Cum este influențată bunăstarea de evenimentele majore din viață? [studiu]

Evenimentele majore din viață, cum ar fi căsătoria, moartea unei persoane dragi sau falimentul propriei afaceri - toate influențează, pozitiv sau negativ, starea de bine a unei persoane. Un nou studiu¹ a analizat impactul și durata impactului pe care astfel de evenimente îl au asupra calității vieții unei persoane.

Studiul a examinat 18 evenimente majore de viață și modul în care au afectat un eșantion de 14.000 de australieni între 2002 și 2016. Datele au fost preluate din sondajul HILDA, care examinează condițiile sociale, de sănătate și economice ale gospodăriilor australiene folosind interviuri față în față și chestionare cu auto-completare.

Acest studiu legat de impactul diferențial al evenimentelor majore de viață asupra bunăstării cognitive și afective a fost publicat recent în revista SSM - Population Health, având co-autori de la Universitatea Tehnologică din Sydney și Universitatea din Sydney. Rezultatele arată că unele evenimente, cum ar fi mutarea în altă casă, concedierea sau obținerea unei promovări la serviciu au avut un impact redus asupra bunăstării persoanelor afectate, în timp ce alte evenimente, cum ar fi moartea unui partener sau o pierdere financiară mare au avut efecte profunde.

Un divorț sau o boală gravă, asociate cu efecte profunde asupra bunăstării personale

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Căsătoria, nașterea și un câștig financiar major au produs cea mai mare creștere a nivelului de bunăstare a unei persoane, însă nu au dus la o fericire de lungă durată - efectul pozitiv al evenimentului s-a diminuat în general după doi ani. Cu toate acestea, a existat și un efect anticipator pentru căsătorie și naștere, bunăstarea fiind cotată drept „în creștere” înainte de aceste evenimente, spun oamenii de știință implicați în studiu.

Evenimentele de viață care au avut cea mai mare influență asupra stării personale de bine au fost moartea unui partener sau a unui copil, divorțul, o pierdere financiară mare sau un șoc în ceea ce privește sănătatea (o boală greu de tratat, de exemplu). Dar, chiar și după aceste experiențe negative, oamenii s-au recuperat, în general, și s-au întors la la nivelul de bunăstare „pre-șoc” într-o perioadă de aproximativ patru ani.

O mai bună înțelegere a impactului evenimentelor de viață asupra bunăstării oamenilor și o mai bună înțelegere a perioadei de adaptare la noua realitate pentru persoana afectată ar putea ajuta factorii de decizie să direcționeze mai bine resursele pentru a îmbunătăți fericirea și bunăstarea societății, sunt de părere cercetătorii.

Un număr tot mai mare de țări, precum Marea Britanie, Islanda și Noua Zeelandă, precum și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, măsoară nivelul de bunăstare, alături de cel al creșterii economice, ca o modalitate de a măsura succesul în îmbunătățire a vieții cetățenilor. Informațiile despre bunăstare ajută și cadrele medicale să înțeleagă mai bine repercusiunile crizelor majore de viață, cum ar fi moartea unei persoane dragi, un șoc legat de sănătatea personală sau pierderea locului de muncă.

Bunăstarea afectivă vs. bunăstarea cognitivă

Cercetătorii au examinat două tipuri diferite de bunăstare. Primul a fost bunăstarea „afectivă”, care reflecta fericirea sau frecvența și intensitatea emoțiilor pozitive sau negative. Al doilea a fost bunăstarea „cognitivă”, care se referă la o evaluare intenționată, orientată spre scop a calității vieții.

În timp ce unele evenimente de viață precum căsătoria și pensionarea au avut efecte pozitive asupra bunăstării „cognitive”, efectul evenimentelor pozitive asupra bunăstării „afective” a fost aproape de zero. Sarcina și nașterea au înregistrat, în special, cea mai mare diferență între cele două tipuri. Măsurile legate de calitatea vieții au fost pozitive în primul an după nașterea unui copil, în timp ce fericirea sau bunăstarea emoțională au scăzut de fapt în această perioadă.

Cercetătorii au ținut cont, de asemenea, de modul în care evenimentele de viață apar adesea împreună, de exemplu divorțul și pierderile financiare, pentru a observa mai clar impactul acestora. Cele mai frecvente patru evenimente de viață au fost mutarea în altă casă, găsirea unui nou loc de muncă, o vătămare gravă sau o boală la un membru al familiei și sarcina. Cele mai puțin frecvente evenimente au fost pierderea partenerului și căsătoria.

În timp ce alergarea după fericire poate fi greșită, rezultatele sugerează că cele mai bune șanse pentru creșterea stării de bine ar putea fi protejarea împotriva șocurilor negative, de exemplu, prin stabilirea unor relații puternice, investiții în propria sănătate și în cea a afamiliei și gestionarea riscurilor financiare, concluzionează cercetătorii. De asemenea, trebuie să ținem cont, ca o consolare, și de faptul că, deși ia timp, bunăstarea poate fi recuperată chiar și după cele mai tulburătoare evenimente.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical Xpress - Examining the impact of major life events on wellbeing
https://medicalxpress.com/news/2020-05-impact-major-life-events-wellbeing.html
1. Studiul „The differential impact of major life events on cognitive and affective wellbeing”, apărut în SSM - Population Health (2019). DOI: 10.1016/j.ssmph.2019.100533, autori: Nathan Kettlewell et al. 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0