1
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 9390/2016/01-02-03
Anexa 1
Prospect
PACLITAXEL PHARMEXPRESS 6 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă
Paclitaxel
Compoziţie
Un ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine paclitaxel 6 mg (extras din
Taxus canadensis
) şi
excipienţi: ulei de ricin 35 polioxilat (Cremophor EL), etanol anhidru.
Grupa farmacoterapeutică:
antineoplazice, alcaloizi din plante şi alte produse naturale.
Indicaţii terapeutice
PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml este indicat:
- în tratamentul de linia a doua a cancerului mamar metastatic sau avansat loco-regional, rezistent
la tratamentul uzual;
- în asociere cu cisplatină în tratamentul de primă linie al carcinomului pulmonar cu alte tipuri de
celule decât mici, metastatic sau avansat loco-regional, care nu poate fi supus tratamentului curativ
chirurgical şi/sau radioterapic.
Contraindicaţii
Antecedente de reacţii de hipersensibilitate severă la paclitaxel sau la oricare dintre excipienţi, îndeosebi
la uleiul de ricin polioxilat (Cremophor EL).
Sarcină şi alăptare.
Pacienţi cu neutropenie gravă iniţială (<1500 celule/mm
3
).
Precauţii
PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml trebuie administrat sub supravegherea unul medic cu
experienţă în chimioterapia anticanceroasă.
În cazul ascocierii cu cisplatină, paclitaxelul trebuie administrat înaintea acesteia (vezi pct.
Interac
ţ
iuni
).
Reac
ţ
ii de hipersensibilitate
Înainte de administrarea PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml pacienţii trebuie trataţi cu
corticosteroizi, antihistaminice şi antagonişti ai receptorilor H
2
pentru a reduce reacţiile de
hipersensibilitate (vezi pct.
Doze
ş
i mod de administrare
).
Reacţii severe de hipersensibilitate, caracterizate prin dispnee şi hipotensiune arterială care necesită
tratament, edem angioneurotic şi urticarie generalizată s-au manifestat la <1% din pacienţii cărora li s-a
administrat paclitaxel după un pre-tratament adecvat. Aceste reacţii sunt probabil histamin-mediate. Au
fost raportate reacţii letale rare, în ciuda pre-tratamentului. La pacienţii care prezintă reacţii severe de
hipersensibilitate se va întrerupe imediat perfuzarea paclitaxelului, se va iniţia tratament simptomatic
adecvat şi nu li se va mai administra ulterior acest medicament.
Mielosupresie
Mielosupresia (îndeosebi neutropenia) determinată de paclitaxel este un efect toxic limitant al dozei. Ca
urmare, în timpul tratamentului trebuie efectuate determinări frecvente ale formulei sanguine. O nouă
cură de paclitaxel trebuie instituită numai după ce numărul de neutrofile a revenit la valori ≥1500
celule/mm
3
, iar numărul de trombocite ≥100000 celule/mm
3
.
Reac
ţ
ii cardiovasculare
Rareori, în cazul monoterapiei cu paclitaxel au fost raportate tulburări grave ale conducerii cardiace. În
cazul în care, în timpul perfuzării paclitaxelului apar tulburări grave ale conducerii cardiace, sunt necesare
2
instituirea tratamentului adecvat şi monitorizarea cardiacă continuă prin electrocardiogramă în timpul
curelor ulterioare cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml (vezi pct. Indicaţii terapeutice).
În timpul tratamentului cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml, s-au observat hipotensiune
arterială, hipertensiune arterială şi bradicardie. În majoritatea cazurilor pacienţii au fost asimptomatici şi
nu au necesitat tratament specific. În cazurile grave poate fi necesară întreruperea perfuziei sau a
tratamentului, dacă medicul chimioterapeut decide aceasta.
Se recomandă supravegherea frecventă a semnelor vitale, mai ales în timpul primei ore de perfuzie cu
PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml. Nu este necesară monitorizarea cardiaca continuă, excepţie
făcând cazurile cu tulburări severe de conducere cardiacă (vezi pct. Reacţii adverse).
Tulburări severe ale conducerii cardiace au fost observate mai frecvent la pacienţii cu carcinom pulmonar
cu alte tipuri de celule decât mici decât la cei cu cancer mamar.
Reac
ţ
ii neurologice
Deşi neuropatia periferică este frecventă în timpul tratamentului cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6
mg/ml, obişnuit ea nu determină simptome grave. În cazul neuropatiei moderată până la gravă, se
recomandă reducerea cu 20% a dozei pentru toate curele ulterioare cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml (vezi pct. Doze şi mod de administrare şi Reacţii adverse).
Interacţiuni
Metabolizarea paclitaxelului este catalizată de izoenzimele citocromului P450 CYP 3A4 şi CYP 2C8.
Este necesară precauţie pe durata administrării paclitaxelului concomitent cu inductori sau inhibitori ai
acestor enzime.
În cazul ascocierii cu cisplatină, paclitaxelul trebuie administrat înaintea acesteia, în caz contrar
semnalându-se un efect mielosupresiv mai accentuat şi reducerea clearance-ului paclitaxelului.
PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml, concentrat pentru soluţie perfuzabilă
este compatibil cu
soluţie de clorură de sodiu 0,9% şi soluţie de glucoză 5%.
Atenţionări speciale
S-a dovedit că toxicitatea PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml este crescută la pacienţii cu
afectare moderată sau severă a funcţiei hepatice în cazul perfuziilor cu durată mai mare de 3 ore. Este
necesară prudenţă în timpul administrării PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml la pacienţi cu
insuficienţă hepatică moderată şi trebuie luată în considerare ajustarea dozei (vezi pct.
Reac
ţ
ii adverse
).
Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie trataţi cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml.
Sarcina
ş
i al
ă
ptarea
Nu există date privind utilizarea PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml
la femeile gravide. Similar
celorlalte citotoxice, PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml
poate fi fetotoxic. De aceea este
contraindicat în timpul sarcinii. Pacientele trebuie sfătuite să evite să rămână gravide în timpul
tratamentului cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml
şi să informeze medicul imediat ce sarcina
se instalează.
Nu se cunoaşte dacă paclitaxelul se excretă în laptele matern. Paclitaxelul este contraindicat în timpul
alăptării. În cazul în care administrarea PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml
este absolut necesară
pentru mamă, pe durata tratamentului alăptarea trebuie întreruptă.
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Deoarece PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml
conţine alcool etilic, trebuie luat în considerare
riscul efectelor nervos centrale, cu posibilitatea afectării capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi
utilaje.
Doze şi mod de administrare
Not
ă
: pentru a preveni reacţiile de hipersensibilitate, înainte de administrarea PACLITAXEL
PHARMEXPRESS
toţi pacienţii trebuie să primească un pre-tratament pe bază de corticosteroizi,
antihistaminice şi antagonişti ai receptorilor H
2
. Această premedicaţie poate consta din dexametazonă 20
mg (sau prednisolon 130 mg) pe cale orală cu aproximativ 12 şi 6 ore înainte, difenhidramină 50 mg (sau
dexclorfeniramină 5 mg) intravenos cu 30 - 60 minute înainte şi cimetidină 300 mg (sau ranitidină 50 mg)
intravenos, cu 30 - 60 minute înainte.
3
Cancer mamar metastatic sau avansat loco-regional
Doza recomandată de PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml este de 175 mg/m
2
în perfuzie
intravenoasă continuă, timp de 3 ore, la intervale de 21 zile.
Carcinom pulmonar cu alte tipuri de celule decât mici
Doza recomandată de PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml este de 175 mg/m
2
în perfuzie
intravenoasă continuă, timp de 3 ore, urmată de cisplatină 80 mg/m
2
, la intervale de 21 zile.
Pentru ambele indicaţii terapeutice, curele ulterioare cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml se
vor efectua numai în condiţiile în care numărul neutrofilelor şi al trombocitelor este de cel puţin 1500
celule/mm
3
, respectiv de cel puţin 100000 celule/mm
3
. La pacienţii care, pe durata tratamentului cu
PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml, prezintă neutropenie gravă (număr de neutrofile <500
celule/mm
3
) sau neuropatie periferică gravă, pentru curele ulterioare doza de paclitaxel trebuie redusă cu
20%.
Utilizare la copii
Eficacitatea şi siguranţa PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml nu au fost stabilite la copii.
Instruc
ţ
iuni privind preg
ă
tirea produsului medicamentos în vederea administr
ă
rii
ş
i manipularea sa
Prepararea soluţiei pentru perfuzare intravenoasă
Not
ă
: trebuie evitat orice contact al concentratului pentru soluţie perfuzabilă cu echipamente din PVC,
datorită efectului extractiv al Cremophor EL asupra materialelor plastice. Pentru a reduce expunerea
pacientului la DEHP [di-(2-etilhexil)ftalat], care se poate scurge dintr-un set de perfuzie sau pungă de
perfuzie din PVC, soluţiile diluate de Paclitaxel trebuie păstrate preferabil în flacoane şi administrate prin
seturi căptuşite cu polietilenă. Paclitaxel trebuie administrat printr-un set cu filtru integrat, având o
membrană cu micropori cu diametru sub 0,22 microni.
Paclitaxelul injectabil extras din
Taxus Cadensis
trebuie diluat înainte de administrare. Se diluează în
soluţie de clorură de sodiu 0,9% sau în soluţie de glucoză 5% până la obţinerea unei concentraţii finale de
0,3 - 1,2 mg/ml. După diluare cu soluţiile menţionate, pH-ul soluţiei pentru perfuzare rămâne cuprins
între 4,5 – 5, timp de 24 ore.
Înainte de administrare, soluţia preparată trebuie inspectată vizual. În cazul în care soluţia nu este
limpede, prezintă particule sau precipitate, nu se va utiliza.
Fiind un antineoplazic citotoxic, ca toate celelalte citotoxice, PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml
trebuie manipulat cu precauţie deosebită. Se recomandă utilizarea mănuşilor de protecţie. După expunere
locală accidentală, s-au observat furnicături, arsuri şi pete roşii pe tegumente. În cazul contactului soluţiei
cu tegumentul, zona trebuie spălată imediat cu apă şi săpun din abundenţă. În cazul contactului soluţiei cu
mucoasele, se recomandă spălarea cu apă din abundenţă. După inhalare au fost semnalate următoarele
simptome: dispnee, dureri toracice, senzaţie de arsură oculară, dureri faringiene şi greaţă.
Orice soluţie neutilizată, precum şi echipamentele folosite trebuie înlăturate conform reglementărilor în
vigoare.
Reacţii adverse
Incidenţa reacţiilor adverse prezentate în tabelul de mai jos provine din 10 studii clinice privind tumorile
solide realizate la 812 pacienţi trataţi cu paclitaxel în doze cuprinse între 135-300 mg/m
2
şi zi,
administrate prin perfuzie cu durata de 3 sau 24 ore. În tabelul de mai jos sunt, de asemenea, incluse date
suplimentare referitoare la un subgrup de 181 pacienţi trataţi cu doze de 175 mg/m
2
, administrate prin
perfuzie cu durata de 3 ore.
Sumarul reacţiilor adverse
A:
% pacienţilor (N=812) la doza de 135 - 300 mg/m
2
B:
% pacienţilor (N=181) la doza de 175 mg/m
2
Medulare
Neutropenie <2000 celule/mm
3
< 500 celule/mm
3
A
90
52
B
87
27
4
Leucopenie <4000 celule/mm
3
Trombocitopenie <1000 celule/mm
3
< 100000 celule/mm
3
< 50000 celule/mm
3
Anemie < 11 g/dl
< 8 g/dl
90
17
20
7
78
16
86
4
6
1
62
6
Infecţii
Sângerări
Transfuzie eritrocite
Transfuzie
eritrocite
(valori
iniţiale
normale)
Transfuzie trombocite
30
14
25
12
2
18
9
13
6
0
Reacţii de hipersensibilitate
Toate
Grave
41
2
40
1
Reacţii cardiovasculare
Bradicardie în primele 3 ore de perfuzare
Hipotensiune arterială în primele 3 ore de
perfuzare
Evenimente cardiovasculare grave
3
12
1
3
11
2
Anomalii electrocardiografice
La toţi pacienţii
Pacienţi cu valori iniţiale normale
23
14
13
8
Neuropatie periferică
Toate simptomele
Simptome grave
60
3
64
4
Mialgii/artralgii
Orice simptome
Simptome grave
60
8
54
12
Gastro-intestinale
Greaţă şi vărsături
Diaree
Inflamaţia mucoaselor
52
38
31
44
25
20
Alopecie
87
93
Hepatice (pacienţi cu valori iniţiale
normale)
Creşteri ale bilirubinei
Creşteri ale fosfatazei alcaline
Creşteri ale AST
7
22
19
4
18
18
Reacţii la locul de injectare
13
4
Profilul de siguranţă a fost evaluat pe baza unui studiu randomizat larg (paclitaxel 135 mg/m
2
timp de 24
ore cu cisplatină 75 mg/m
2
,
comparativ cu ciclofosfamidă/cisplatină) la 410 pacienţi, dintre care 196 au
fost trataţi cu paclitaxel. Asocierea paclitaxelului cu compuşi de platină nu a determinat nici o modificare
semnificativă a profilului de siguranţă al medicamentului în condiţiile administrării în dozele
recomandate.
Sumarul datelor de la perfuzii cu durata de 3 ore cu doze de 175 mg/m
2
Datele următoare cu privire la siguranţa paclitaxelului provin din studii clinice de fază III în care s-a
administrat doza de 175 mg/m
2
, în perfuzie cu durata de 3 ore. Toate pacientele au fost tratate înainte de
administrarea paclitaxelului pentru a reduce riscul reacţiilor de hipersensibilitate. Medulosupresia şi
neuropatia periferică au fost principalele reacţii adverse legate de doză. Comparativ cu schema de
administrare în perfuzie cu durata de 24 ore, incidenţa neutropeniei a fost mai puţin frecventă în cazul
administrării în perfuzie cu durata de 3 ore. În general, neutropenia a fost uşor reversibilă şi nu s-a agravat
după expuneri repetate. Nici una dintre reacţiile toxice nu a fost influenţată de vârstă.
5
Hematologice
Cea mai frecventă şi mai importantă reacţie adversă a paclitaxelului a fost mielosupresia. Neutropenia
gravă (<500 celule/mm
3
) s-a manifestat la 27% dintre pacienţi, dar nu a fost asociată cu episoade febrile.
Numai 1% dintre pacienţi au prezentat neutropenie gravă cu durata de 7 zile sau mai mult. Neutropenia
nu a fost nici mai frecventă, nici mai gravă la pacienţii supuşi anterior radioterapiei şi nu a părut
influenţată de durata tratamentului sau de expunerea repetată. La 18% dintre pacienţi s-a semnalat un
episod infecţios, nefatal. Deşi în cursul primelor studii clinice au fost raportate episoade septice severe
asociate cu neutropenie gravă determinată de paclitaxel, în cazul dozelor şi schemei de perfuzie
recomandate nu au fost observate nici o infecţie gravă sau vreun episod septic. Din totalul de 812
pacienţi, cinci episoade septice asociate neutropeniei grave determinată de paclitaxel au fost fatale. A fost
semnalată trombocitopenie cu valori plachetare <100000 celule/mm
3
şi <50000 celule/mm
3
la 6%,
respectiv 1% dintre pacienţi. A fost raportată trombocitopenie gravă (<50000 celule/mm
3
) numai pe
durata primelor două cicluri de tratament. La 9% dintre pacienţi au fost semnalate sângerări, totuşi, nici
unul dintre ei nu a avut nevoie de transfuzie plachetară. A fost observată anemie la 62% dintre pacienţi,
dar numai la 6% dintre pacienţi a fost gravă (Hb <8 g/dl). Apariţia şi gravitatea anemiei au fost asociate
cu valorile iniţiale ale hemoglobinei. Au fost necesare transfuzii de eritrocite la 13% dintre pacienţi (6%
dintre aceştia aveau valori iniţiale normale ale eritrocitelor).
Reacţii de hipersensibilitate
Reacţii severe de hipersensibilitate s-au manifestat la <1% din pacienţii cărora li s-a administrat paclitaxel
după un pre-tratament adecvat. Aceste reacţii au apărut, de regulă, în timpul primelor cicluri de tratament
şi în prima oră de administrare a perfuziei. Cele mai frecvente manifestări au fost dispneea, bufeurile
vasomotorii, durerile toracice şi tahicardia. Schema terapeutică nu a influenţat frecvenţa reacţiilor de
hipersensibilitate. La pacienţii care au primit dozele recomandate de paclitaxel, au fost semnalate reacţii
de hipersensibilitate la 21% dintre ciclurile terapeutice. Majoritatea reacţiilor au fost uşoare,
manifestându-se prin bufeuri vasomotorii 28%, erupţii urticariene 14% şi hipotensiune arterială 3%.
Cardiovasculare
În timpul administrării paclitaxelului, s-au semnalat hipotensiune arterială şi bradicardie la 24%, respectiv
4% dintre pacienţi. În majoritatea cazurilor pacienţii au fost asimptomatici şi nu au necesitat tratament
specific. La un pacient s-a înregistrat un episod trecător de hipertensiune arterială în cursul celei de a doua
cure de paclitaxel. În plus, la 2 pacienţi s-au înregistrat reacţii cardiovasculare grave (tahicardie şi
tromboflebită), care pot fi asociate cu administrarea de paclitaxel. În nici unul din cele două cazuri nu a
fost necesară întreruperea tratamentului. În cadrul aceloraşi studii, în timpul administrării de doze mai
mici sau a unei perfuzii cu durată mai lungă, au fost raportate 3 reacţii cardiovasculare grave (bloc
atrioventricular, sincopă şi hipotensiune arterială asociată unei stenoze coronariene fatale), posibil
asociate administrării de paclitaxel. La 812 pacienţi, s-au observat 10 reacţii cardiovasculare grave,
manifestate prin tulburări de ritm şi sincopă. La 13% dintre pacienţi au fost înregistrate trasee
electrocardiografice anormale în studiile clinice în care au fost perfuzate doze de 175 mg/m
2
timp de 3
ore. 8% dintre pacienţii care au prezentat un traseu ECG normal înaintea înrolării în studiu, au prezentat
un traseu anormal pe durata studiului. Din 812 pacienţi, cele mai frecvente modificări electrocardiografice
au fost anomalii nespecifice de repolarizare, tahicardie sinusală şi extrasistole. În majoritatea cazurilor, nu
s-a putut stabili o legătură clară între administrarea paclitaxelului şi anomaliile ECG. Au fost raportate
cazuri rare de infarct miocardic. Obişnuit, s-a raportat insuficienţă cardiacă la pacienţii trataţi anterior cu
alte chimioterapice, mai ales antracicline.
Neurologice
Neuropatia periferică, manifestată în special sub forma de parestezii, a fost raportată la 64% dintre
pacienţi, dar a fost gravă numai la 4% dintre aceştia. Simptomele neurologice pot să apară după primul
ciclu de tratament şi se pot agrava în urma expunerii prelungite la paclitaxel. Neuropatia periferică a
necesitat oprirea tratamentului în 3 cazuri. În general, simptomele senzoriale s-au ameliorat sau au
dispărut în lunile următoare întreruperii tratamentului cu paclitaxel. Neuropatiile preexistente provenind
din terapii anterioare nu reprezintă, în sine, o contraindicaţie la tratamentul cu paclitaxel. Au fost
raportate evenimente neurologice rare‚ printre care crize majore tipice (grand mal) şi encefalopatie. De
asemenea, au fost raportate cazuri de neuropatie motorie cu slăbiciune musculară distală uşoară şi de
neuropatie neurovegetativă cu ileus paralitic şi hipotensiune arterială ortostatică. Au fost, de asemenea,
raportate afecţiuni ale nervului optic şi/sau tulburări de vedere (scotoame scintilante), mai ales la pacienţii
care au primit doze mai mari decât cele recomandate. În general, aceste reacţii au fost reversibile.
6
Mialgii/artralgii
La 54% dintre pacienţi s-au observat artralgii sau mialgii, care au fost grave la 12% dintre aceştia. De
regulă, acestea au fost dureri tranzitorii la nivelul articulaţiilor mari ale membrelor superioare şi
inferioare, care au apărut la 2 sau 3 zile după administrare şi au dispărut câteva zile mai târziu.
Alopecie
Alopecia a fost semnalată la aproape toţi pacienţii.
Gastro-intestinale
Reacţiile adverse gastro-intestinale raportate, au fost, în general, uşoare până la moderate: greaţă,
vărsături (44%), diaree (25%) şi inflamaţia mucoasei gastro-intestinale (20%).
Evenimentele gastro-intestinale au fost anorexie (25%), constipaţie (18%) şi ocluzie intestinală (4%).
Au fost semnalate cazuri de enterocolită neutropenică, ocluzie sau perforaţie intestinală, colită ischemică
şi pancreatită.
Hepatice
Dintre pacienţii cu funcţie hepatică normală înainte de începerea tratamentului, 4% au prezentat creşteri
ale bilirubinei, 18% creşterea fosfatazei alcaline şi 18% creşterea AST (SGOT).
Creşteri foarte mari (>5 ori valorile normale) ale AST (SGOT), fosfatazei alcaline sau bilirubinei au fost
semnalate la 15%, 5%, respectiv 1% dintre pacienţi. Rareori, s-au raportat necroză hepatică şi
encefalopatie hepatică cu potenţial letal.
Reacţii la locul de injectare
După administrarea paclitaxelului pe cale intravenoasă se poate produce flebită.
Extravazarea în timpul administrării pe cale intravenoasă poate provoca edem, durere, eritem şi induraţie.
Ocazional, extravazarea poate provoca celulită. De asemenea, a fost observată o coloraţie anormală a
pielii. Rareori, s-a raportat reapariţia reacţiilor cutanate la locul de injectare unde anterior se produsese
extravazare, în urma administrării paclitaxelului într-un alt loc de injectare (aşa-numita reacţie de
„rapel”). Până în prezent, nu există un tratament specific pentru reacţiile de extravazare, totuşi, o injecţie
subcutanată cu hialuronidază, diluată într-o soluţie salină, s-a dovedit eficace pe un model cutanat de
şoarece.
Alte reacţii adverse
S-au observat modificări uşoare, tranzitorii, la nivelul unghiilor şi tegumentului. Au fost raportate cazuri
de pneumonită de iradiere la pacienţii supuşi radioterapiei în asociaţie cu paclitaxel.
Supradozaj
Nu se cunoaşte antidot pentru supradozajul cu PACLITAXEL PHARMEXPRESS
6 mg/ml. Principalele
complicaţii care pot să apară în caz de supradozaj sunt mielosupresie, neurotoxicitate periferică şi
inflamaţia mucoaselor.
Precauţii
A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.
A nu se congela.
Medicamentul se poate păstra la temperaturi sub 25°C în timpul transportului şi depozitării (timp de 2
luni).
După diluare: soluţia trebuie utilizată în decurs de 24 ore pentru flacoanele a 5 ml şi flacoanele a 16,7 ml
şi în decurs de 8 ore pentru flacoanele a 50 ml.
Ambalaj
Cutie cu 10 flacoane din sticlă incoloră a câte 5 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
Cutie cu 4 flacoane din sticlă incoloră a câte 16,7 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
Cutie cu un flacon din sticlă incoloră a 50 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.
7
Fabricant
S.C. FELSIN FARM S.R.L.
B-dul Ion Mihalache nr. 11
Sector 1, Bucureşti, România
Deţinătorul Autorizaţiei de punere pe piaţă
S.C. B.B Medical Distribution S.R.L.
Strada Vasile Lascăr Nr.158, Corp C1, Parter, București, România
Data ultimei verificări a prospectului
Martie, 2019
Cutie cu 10 flac. din sticla incolora x 5 ml conc. pt. sol. perf.
Cutie cu 4 flac. din sticla incolora x 16,7 ml conc. pt. sol. perf.