Regimul alimentar în ciroza hepatică
Regimul alimentar în ciroza hepatică
Regimul alimentar în ciroza hepatică
Ciroza hepatică este o afecțiune cronică a ficatului, caracterizată prin deteriorarea progresivă a țesutului hepatic sănătos și înlocuirea acestuia cu țesut cicatricial fibros. Iată ce presupune regimul alimentar în ciroza hepatică, care alimente sunt indicate și care ar trebui evitate sau limitate.
Suferința ficatului în ciroză implică o serie de măsuri dietetice specifice pentru a împiedica evoluția bolii și complicatiile. Ficatul este un organ vital care îndeplinește mai mult de 500 de funcții, alterate în ciroză. În plus, pacienții cirotici au aproape întotdeauna o dietă cu conținut scăzut de sodiu dacă au o boală decompensată cu ascită.
Este important ca pacienții să fie educați cu privire regimul alimentar în ciroza hepatică. Aceștia au nevoie de o dietă cu conținut scăzut de sodiu si de un aport adecvat de proteine pentru a preveni pierderea musculară. Cu toate acestea, mulți clinicieni și dieteticieni recomandă adesea în mod eronat acestor pacienți o dietă cu conținut scăzut de proteine pentru a încerca să prevină dezvoltarea encefalopatiei hepatice.
Persoanele cu ciroză riscă de multe ori să devină subnutrite din cauza modificărilor metabolismului și a problemelor digestive care apar pe măsură ce ficatul se deteriorează tot mai mult. Cercetările au arătat că persoanele cu afecțiuni hepatice care nu se hrănesc adecvat sunt mai susceptibile să experimenteze complicații din cauza cirozei, riscând inclusiv decesul prematur.
Un alt aspect important îl implică deficiența de zinc, care este critică pentru funcționarea unei multitudini de factori de transcripție genică; cu zinc inadecvat, pacienții pot dezvolta multe anomalii metabolice. Pe lângă aportul scăzut și absorbția scăzută, pacienții pierd adesea mult zinc în urină. Prin urmare, suplimentarea pacienților cu zinc este adesea utilă în multe tipuri de ciroză.
Ce carențe apar în ciroza hepatică?
Iata care sunt si alte principale deficiențe care apar în ciroza hepatică și ce consecințe au asupra sănătății:
- Magneziu - rezistență la insulină, crampe musculare
- Seleniu - miopatie și cardiomiopatie
- Vitamina B1/tiamină - sindromul Wernicke-Korsakoff, simptome neurologice
- Vitamina B2/riboflavină - glosită, cheilită, atrofia papilelor linguale
- Vitamina A/retinol - adaptare anormală la întuneric, piele aspră
- Vitamina C - scorbut cu purpură și peteșii
- Vitamina D - metabolismul osos alterat, bariera intestinală/funcția imunitară alterată
- Vitamina E - stresul oxidativ
- Niacina - fotosensibilitatea pielii, confuzie, pelagră
- Folat, s-adenosilmetionină - anemie, metilare alterată, efecte epigenetice
În ceea ce privește cerințele de macronutrienți, pacienții cu ciroză compensată au nevoie de cel puțin 35 kcal/kg/zi folosind greutatea corporală corectată pentru ascită și cel puțin 1,2 până la 1,5 g/kg/zi de proteine pentru a preveni sau a inversa sarcopenia.
Un plan de dietă pentru ciroză ar trebui elaborat cu ajutorul medicului și al altor membri ai echipei de asistență medicală, cum ar fi un medic nutriționist, pentru ca pacientul să se aigure că se hrănește adecvat și pentru a evita alegerile care îi pot agrava starea de sănătate.
Autorii unui articol științific apărut în Journal of Clinical Gastroenterology spun că „managementul dietetic al cirozei nu este o abordare unică, ci ar trebui implementat mai devreme în algoritmul de tratament pentru a îmbunătăți prognosticul clinic al cirozei”.
Ce reguli generale are regimul alimentar în ciroza hepatică?
Dieta pacienților cu ciroză hepatică va trebui adaptată în funcție de starea generală de sănătate și de nevoile individuale, dar există câteva orientări generale pentru acest plan alimentar:
Evitarea fructozei
Fructoza trebuie evitată cat mai mult posibil. Au existat controverse în literatură cu privire la faptul dacă fructoza este o alegere mai nefericită decât glucoza ca sursă de carbohidrați.
Limitarea acizilor grași Omega 6
Acizii grași Omega 6 (care se găsesc în uleiul de porumb, de exemplu) ar trebui evitați la pacienții cu boli hepatice legate de alcool. Acest tip de grăsime poate duce la metaboliți lipidici toxici. În plus, odată cu aportul crescut de acizi grași omega-6, cantitatea de grăsimi Omega 3 este de obicei redusă.
Renunțarea la alcool
Orice cantitate de alcool este considerată dăunătoare pentru oricine are ciroză hepatică, deoarece este o cauză potențială a mai multor leziuni hepatice - chiar și insuficiență hepatică. Alcoolul poate contribui, de asemenea, la malnutriție și la alte probleme de sănătate.
Limitarea grăsimilor
Regimul alimentar în ciroza hepatică implică și limitarea aportului de grăsimi. Organismul digeră grăsimile folosind bila, un lichid galben-verde produs de ficat. Când ficatul este deteriorat, producția și furnizarea de bilă pot fi afectate, ducând la simptome digestive. Un ficat care nu funcționează bine are dificultăți în procesarea unei mese bogate în grăsimi. Grăsimile sănătoase (uleiul de măsline, avocadoul, nucile) pot fi incluse în alimentație cu moderație.
Evitarea cărnii / fructelor de mare crude sau insuficient gătite
Persoanele cu leziuni hepatice cauzate de ciroză au o funcție imunitară afectată, ceea ce înseamnă că bacteriile și virusurile pe care aceste alimente le pot conține pot duce la o infecție potențial gravă.
Pe lângă schimbarea alimentelor din dietă, poate fi necesar să schimbi și cantitatea lor. Dacă ai ciroză hepatică, poți avea un risc mare de subnutriție, deci este posibil să fie nevoie să consumi mai multe calorii într-o zi pentru a satisface cererea crescută de energie a corpului din cauza stării tale de sănătate.
De asemenea, și recomandările pentru aportul de proteine variază. Influența proteinelor asupra bolilor hepatice este oarecum controversată și este încă în studiu. E important ca pacientul să se consulte cu propriul medic pentru a determina cantitatea exactă de proteine recomandată. Caloriile din proteine vor fi o componentă esențială a unei diete variate și hrănitoare, iar proteinele sunt esențiale pentru prevenirea atrofiei musculare.
Ce să mănânci, concret, și ce nu, dacă ai ciroză hepatică ?
Regimul alimentar în ciroza hepatică include produse proaspete, cereale integrale și proteine vegetale.
Fructe și legume
Alege produsele proaspete atunci când este posibil, deoarece conservele au de obicei sodiu și zahăr. Adaugă bucăți de fructe în bolul cu cereale sau ovăz pentru beneficii nutriționale suplimentare, fibre și puțină dulceață naturală. Fructele bogate în fibre, precum merele, constituie singure o gustare sănătoasă și sățioasă.
Produse lactate
Produsele lactate cu conținut ridicat de grăsimi vor fi probabil prea greu de digerat. Optează, de exemplu, pentru iaurt grecesc cu un conținut scăzut de grăsimi, porții mici de brânză maturată cu conținut scăzut de sodiu și lapte de migdale sau de soia. Deserturile pe bază de lapte, cum ar fi budinca, cremele și înghețata, ar trebui să fie limitate. Poate fi necesar să le eviți complet dacă ai probleme semnificative în procesarea grăsimilor și a zahărului.
Cereale integrale
Alege pâine integrală, pastele integrale, orez brun în locul celor făcute cu făină albă rafinată și în loc de orez alb. Batoanele de granola pot constitui gustări rapide, cu condiția să aibă un conținut scăzut de zahăr și sodiu.
Proteine
Carnea roșie nu este agreată în dieta pentru ciroză. De asemenea, nici mezelurile procesate. Pot fi consumare porții mici de carne de pasăre de curte, unele tipuri de pește proaspăt de captură (cum ar fi somonul) și ouă sau albușuri de ou. Majoritatea cantității de proteine ar trebui să provină din surse vegetale, cum ar fi fasolea uscată și leguminoasele, porții mici de nuci nesărate sau unt de nuci și tofu.
Deserturi
Prăjiturile, fursecurile, biscuiții, clătitele pot fi bogate în zahăr și sare, deci este mai bine să le eviți. În general, trebuie să eviți produsele de patiserie, gogoșile și brioșele, cu excepția cazului în care îți gătești tu acasă variante cu conținut scăzut de grăsimi, zahăr și sare.
Alimente cu Omega 3
Acizii grași Omega-3 au efect antiinflamator benefic asupra ficatului. Aceștia se găsesc în peștele gras (hering, macrou, somon, sardine), în semințele de in și de chia și în nuci.
Unii oameni care au boli de ficat prezintă simptome gastrointestinale, cum ar fi greață și pierderea poftei de mâncare, care îi împiedică să mănânce suficient și corespunzător. În astfel de cazuri, medicul poate prescrie vitamine sau suplimente alimentare.
Suplimentele alimentare în ciroza hepatică
La unii pacienți se recomandă suplimentarea cu micronutrienți selectați, cum ar fi zincul. Doza zilnică standard de zinc este de 50 mg/zi de zinc elementar, deci cantitatea dintr-o tabletă de sulfat de zinc de 220 mg. Recomand să se ia acest comprimat cu o masă pentru a evita durerile de stomac.
Atenție la suplimentele sau multivitaminele care conțin multă vitamina A, care pot fi toxice pentru ficat. Dacă pacienții primesc prea multe suplimente de vitamina A, pot dezvolta leziuni hepatice. Anumiți nutrienți, cum ar fi seleniul, au și o potențială toxicitate. Un pacient poate avea deficit de seleniu, dar poate dezvolta toxicitate dacă primește prea multe suplimente. Important de reținut este că unii dintre acești micronutrienți, cum ar fi vitamina A, au o fereastră relativ îngustă între deficiență și toxicitate.
Atenție și la suplimentele pe bază de plante care susțin că „sprijină sănătatea ficatului”. Aceste suplimente pot avea efecte secundare proprii, inclusiv provocarea unor simptome digestive sau agravarea acestora. Și, de asemenea, pot interacționa negativ cu medicamentele prescrise. Cel mai utilizat supliment este ciulinul de lapte sau silimarina. Acesta are proprietăți antioxidante benefice și poate fi luat în siguranță în bolile hepatice, deși nu este clar dacă acest supliment îmbunătățește de fapt funcția hepatică.
O serie de alți agenți pe bază de plante pot provoca boli hepatice. De exemplu, anumite suplimente de slăbit sunt printre cei mai importanți agenți din plante care provoacă toxicitate hepatică. Există, de asemenea, posibilitatea ca un agent pe bază de plante să afecteze metabolismul altui medicament. Prin urmare, este important ca medicii să întrebe întotdeauna pacienții cu ciroză dacă folosesc agenți pe bază de plante, iar pacienții să spună dacă vor să încerce anumite suplimente.
Rolul probioticelor, bacterii vii care oferă un beneficiu pentru sănătate gazdei, nu este bine documentat la pacienții cu ciroză. Există o mulțime de date experimentale la animale care sugerează că probioticele sunt benefice, în special anumite tipuri de probiotice. Lactobacillus rhamnosus GG oferă multe beneficii pentru bolile hepatice, inclusiv stabilizarea funcției de barieră intestinală, îmbunătățirea florei intestinale, scăderea nivelului de endotoxine și îmbunătățirea enzimelor hepatice.
Ce băuturi ai voie în ciroza hepatică?
Nu ai voie să consumi alcool dacă suferi de ciroză hepatică. Apa este cea mai hidratantă alegere, dar dacă urmezi o dietă săracă în sodiu, verifică etichetele de pe apa îmbuteliată, deoarece unele conțin sodiu. Laptele și sucul trebuie consumate numai dacă sunt pasteurizate.
Deși, conform unor cercetări, cafeaua simplă (dar nu și alte băuturi care conțin cofeină) se pare că aduce beneficii persoanelor cu afecțiuni hepatice, majoritatea profesioniștilor din domeniul medical recomandă pacienților cu ciroză să evite băuturile cofeinizate, inclusiv cafeaua, ceaiul negru sau verde și băuturile răcoritoare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Hepatic Cirrhosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482419/
MDPI - Principles of Nutritional Management in Patients with Liver Dysfunction - A Narrative Review
https://www.mdpi.com/2673-4389/3/2/13
Studiul „Principles of Nutritional Management in Patients with Liver Dysfunction - A Narrative Review”, Livers 2023, 3(2), 190-218; https://doi.org/10.3390/livers3020013, autori: Essam Mohamed Elsebaie et al.
NCBI - Nutrition in Patients With Cirrhosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5114497/
Studiul „Nutrition in Patients With Cirrhosis”, apărut în Gastroenterol Hepatol (N Y). 2016 Aug; 12(8): 507–510., autor: Craig J. McClain
Te-ar mai putea interesa și...
