Hepatita C creste riscul dezvoltarii de cancer la ficat si alte tipuri de cancer
Hepatita C creste riscul dezvoltarii de cancer la ficat si alte tipuri de cancer
Hepatita C creste riscul dezvoltarii de cancer la ficat si alte tipuri de cancer
Hepatita C este o afecțiune care inflamează ficatul și care rezultă din infecția cu virusul hepatic C (VHC). Știai că această boală crește riscul de cancer la ficat și nu numai?
Hepatita C este o cauză frecventă a hepatitei cronice, fiind adesea asimptomatică până când se cronicizează. Unele persoane afectate au stare generală de rău, anorexie, oboseală și disconfort abdominal superior nespecific, dar în multe cazuri, primele constatări sunt semne de ciroză (splenomegalie, eritem palmar) sau complicații ale cirozei (hipertensiune portală, ascită, encefalopatie).
Conform statisticilor oferite de Organizația Mondială a Sănătății, la nivel global, între 130 și 150 de milioane de oameni au infecție cronică cu virusul hepatitei C, iar aproximativ 500.000 de oameni își pierd viața anual din cauza bolilor de ficat asociate cu hepatita C.
Riscul de cancer la pacienții cu hepatita C
Faptul că pacienții cu hepatita C au un risc crescut de cancer la ficat este un lucru știut de mult timp în comunitatea științifică, dar studii recente arată că această boală poate, de asemenea, să cauzeze și alte tipuri de cancer.
Bazându-se pe rezultatele studiilor, cercetătorii au estimat că pacienții cu hepatită C au un risc de 2,5 ori mai mare decât pacienții neinfectați cu virusul hepatitei C de a primi diagnosticul de cancer la ficat și la alte organe, cum ar fi cancer renal sau cancer de prostată.
Rezultatele cercetării sugerează, așadar, că ratele de cancer sunt crescute la pacienții cu hepatită C în comparație cu pacienții care nu suferă de această afecțiune. Potrivit cercetătorilor, aceste estimări confirmă faptul că hepatita C poate fi asociată în general cu un risc crescut de cancer.
Cum poate evolua hepatita C astfel încât să declanșeze cancerul la ficat?
Hepatita C netratată, pe termen lung, poate să ducă la apariția fibrozei hepatice. Fibroza hepatică presupune înlocuirea țesuturilor sănătoase ale ficatului cu țesuturi cicatriciale, adică fibroase. În timp, fibroza hepatică poate degenera în ciroză. Peste 20% dintre bolnavii de hepatită C dezvoltă, în timp, ciroză hepatică. În unele situații, însă, e nevoie de mai bine de 20 de ani de la infectarea cu VHC pentru ca ciroza să apară.
Pe măsură ce fibroza se extinde, adică apar tot mai multe țesuturi moarte, ficatul face eforturi să înlocuiască țesuturile nesănătoase cu unele sănătoase. Așadar, procesul de regenerare celulară devine din ce în ce mai alert. Ceea ce înseamnă că șansele de apariție a unei anomalii la nivel celular cresc și ele și așa poate să apară o tumoare.
Cum poți să previi ciroza și astfel cancerul la ficat dacă ai hepatita C?
În primul rând, este esențial ca hepatita C să fie descoperită cât mai timpuriu, înainte de apariția fibrozei hepatice. Apoi, este la fel de important ca tratamentul recomandat de medic să fie urmat întocmai.
Renunțarea la alcool
Un alt lucru care se poate face pentru a reduce riscul de apariție a cirozei constă în renunțarea la alcool. Consumul de alcool în cazul bolilor hepatice accelerează ritmul în care apar daunele la nivelul acestui organ. Așadar, riscurile de instalare a cirozei sunt mai mari.
Renunțarea la fumat
De asemenea, renunțarea la fumat scade riscul de cancer la ficat. Studiile efectuate pe această temă au dovedit faptul că un fumător are un risc dublu de a dezvolta cancer la ficat, comparativ cu un nefumător, fie că are sau nu virusul hepatitei C în organism (VHC).
Atenție la medicamente!
Și unele medicamente precum acetaminofenul și ibuprofenul ar trebui evitate de bolnavii de hepatită C, întrucât acestea cresc riscul de fibroză.
Ce presupune tratamentul pentru hepatita C?
Cum spuneam pentru a nu se ajunge la consecințe mai grave asupra sănătății, cum ar fi riscul de a dezvolta cancer la ficat, hepatita C trebuie tratată. Tratamentul constă în tablete antivirale cu acțiune directă, acestea fiind cele mai sigure și mai eficiente medicamente pentru tratarea acestei afecțiuni.
Peste 90% dintre pacienți se vindecă de hepatita C după ce urmează un astfel de tratament. Comprimatele se iau timp de 8 până la 12 săptămâni, durata depinzând de tipul de hepatită C. Unele tipuri de hepatită C pot fi tratate folosind mai mult de un antiviral cu acțiune directă (este nevoie de o combinație de medicamente).
Printre medicamentele pentru hepatita C aprobate ca tratament se numără sofosbuvirul, o combinație de ledipasvir și sofosbuvir, o combinație de ombitasvir, paritaprevir și ritonavir, o combinație de elbasvir și grazoprevir, o combinație de sofosbuvir și velpatasvir, o combinație de sofosbuvir, velpatasvir și voxilaprevir, o combinație de glecaprevir și pibrentasvir sau ribavirină.
Unele cercetări recente au arătat că o combinație de epigalocatechilat (EGCG) + sofosbuvir + ribavirină poate fi eficientă pentru pacienții cu hepatită C și chiar superioară combinației sofosbuvir + ribavirină.
La femeile însărcinate ar trebui să se amâne tratamentul până după nașterea copilului. De asemenea, nu ar trebui ca o femeie aflată în tratament să rămână însărcinată în acea perioadă, deoarece medicamentele pot face rău fătului.
Ce efecte secundare poate avea tratamentul împotriva hepatitei C?
Tratamentul cu antivirale cu acțiune directă are foarte puține efecte secundare. Mulți pacienți pot să resimtă la începutul tratamentului doar o ușoară stare de rău și tulburări de somn, dar aceste efecte ar trebui să se atenueze pe parcursul terapiei. Unii pacienți se pot confrunta și cu efecte secundare ceva mai deranjante, cum ar fi depresie, anxietate, comportament agresiv, căderea părului sau anorexie.
Atenție, este important să se urmeze întregul curs de tratament pentru a elimina virusul din corp! Dacă efectele secundare sunt foarte deranjante, se va cere sfatul medicului curant.
Ce altceva se mai poate face în timpul tratamentului pentru hepatita C?
- Se va urma o dietă sănătoasă, echilibrată, cu mai multe legume și fructe și mai puține grăsimi animale și zahăr.
- Se vor face exerciții fizice regulate, măcar o jumătate de oră de cinci ori pe săptămână.
- Se va elimina alcoolul sau se va limita mult cantitatea de alcool consumat.
- Se va renunța la fumat. Renunțarea la acest obicei poate fi foarte dificilă, mai ales de către pacienții care sunt fumători înrăiți, însă nu este imposibil, mai ales dacă se cere ajutorul medicului pentru a crea un plan și susținerea morală a persoanelor apropiate.
- Nu se vor folosi obiecte personale (periuță de dinți, clește de unghii etc.) la comun cu alte persoane.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Hepatitis C, Chronic
https://www.msdmanuals.com/professional/hepatic-and-biliary-disorders/hepatitis/hepatitis-c,-chronic
NHS – Treatment - Hepatitis C
https://www.nhs.uk/conditions/hepatitis-c/treatment/
Nature - Novel combined single dose anti-hepatitis C therapy: a pilot study
https://www.nature.com/articles/s41598-021-84066-3
Studiul „Novel combined single dose anti-hepatitis C therapy: a pilot study”, apărut în Sci Rep 11, 4623 (2021). https://doi.org/10.1038/s41598-021-84066-3, autori: Shiha, G., Soliman, R., Elbasiony, M. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
