Ce reacții adverse pot apărea după administrarea antibioticelor?

Antibioticele sunt prescrise de către medic pentru tratarea anumitor infecții bacteriene. Este important, însă, de reținut faptul că nu este recomandat să se administreze antibiotice fără recomandarea medicului.

Ce sunt și cum funcționează antibioticele?

Antibioticele funcționează prin anihilarea bacteriei sau prin scăderea capacității de dezvoltare a acesteia în organism. Așadar, acestea luptă împotriva infecției prin mai multe metode, și anume:

-    Atacarea pereților sau a învelișului protector al bacteriei
-    Intervenirea în procesul de multiplicare a bacteriei
-    Blocarea producției de proteine la nivelul bacteriei.

Primul antibiotic modern a fost folosit în anul 1936, iar înainte de antibiotice, 30% din suma totală de decese, la nivel global, era cauzată de infecții bacteriene. Grație antibioticelor, afecțiuni potențial fatale, în trecut, pot fi vindecabile, într-un timp relativ scurt. 

În ziua de azi, antibioticele sunt utilizate în cazul infecțiilor bacteriene severe, prevenind, astfel, complicațiile mai grave de boală. Există mai multe clase de antibiotice, iar fiecare tip acționează mai eficient pe un anumit spectru de infecții bacteriene. 
De asemenea, antibioticele pot veni în numeroase forme, cum ar fi tablete, capsule, lichid, cremă sau unguent. 

Antibioticele încep să funcționeze imediat ce sunt administrare. Cu toate acestea, este posibil să începi să resimți o îmbunătățire a stării de sănătate după două, trei zile de la prima doză. De asemenea, ia aminte că recuperarea cu ajutorul unui tratament cu antibiotice poate varia ca perioadă, în funcție de tipul de infecție, dar și de acțiunea antibioticului administrat. 

Majoritatea tipurilor de antibiotice acționează complet (și este recomandat să fie administrate) pe o perioadă între 7 țși 14 zile. În anumite cazuri, tratamente mai scurte pot funcționa la fel de bine, dar medicul este unicul în măsură să decidă care este durata optimă de tratament pentru tine, cât și care este opțiunea cea mai potrivită de antibiotic.  

Așadar, chiar dacă începi să te simți mai bine după câteva zile de tratament, este recomandat să termini întregul protocol de tratament, pentru a te asigura că infecția a fost complet vindecată. Respectarea perioadei de tratament ajută și la prevenirea dezvoltării rezistenței la antibiotice. În concluzie, nu opri antibioticul înainte de perioada specificată de medicul curant. 

Antibioticele sunt folosite, de cele mai multe ori, pentru tratarea infecțiior bacteriene care au cauzat bronșită, pneumonie sau infecție de tract urinar. După cum spuneam, acestea ucid bacteriile și împiedică, totodată, multiplicarea acestora, tratând astfel infecția.

Rezistența la antibiotice

În cazurile în care antibioticele sunt luate fără să existe o infecție bacteriană (de pildă, când e vorba despre o infecție virală, și nu bacteriană, iar pacientul ia antibiotice fără a se fi consultat cu un medic în prealabil) nu numai că organismul nu beneficiază de efectele antibioticului, însă, totodată, riscă să capete și rezistență la antibioticul respectiv, dobândind, treptat, imunitate la acțiunea acestor medicamente. De aceea se recomandă ca antibioticele să fie luate numai la recomandarea medicului, atunci când infecția bacteriană a fost confirmată.

Există mai multe tipuri de antibiotice, acestea fiind împărțite în mai multe clase. Fiecare clasă de antibiotice vine la pachet cu o serie de efecte adverse posibile, care nu se manifestă, însă, în mod obligatoriu la toți pacienții.

Cele mai des întâlnite reacții adverse la antibiotice

1.    Anumite reacții gastrointestinale

Antibioticele afectează flora gastrointestinală, de aceea pot cauza simptome precum: greață, vărsături, diaree, balonare, pierderea apetitului sau crampe stomacale. De aceea, medicii obișnuiesc să prescrie, alături de antibiotice, și pansamente gastrointestinale ori probiotice, care protejează stomacul pe perioada tratamentului cu antibiotice și mențin sănătatea micorbiomului gastrointestinal. O cură scurtă cu probiotice se poate face și după terminarea tratamentului cu antibiotice.
Dacă, în urma tratamentului cu antibiotice sau pe parcursul acestuia, apar simptome precum diaree severă, sângerări rectale, febră sau vărsături persistente, apelează de urgență la ajutor medical.

2.    Infecții fungice

Antibioticele au scopul de a ucide bacteriile dăunătoare, însă, de multe ori, acestea ajung să ucidă și bacteriile benefice pentru organism, unele dintre acestea având rolul de a împiedica instalarea infecțiilor fungice. De aceea, pacienții care iau antibiotice sunt predispuși infecțiilor fungice la nivelul cavității bucale, a gâtului sau la infecții vaginale. Medicamentele antifungice vor remedia rapid această problemă.

3.    Fotosensibilitate

Dacă urmezi un tratament pe bază de antibiotice din clasa tetraciclinelor, corpul tău poate deveni mai sensibil la lumină, căpătând fotosensibilitate. Astfel, ochii tăi vor deveni deranjați de lumina puternică, iar pielea va fi mai predispusă la arsuri solare. După încetarea tratamentului cu antibiotice, această problemă va dispărea, dar este recomandat ca, pe parcursul administrării de antibiotice, să te ferești de expunere direct la soare.

4.    Pătarea dinților 

Tetraciclina, dar și oxicilina, pot cauza pătarea permanentă a dinților, în rândul copiilor. Acest lucru se petrece la copiii mai mici de 8 ani.

5.    Interacțiunea cu alte medicamente 

Antibioticele interacționează cu o serie de medicamente, începând cu statinele folosite pentru reducerea colesterolului, până la antidepresive, anticoncepționale, anumite medicamente pentru migrenă, medicamentele pentru diabet sau boala Parkinsons. De aceea, este esențial să îi spui medicului/ farmacistului ce alte medicamente iei.

Cele mai rare, dar și grave, reacții adverse la antibiotice

1.    Reacții alergice 

Alergiile pot fi declanșate de orice medicament, deci și de antibiotice. Unele reacții alergice sunt minore, însă altele necesită îngrijire medicală. Printre manifestările alergiilor cauzate de antibiotice se numără: umflarea limbii sau a căilor respiratorii, probleme de respirație sau urticarie. In asemenea situații, e obligatoriu să suni la 112 pentru ajutor medical.

2.    Sindromul Stevens-Johnson 

Acest sindrom este foarte rar și se manifestă la nivel cutanat ori la nivelul membranei mucoase. Se manifestă prin simptome similare gripei, precum febră și durere în gât. Ulterior, apar erupții cutanate dureroase și pielea se poate exfolia pe zonele afectate.

3.    Insuficiență renală 

Rinichii sunt responsabili pentru eliminarea toxinelor, inclusiv a celor din medicamente. Antibioticele pot suprasolicita rinichii, mai ales în cazul pacienților care suferă, deja, de afecțiuni renale. De aceea, medicii prescriu acestor pacienți doze mai mici de antibiotice, astfel încât să reducă riscul de insuficiență renală sau alte complicații.

Dacă, în timpul tratamentului cu antibiotice, apar simptome și manifestări neobișnuite, trebuie să mergi la medic sau să îl înștiințezi telefonic. Medicul este cel în măsură să ia decizia de oprire, continuare sau înlocuire a tratamentului cu antibiotice.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Side effects antibiotics
https://www.nhs.uk/conditions/antibiotics/side-effects/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0