Cancerul colorectal metastatic intre consens si controverse

Noile achizitii in terapia cancerului colorectal metastatic reprezinta un motiv de speranta pentru cresterea supravietuirii dar si un subiect de dezbatere pentru expertii din domeniu. Identificarea instabilitatii microsatelitare si beneficiile imunoterapiei prin exponentii inhibitori ai punctelor de control la acest tip de tumori, managementul tumorilor localizate la nivelul colonului transvers, tratamentul optimal al tumorilor BRAF pozitive precum si succesiunea optimala a terapiilor la pacientii multiplu tratati reprezinta tot atatea motive de dezbatere.

Foarte recent, s-a extins indicatia terapeutica pentru Pembrolizumab, unul dintre agentii imunoterapici inhibitori ai punctelor de control, pentru cancerele colorectale metastatice care prezinta instabilitate microsatelitara si care prezinta o agravare a bolii dupa tratamentul standard pe baza de fluoropirimidine. Aceeasi indicatie a primit cel de-al doilea agent imunoterapic, Nivolumab. In acest moment nu exista un consens in privinta utilizarii imunoterapiei in acest tip de cancere colorectale, de prima linie sau dupa progresia bolii in conditii de tratament standard, citotoxic si/sau biologic si aceasta si in conditiile in care in acest moment nu exista studii clinice de faza 3 care sa foloseasca imunoterapia de prima intentie la acest tip de pacienti. Logic ar fi, fara indoiala, ca imunoterapia sa fie folosita in prima linie la pacienti cu instabilitate microsatelitara. Marea majoritate a tumorilor care prezinta instabilitate microsatelitara sunt localizate la nivelul colonului drept (cec, colon ascendent). Istoric vorbind acestea prezinta un prognostic negativ comparativ cu tumorile colonului stang (colon descendent si sigmoid), sunt mai agresive si progreseaza rapid. In multe dintre situatii raspunsul terapeutic este semnificativ si durabil, pacientii ramanand intr-o remisiune completa cel putin 1-2 ani, situatie neintalnita in cazul chimioterapiei.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In ceea ce priveste tratamentul tumorilor dezvoltate la nivelul colonului transvers, situatia ramane de asemenea controversata. In general, tumorile colonului transvers sunt tratate aidoma tumorilor colonului drept. Cu toate acestea, potrivit studiilor ultimilor ani, terapia cancerelor localizate la nivelul colonului transvers se bazeaza pe proximitatea fata de colonul drept sau stang. Colonul transvers in primele 2/3 din lungimea acestuia, prezinta origine embriologica comuna cu colonul drept in timp ce treimea distala prezinta aceeasi origine embriologica cu colonul stang. In aceste conditii, terapia trebuie adaptata in functie de localizare. In general, tumorile localizate la nivelul colonului stang includ in schema terapeutica si inhibitori ai receptorilor factorilor de crestere endoteliali (EGFR), care nu reprezinta in general o optiune terapeutica pentru tumorile localizate la nivelul colonului drept. Odata ce boala progreseaza, alegerea liniilor de tratament subsecvente nu mai este atat de influentata de localizarea tumorii reprezentand in acest moment un alt motiv de controversa pentru comunitatea oncologica.

Tumorile colorectale care prezinta mutatii ale genei BRAF (mutatia V600E), ar putea beneficia de pe urma unor regimuri terapeutice care sa includa in schema de tratament un inhibitor al BRAF-kinazei, asa cum este cazul Vemurafenib-ului sau Dabrafenib-ului, molecule standard folosite la ora actuala in tratamentul melanomului malign metastatic cu mutatie BRAF. Trialurile clinice in desfasurare au demonstrat avantaje preliminare in privinta supravietuirii fara progresia bolii in conditiile administrarii acestor inhibitori in linia a 2 - ade tratament, dupa esecul primei linii, standard de chimioterapie.

In ceea ce priveste pacientii cu cancer colorectal metastatic, multiplu tratati, refractari la schemele terapeutice standard, acestia reprezinta in continuare o provocare. Utilizarea unor agenti terapeutici deja consacrati asa cum este Regorafenib( un inhibitor potent al receptorilor factorului de crestere endotelial vascular) impreuna cu un chimioterapeutic de genul TAS-102 (trifluridine/tipiracil) ar putea reprezenta o optiune viabila in cazul multor pacienti cu boala in progresie in ciuda liniilor 1 si 2 de tratament si care prezinta un status de performanta rezonabil. Studiile cinice care au drept obiect de studiu acesti agenti au sugerat ca liniile anterioare de tratament nu par sa influenteze raspunsul terapeutic la TAS-102 in timp ce tumorile expuse unui numar mai mic de linii terapeutice par sa raspunda mai bine la Regorafenib.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Tratamentul cancerelor colorectale metastatice ramane in continuare o problema pentru comunitatea oncologica. Alegerea optima a liniilor de tratament in functie de caracteristicile tumorii, localizarea acestora, statusul de performanta dar si preferintele pacientilor reprezinta inca un motiv de dezbateri si controverse in ciuda protocoalelor terapeutice standard in vigoare. Probabil ca solutia va consta in analiza genetica a tumorii inainte de inceperea tratamentului specific si aprecierea raspunsului terapeutic atat prin procedurile imagistice standard cat si prin reanalizarea genetica a tumorilor in progresie dupa prima, a 2a-a linie, samd. Reanalizarea genetica ar putea fi motivul schimbarii liniei de tratament in functie de noile caracteristici ale tumorii. Totusi, de la deziderat si pana la realitate ramane o cale lunga, dificila in primul rand prin necesitatea rebiopsierii tumorilor, care tehnic vorbind, nu este o procedura pe care pacientii sa o imbratiseze cu usurinta. Probabil ca biopsia lichida (proba de sange periferic) ar putea fi cheia problemei.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0