) care provoacă diverse boli. Riscul de infectare poate fi scăzut prin măsuri precum spălarea corectă a mâinilor, curățarea regulată a casei și a spațiului de lucru și efectuarea vaccinurilor necesare.

Un agent patogen (numit și agent infecțios) provoacă o boală gazdei sale. Ca în cazul oricărui organism, și agenții patogeni prioritizează supraviețuirea și reproducerea. Sistemul imunitar al corpului uman acționează ca o forță de apărare împotriva agenților patogeni. Astfel, corpul îi poate combate cu ușurință pe unii dintre aceștia, în timp ce alții sunt potențial letali. Există cinci tipuri principale de agenți patogeni:

Bacteriile

Bacteriile sunt agenți patogeni microscopici, care se reproduc rapid după ce pătrund în corp, care pot elibera toxine și care deteriorează țesuturile și provoacă boli. Medicii prescriu de obicei antibiotice pentru tratarea infecțiilor bacteriene, dar unele bacterii devin rezistente la aceste medicamente. Însă nu toate bacteriile sunt patogene. În organism, există multe tipuri de bacterii inofensive, iar unele chiar susțin funcțiile esențiale ale corpului (așa numitele bacterii bune).

Virusurile

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Mai mic decât o bacterie, un virus invadează o celulă gazdă, după care se înmulțește, producând sute și mii de viruși noi, care continuă să infecteze mai multe celule gazdă. Virușii pot trece de la o persoană la alta în diferite moduri, inclusiv:

• prin picături respiratorii care călătoresc prin aer
• prin contactul cu sângele unei persoane cu infecție
• prin contactul cu fluidele corporale ale unei persoane infectate.

Fungii

Există mii de specii de fungi, dintre care unele provoacă boli la om. Afecțiunile fungice obișnuite ale pielii includ piciorul de atlet și pecinginea. Aceste afecțiuni sunt contagioase și se pot răspândi prin contact de la o persoană la alta. Un studiu¹ apărut în jurnalul științific Trends in Microbiology a constatat că fungii dezvoltă o capacitate de memorie. Ei pot folosi semnale din corp pentru a anticipa amenințări iminente la supraviețuirea lor, împotriva cărora se pot pregăti apoi.

Protistele

Aceste organisme unicelulare infectează alte organisme pentru a supraviețui și a se reproduce. Protistele afectează plantele și culturile alimentare, deci alimentele care conțin acești agenți patogeni pot cauza dizenterie, o infecție a intestinelor care provoacă diaree. Protistele pot fi, de asemenea, paraziți, și pot trăi în alte organisme, cum ar fi țânțarii (la om pot provoca malarie în urma înțepăturii de țânțar).

Viermii paraziți

Viermii paraziți, cunoscuți și sub numele de helminți, sunt suficient de mari pentru a fi observați cu ochiul liber și pot trăi în multe zone ale corpului. Printre paraziții intestinali se numără viermii plați, cum ar fi teniile, care trăiesc în intestine și viermii rotunzi, care pot supraviețui în tractul gastro-intestinal și în sistemul limfatic.

Ce boli provoacă agenții patogeni

Agenții patogeni pot provoca o varietate de boli diferite, unele fiind mai severe decât altele. Corpurile umane sunt bogate în nutrienți și pot oferi unui agent patogen un mediu ideal în care să crească și să se înmulțească. Severitatea infecțiilor cauzate de agenții patogeni este variabilă. Unele infecții pot fi ușoare, în timp ce altele pot pune viața în pericol. De exemplu, răceala este o infecție virală ușoară, în comparație cu boala letală provocată de virusul Ebola.

• Boli cauzate de bacterii: Printre bolile provocate de agenții patogeni bacterieni se numără tuberculoza, meningita, gonoreea, chlamidioza, febra tifoidă, intoxicațiile alimentare.
• Boli cauzate de virusuri: Unii oameni de știință consideră că virusurile nu sunt organisme vii, menționând printre motive că nu au celule, nu se pot reproduce fără a invada o celulă vie și nu răspund activ la schimbările din mediul lor. Infecțiile virale includ gripa, rotavirusurile, rujeola, oreionul, HIV, coronavirusurile.
• Boli cauzate de fungi: aproximativ 300 de specii de fungi sunt patogene pentru oameni. Aceștia provoacă multe tipuri diferite de boli, inclusiv astmul, infecții ale pielii și ale unghiilor, infecții pulmonare, cum ar fi pneumonia, infecții ale fluxului sanguin, meningita.
• Boli cauzate de protiste: prostistele sunt microorganisme cu o singură celulă care se hrănesc cu alte microorganisme, țesuturi organice și resturi. Bolile cauzate de acestea sunt dizenteria, malaria și tripanosomiaza africană sau boala somnului.
• Boli provocate de viermi: viermii paraziți provoacă multe boli, printre care filarioza limfatică, onchocerciaza și schistosomiaza.

Cum se răspândesc agenții patogeni?

Cum se previn bolile cauzate de agenții patogeni

Pe lângă menținerea unei stări bune de sănătate în general, o persoană poate lua anumite măsuri pentru a reduce riscul de infecție cu agenții patogeni. Acestea includ:

• Spălarea și uscarea regulată a mâinilor: Spălatul pe mâini corect și regulat (mai ales după ce o persoană a mers la toaletă, a avut grijă de oameni bolnavi, a strănutat sau a tușit, a lucrat cu pământ, precum și înainte de masă) este crucial pentru a ajuta la oprirea răspândirii multor boli. Mâinile trebuie spălate cel puțin 20 de secunde cu apă și săpun sau curățate cu un gel pe bază de alcool 70%, cum este Guard X.
• Administrarea vaccinurilor recomandate: vaccinurile împotriva bolilor infecțioase, cum ar fi gripa, tusea convulsivă și rujeola sunt disponibile pentru bebeluși, copii și adulți. Vaccinurile stimulează sistemul imunitar să recunoască agenții patogeni, să îi neutralizeze și să prevină viitoarele infecții.
• Păstrarea suprafețelor curate: Suprafețele sau obiectele contaminate pot transfera boli. Un studiu² efectuat la un aeroport din Finlanda a constatat contaminarea virală în mai multe locuri pe suprafețe pe care oamenii le ating frecvent.
• Curățarea bucătăriilor și a băilor: Este important să păstrați blaturile și suprafețele bucătăriei curate, mai ales înainte de a pregăti mâncarea. Baia poate avea, de asemenea, o concentrație mare de agenți infecțioși.
• Izolarea la domiciliu în caz de boală: persoanele cu infecții ar trebui să evite să meargă la școală sau la serviciu sau să aibă un contact strâns cu alții pentru a reduce șansele de răspândire a unui agent patogen.
• Evitarea mușcăturilor de insecte: acest lucru se poate face prin purtarea unor haine cum ar fi cămăși cu mâneci lungi, pantaloni și pălărie, în zonele cu multe insecte și folosirea repelenților.
• Practicarea sexului în condiții de siguranță: protecția împotriva agenților patogeni transmiși pe cale sexuală se face prin utilizarea prezervativelor și controlul medical regulat.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - What are pathogens, and what have they done to and for us?
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5648414/
Nature - Stop neglecting fungi
https://www.nature.com/articles/nmicrobiol2017120
PubMed - Memory in Fungal Pathogens Promotes Immune Evasion, Colonisation, and Infection
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30509563/
1. Studiul „Memory in Fungal Pathogens Promotes Immune Evasion, Colonisation, and Infection”, apărut în Trends Microbiol. 2019 Mar;27(3):219-230. doi: 10.1016/j.tim.2018.11.001. Epub 2018 Nov 30, autori: Alistair J. P. Brown et al.
Deposition of respiratory virus pathogens on frequently touched surfaces at airports
https://bmcinfectdis.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12879-018-3150-5
2. Studiul „Deposition of respiratory virus pathogens on frequently touched surfaces at airports”, apărut în BMC Infect Dis 18, 437 (2018). https://doi.org/10.1186/s12879-018-3150-5 , autori: Niina Ikonen et al.