Mancarimile anale, simptom pentru hemoroizi sau cancer

1. Din ce cauze apar mâncărimi anale?
   a. Mâncărimea anală: factorii iritanți
   b. Mâncărimea anală: infecțiile
   c. Mâncărimea anală: afecțiunile dermatologice
   d. Mâncărimea anală: alte condiții de sănătate ori afecțiuni
2. Simptome adiacente în caz de mâncărimi anale
3. Când reprezintă mâncărimile anale o urgență medicală?
4. Cum se poate trata mâncărimea anală?
   a. Tratamente topice
   b. Medicamente cu administrare orală
   c. Injecții cu albastru de metilen
   d. Băi de șezut
5. Cum scazi riscul de a te confrunta cu prurit anal? 

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Mâncărimea anală (prurit anal) este un simptom des întâlnit, care poate apărea din numeroase cauze, majoritatea fiind de natură cutanată. Printre cauzele deranjantelor mâncărimi anale pot fi hemoroizii, psoriazisul sau infecțiile cu paraziți. Află mai multe din materialul pe care ți l-am pregătit astăzi.

Necesitatea de scărpinare în regiunea anusului poate surveni și ca urmare a spălării excesive a zonei respective, dar, de cele mai multe ori, când e vorba de mâncărimi anale acestea au legătură fie cu o igienă necorespunzătoare, fie cu prezența hemoroizilor, o problemă foarte des întâlnită. În majoritatea cazurilor, mâncărimea anală dispare fără tratament de specialitate, respectarea măsurilor de igienă și aplicarea anumitor unguente rezolvând acest disconfort.

Din ce cauze apar mâncărimi anale?

Mâncărimea anală poate fi provocată de una dintre următoarele situații:

  • Dermatita atopică;
  • Folosirea unei hârtii igienice cu textura dură, care creează o frecare agresivă;
  • Folosirea unor săpunuri, geluri de duș sau șervețele umede care conțin parfum sau alte substanțe iritante;
  • Curățarea necorespunzătoare a anusului după mersul la toaletă sau igienizarea efectuată prea rar;
  • Psoriazisul;
  • Fisurile anale;
  • Tumorile anale;
  • Diareea;
  • Incontinența fecală;
  • Bolile cu transmitere sexuală;
  • Infecțiile fungice;
  • Hemoroizii;
  • Infecțiile cu paraziți;
  • Prezența verucilor în zona anală;
  • Infecțiile streptococice;
  • Candidoza.

Uneori, acest prurit anal nu are o cauză identificabilă, însă specialiștii spun că motivele cel mai des întâlnite ale mâncărimilor din zona anală sunt factorii iritanți, infecțiile și afecțiunile derantologice.

Mâncărimea anală: factorii iritanți

Incontinența fecală și diareea cronică (pe termen lung) pot irita pielea; mai este posibil și ca pacientul să aibă o rutină de îngrijire care include produse ori comportamente care irită pielea: săpunuri cu acțiune prea dură, șervețele umede parfumate, spălatul prea agresiv al zonei.

Mâncărimea anală: infecțiile

Aici sunt incluse bolile cu transmitere sexuală (BTS), anumiți paraziți (enterobius sau oxiuri) și infecțiile fungice, precum cea cu Candida albicans.

Mâncărimea anală: afecțiunile dermatologice

Uneori, mâncărimile anale sunt rezultatul unei afecțiuni a pielii, cum ar fi psoriazisul, care este o boală autoimună, și dermatita de contact, o afecțiune care apare când pielea unei persoane intră în contact cu o substanță pe care nu o tolerează, fie că e vorba de un săpun, o ojă, o plantă etc.

Mâncărimea anală: alte condiții de sănătate ori afecțiuni

Printre cauzele des întâlnite de prurit anal se află și hemoroizii sau tumorile anale. Alte posibile cauze ale mâncărimilor anale sunt laxativele luate în exces și consumul anumitor alimente și băuturi (alune, roșii, bere, băuturi carbogazoase, cafea, ardei iute, citrice etc.), care pot irita zona anusului la defecare. 

Anumite boli sau tulburări care afectează întregul organism pot să afecteze și zona anală, iar printre acestea se află: diabetul, leucemia și limfomul, insuficiența renală sau o afecțiune renală, hipertiroidismul (glanda tiroidă este hiperactivă), anemia, anxietatea și stresul.

Simptome adiacente în caz de mâncărimi anale

Pe lângă necesitatea stringentă de scărpinare, mâncărimea anală mai poate fi însoțită de următoarele simptome:

  • Senzație de arsură;
  • Durere;
  • Înroșirea zonei din jurul anusului;
  • Tumefierea (umflarea) zonei respective;
  • Ulcerații;
  • Eczeme.

Când reprezintă mâncărimile anale o urgență medicală?

Mâncărimile anale reprezintă rareori o urgență medicală, acestea putând fi tratate și la domiciliu în majoritatea cazurilor, cu ajutorul unguentelor specifice și al igienizării corecte a zonei respective. În cazul în care vorbim de prurit anal însoțit de sângerare anală, solicită de urgență ajutor medical de specialitate, deoarece există riscul unei hemoragii gastrointestinale.

În cazul în care o persoană se confruntă cu mâncărimi anale persistente care nu au o cauză legată de igienă ori alimentație, este indicat să se efectueaze o vizită la medic, care va stabili un diagnostic și un tratament. În scopul identificării cauzei care a dus la apariția pruritului anal, medicul va adresa câteva întrebări referitoare la simptomele manifestate, istoricul medical și obiceiurile zilnice de igienă.

În cazul în care specialistul suspectează o infecție cu paraziți, e posibil să recomande efectuarea unei coproculturi. În alte situații, medicul ar putea efectua o examinare digitală rectală. Dacă nu este descoperită cauza acestui simptom, medicul ar putea îndruma pacientul spre cabinetul unui dermatolog ori proctolog, cel din urmă putând solicita efectuarea unei colonoscopii sau proctoscopii, pentru a vedea mai bine activitatea tractului digestiv.

Cum se poate trata mâncărimea anală?

În funcție de cauza care a dus la apariția acestui simptom deranjant, există mai multe metode de tratament. Dacă pruritul anal este cauzat de o infecție, aplicarea unor creme speciale poate rezolva problema, însă acestea trebuie recomandate întotdeauna de medic. 

Dacă pruritul anal este cauzat de dermatită, tratamentul vizează reducerea inflamației, calmarea iritației și prevenirea factorilor declanșatori. Când dermatita este cauzată de transpirație sau iritație mecanică, se poate aplica un strat subțire de vaselină medicinală pentru protecție.

Dacă pruritul este cauzat de probleme digestive, constipație sau dezechilibre intestinale, unele ceaiuri de plante pot fi de folos. Ceaiul de mentă calmează disconfortul intestinal, ceaiul de fenicul și anason ajută la reglarea tranzitului și reducerea gazelor intestinale, ceaiul de pelin ajută la eliminarea paraziților intestinali (dar trebuie consumat cu moderație), iar ceaiul de coada-șoricelului este antiinflamator și benefic pentru sănătatea digestivă.

Alte măsuri care pot reduce mâncărimile anale sunt:

  • Curățarea blândă a zonei anale;
  • Încetarea folosirii unor produse de igienă intimă care conțin parfum;
  • Folosirea unei hârtii igienice moi, fără parfum sau coloranți;
  • Purtarea de lenjerie intimă lejeră din bumbac.

De cele mai multe ori, tratamentul se axează pe stabilirea și menținerea unei rutine pentru o bună igienă a zonei anale. Dacă medicul descoperă, însă, o cauză secundară a mâncărimilor anale, tratamentul recomandat va depinde de acea boală de care suferă pacientul.

În principal, tratamentul pentru mâncărimi anale este împărțit în câteva categorii:

Tratamente topice

Aici sunt incluse medicamente topice din clasa corticosteroizilor, cum ar fi cremele sau unguentele care conțin 1% hidrocortizon; aceste medicamente pot fi utile în caz de prurit anal și iritația zonei.

Cremele sau unguentele pot fi aplicate de două sau de trei ori, pe zona afectată, local, la exterior, în fiecare zi. De asemenea, se pot indica unguente care nu conțin medicamente: un unguent cu oxid de zinc calmează și protejează pielea iritată, iar un unguent cu hamamelis are efect antiinflamator și calmant.

Medicamente cu administrare orală

Medicul poate prescrie antibiotice ori medicamente antifungice pentru mâncărimea anală, dacă este prezentă o infecție. Antihistaminicele (loratadină, cetirizină, difenhidramină) ajută dacă mâncărimea anală are o componentă alergică. Când cauza pruritului este o infestare cu oxiuri, se prescriu medicamente antiparazitare (albendazol, mebendazol).

Injecții cu albastru de metilen

Deși injecțiile cu albastru de metilen nu sunt un tratament standard pentru mâncărimile anale și nu sunt recomandate de ghidurile medicale pentru această problemă, există unele cazuri în care au fost utilizate, dar cu precauție și în situații specifice.

Albastrul de metilen este un colorant antiseptic utilizat în diverse scopuri medicale, inclusiv pentru methemoglobinemie (intoxicații cu nitriți sau anestezice locale) sau în cistită interstițială și alte condiții dureroase.

Există studii limitate care sugerează că injecțiile cu albastru de metilen în peretele anal ar putea avea un efect benefic asupra pruritului anal sever, cronic, care nu răspunde la alte tratamente. Albastrul de metilen este injectat sub piele, în regiunea perianală. Această substanță ar calma durerea și mâncărimile, afectând terminațiile nervoase din zona în care este injectată.

De reținut că tratamentul cu albastru de metilen injectat nu este aprobat pe scară largă pentru prurit anal și se folosește doar în cazuri selecționate de specialiști proctologi.

Băi de șezut

Băile de șezut sunt foarte eficiente pentru calmarea mâncărimilor și reducerea inflamației. Se fac cu apă călduță (nu fierbinte) în care se adaugă plante medicinale, cum ar fi muşeţelul, deoarece are proprietăți calmante, antiinflamatoare și antimicrobiene, coaja de stejar, care este astringentă, reduce umiditatea excesivă și favorizează vindecarea, gălbenelele, pentru că au proprietăți regeneratoare și antiseptice, utile pentru iritații și inflamații sau hamamelis, care poate reduce inflamația și senzația de arsură.

Cum se procedează? Fierbe 2-3 linguri dintr-una sau mai multe plante în 1 litru de apă timp de 10-15 minute, strecoară și lasă să se răcească ușor, după care fă o baie de șezut timp de 10-15 minute, de 1-2 ori pe zi.

Cum scazi riscul de a te confrunta cu prurit anal?

Pentru a preveni mâncărimea anală, este necesară, în primul rând, o atenție sporită în stilul de viață. Alimentația echilibrată și mișcarea zilnică pot îmbunătăți digestia, prevenind astfel diareea, constipația sau hemoroizii, afecțiuni care pot duce, cum spuneam, destul de des, la apariția mâncărimilor anale.

De asemenea, menținerea unei igiene corespunzătoare și evitarea scărpinatului în zona anală pot reduce riscul apariției pruritului anal. Evitarea săpunurilor și a gelurilor de duș care au în compoziție parfum este o altă măsură eficientă în prevenirea mâncărimilor anale, la fel și purtarea de lenjerie intimă din fibre naturale, care împiedică apariția iritațiilor și a umezelii în regiunea anală.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Pruritus Ani (Anal Itching)
https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/anorectal-disorders/pruritus-ani-anal-itching
Cleveland Clinic - Anal Itching (Pruritus Ani)
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15574-pruritus-ani-anal-itching/management-and-treatment
PMC - Evaluation, management and future perspectives of anal pruritus: a narrative review
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9892672/
Studiul „Evaluation, management and future perspectives of anal pruritus: a narrative review”, apărut în Eur J Med Res. 2023 Feb 2;28:57. doi: 10.1186/s40001-023-01018-5, autori: Matas Jakubauskas, Audrius Dulskas


Te-ar mai putea interesa și...


Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0