Cum ne împiedică stresul capacitatea de a face planuri [studiu]

Noi cercetări relevă faptul că stresul ne poate încetini capacitatea de a dezvolta planuri, împiedicându-ne să luăm decizii bazate pe memorie. 

Ne bazăm pe memorie nu doar pentru a ne proiecta înapoi în trecut, ci și pentru a ne gândi la viitor, pentru a face planuri. Dar stresul, arată un nou studiu¹, ne poate lipsi de abilitatea de a ne folosi de sistemele cognitive care stau la baza memoriei și a comportamentului orientat spre obiective care ne permit să rezolvăm problemele mai rapid și mai eficient.

Corelate cu lucrări anterioare, aceste descoperiri ar putea avea implicații largi pentru înțelegerea modului în care oamenii își planifică viitorul și a felului în care lipsa de stres le poate oferi unora o oportunitate mai mare, bazată pe neurologie, de a face planuri din timp.
Cercetătorii consideră că este vorba de o formă de privilegiu neurocognitiv pe care oamenii care nu sunt stresați se pot baza pentru a se comporta într-o manieră optimă. Este posibil, spun autorii studiului, să nu apreciem faptul că unii indivizi s-ar putea să nu se comporte la fel de eficient, deoarece se preocupă de anumite probleme, cum ar fi factori de stres legați de sănătate sau economici, care să le reducă acel privilegiu.

Stresul nu ne dă voie să ne plănuim viitorul

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

În acest studiu, cercetătorii au efectuat experimente în care au monitorizat prin intermediul unui RMN funcțional comportamentul și activitatea creierului participanților în timp ce aceștia se plimbau prin orașe virtuale. După ce participanții s-au familiarizat cu diverse rute dintr-o duzină de astfel de orașe, aceștia au fost „aruncați” pe una dintre străzile memorate anterior și li s-a spus să se deplaseze spre un anumit punct din acel oraș.

Pentru a testa efectele stresului, cercetătorii i-au avertizat pe unii dintre participanți că ar putea primi o undă de șoc electric ușoară, fără legătură cu performanțele lor din timpul deplasărilor virtuale.

Participanții care știau că nu au de ce să se îngrijoreze în urma șocurilor electrice ușoare au avut tendința de a face planuri și de a merge pe scurtături noi, bazate pe amintirile dobândite din călătoriile anterioare, în timp ce participanții stresați au avut tendința de a reveni la rutele obișnuite.

Înainte de începerea călătoriei, participanții au fost ținuți pe loc în zona de pornire. Scanările cerebrale din acest interval de timp au arătat că era mai puțin probabil ca persoanele mai stresate decât omologii lor să își activeze hipocampul - o structură a creierului care ar fi fost activă dacă ar fi analizat mental călătoriile anterioare. 

De asemenea, au avut mai puțină activitate în rețelele din lobul frontal-parietal, care ne permite să adaptăm procesele neuronale la obiectivele noastre actuale. Lucrări anterioare au descoperit că stresul pune piedici acestui „utilaj” neuronal, ceea ce ne îngreunează recuperarea și utilizarea amintirilor. Oamenii de știință spun că este ca și cum creierul e împins într-un proces de gândire de nivel mai scăzut, situație asociată cu acestă capacitate mai redusă de a face planuri. 

Cum sunt corelate stresul și bătrânețea

Privind mai departe, cercetătorii sunt interesați în special de modul în care relația dintre stres și memorie afectează persoanele mai în vârstă, care adesea se confruntă atât cu probleme de sănătate, cât și cu dificultăți economice. De asemenea, probabilitatea ca persoanele în vârstă să fie preocupate de pierderea memoriei este destul de mare. 

Acești factori de stres luați împreună ar putea contribui la o abilitate diminuată a vârstnicilor de a naviga printre amintiri, ceea ce le-ar putea agrava și mai mult stresul și, de asemenea, le-ar putea afecta capacitatea de a face față prezentului.

Studii similare au presupus experimente de navigare virtuală cu participanți având vârste cuprinse între 65 și 80 de ani, în încercarea de a se înțelege mai bine modul în care corelația dintre stres, memorie și planificare influențează populația mai în vârstă. Oamenii de știință concluzionează că, în tinerețe, putem observa aceste efecte in interacțiunile cu bunicii noștri sau cu alți membri ai familiei care sunt mai în vârstă, iar pe măsură ce îmbătrânim noi înșine ne confruntăm cu aceeași problemă, care ne afectează însă în mod diferit - pentru că are un efect direct, personal.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical Xpress - Stress disrupts our ability to plan ahead
https://medicalxpress.com/news/2020-04-stress-disrupts-ability.html
1. Studiul „Stress Disrupts Human Hippocampal-Prefrontal Function during Prospective Spatial Navigation and Hinders Flexible Behavior”, Current Biology (2020). DOI: 10.1016/j.cub.2020.03.006, autori: Thackery I. Brown et al. 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0