Cancerele capului si gatului se situeaza pe locul 6 intr-un top al incidentei cancerelor la nivel mondial. Dintre factorii de risc istoric incriminati, pe primul loc ramane fumatul, asociat consumului de alcool.

In ceea ce priveste cancerele orofaringiene, o buna parte dintre ele sunt considerate boli cu transmitere sexuala, datorita asocierii frecvente cu infectiile cu virusul papiloma, in special fenotipul 16, care are un inalt potential oncogen. Cancerele orofaringelui, asociate infectiei HPV reprezinta o entitate clinica si biologica distincta, prezinta un prognostic mai bun comparativ cu cancerele HPV negative si pot beneficia de pe urma unui tratament mult mai putin agresiv.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In ciuda progreselor inregistrate in tratamentul multimodal al acestor tumori, supravietuirea fara progresia bolii in stadiile avansate nu depaseste 40-50% iar supravietuirea in boala recidivata sau metastatica ramane limitata. Ratele scazute de supravietuire, asociate toxicitatii excesive a tratamentelor curente in cancerele ORL avansate, au impus necesitatea identificarii de noi optiuni terapeutice. Intre acestea, imunoterapia castiga din ce in ce mai mult teren intr-o serie intreaga de neoplazii, printre acestea si cancerele sferei ORL, si se caracterizeaza, in situatii punctuale prin raspunsuri terapeutice semnificative si de lunga durata.

Sistemul imun joaca un rol fundamental in prevenirea dezvoltarii cancerului prin identificarea si eliminarea celulor tumorale. Cancerele capului si gatului reprezinta un target optim pentru imunoterapie in conditiile in care imunosupresia joaca un rol major in initierea si progresia tumorala. Inhibitorii punctelor de control care au drept target proteina mortii celulare programate (PD-L1) s-au impus ca noi alternative terapeutice cu eficienta remarcabila in anumite cancere cu aceasta localizare. Cu toate acestea rezultatele monoimunoterapiei sunt relativ limitate motiv pentru care, ca o concluzie logica, se justifica o eventuala asociere intre agentii imunoterapici, in vederea cresterii eficientei si a durabilitatii raspunsului terapeutic.

In iulie 2016 Agentia Federala a Medicamentului a avizat favorabil utilizarea unui anticorp monoclonal anti PD-L1, Nivolumab, in tratamentul cancerelor capului si gatului metastatice sau refractare la chimioterapia pe baza de platina, care reprezinta de altfel standardul terapeutic la acest moment. De asemenea, recent, un alt inhibitor PD-1 pe nume Pembrolizumab, afost de asemenea avizat de catre FDA pentru tratamentul cancerelor ORL metastatice sau refractare la terapia pe baza de saruri de platina. In monoterapie, ratele de raspuns la imunoterapie se situeaza undeva intre 14 si 32 %, in linia a 2-a, dar cu raspunsuri semnificative si durabile, situatie neintalnita de altfel in cazul chimioterapiei de linia a 2-a. Cu toate acestea, doar o mica proportie dintre pacienti au asemenea raspuns terapeutic, marea majoritate fie neraspunzand deloc, fie avand un raspuns initial favorabil, dar de scurta durata, urmat la scurt timp de progresia bolii.

In aceste conditii, una dintre principalele provocari ramane dezvoltarea de strategii terapeutice alternative care sa consolideze raspunsul terapeutic excelent pentru lotul de pacienti care raspund la tratament. O mai buna intelegere a mecanismelor implicate in raspunsul la terapiile imune va permite fara indoiala clinicienilor sa identifice pacientii inalt responsivi si pe de alta parte alternative terapeutice sau asocieri terapeutice care sa creasca sansa de succes al acestor terapii.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cercetarile viitorului apropiat se vor focaliza catre dezvoltarea de biomarkeri specifici, credibili, care sa permita identificarea pacientilor de la care se asteapta cel mai bun raspuns terapeutic precum si markeri care sa identifice cea mai eficienta combinatie dintre agentii imunoterapici. (ex combinatii intre factori coinhibitori ai punctelor de control, combinatii intre factori costimulatori, terapie target, virusuri oncolitice, vaccinuri, etc).

Sursa foto: Shutterstock