Accidentul vascular cerebral tranzitoriu

Rezumat: Accidentul vascular cerebral tranzitoriu este un episod brusc, produs de o întrerupere temporară a fluxului de sânge către o zonă a creierului sau a retinei.

Simptomele pot include slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire, modificări de vedere, amețeli și pierderea echilibrului, apoi se pot remite complet. Tocmai această dispariție rapidă poate crea falsa impresie că pericolul a trecut.

Accidentul vascular cerebral tranzitoriu este însă o urgență, deoarece poate preceda un AVC ischemic. Evaluarea rapidă, inclusiv RMN, CT, examinarea vaselor și a inimii, ajută la stabilirea cauzei și la inițierea tratamentului preventiv. Tratamentul timpuriu poate reduce riscul unui eveniment cerebral ulterior.

1. Ce este accidentul vascular cerebral tranzitoriu (AVC-T)?
2. Simptomele accidentului vascular cerebral tranzitoriu
a. Semnele comune
a.1. Slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului
a.2. Amețeală și confuzie
a.3. Dificultăți de vorbire
a.4. Persoanele care pot ignora simptomele
b. Simptome atipice
b.1. Lipsa de conștientizare
3. Diagnosticul de accident vascular cerebral tranzitoriu
a. Importanța RMN-ului în diagnostic
b. Alte teste imagistice
c. Tomografia computerizată (CT)
d. Alte tehnici de imagistică
4. Tratamentul accidentului vascular cerebral tranzitoriu
a. Evaluarea și gestionarea factorilor de risc
b. Medicamente recomandate
c. Anticoagulante
d. Antiagregante plachetare
5. Schimbarea stilului de viață
a. Exerciții fizice și alimentație echilibrată
b. Renunțarea la fumat și consumul moderat de alcool
6. Prevenția accidentului vascular cerebral
7. Concluzie

1. Ce este accidentul vascular cerebral tranzitoriu (AVC-T)?

Accidentul vascular cerebral tranzitoriu, numit și atac ischemic tranzitoriu sau AVC-T, apare când alimentarea cu sânge a unei regiuni cerebrale ori a retinei este întreruptă pentru scurt timp. Accidentul vascular cerebral tranzitoriu nu lasă un infarct acut demonstrabil la RMN cu imagistică de difuzie.

Dacă simptomele dispar, dar RMN-ul arată un infarct cerebral acut corespunzător episodului, situația este clasificată mai degrabă ca AVC ischemic. Unele ghiduri folosesc încă și definiția clinică tradițională, în care simptomele unui accident vascular cerebral tranzitoriu durează sub 24 de ore.

Importanța pe care o are accidentul vascular cerebral tranzitoriu vine din riscul de eveniment ulterior. Riscul de AVC în primele 90 de zile după un episod tranzitoriu poate ajunge, în anumite populații, până la aproximativ 18%, iar o parte importantă a evenimentelor apare în primele 48 de ore. De aceea, dispariția unor episoade de slăbiciune sau amețeli nu înseamnă că evaluarea poate fi amânată.

2. Simptomele accidentului vascular cerebral tranzitoriu

Simptomele unui accident vascular cerebral tranzitoriu apar de obicei brusc. Ele depind de regiunea cerebrală în care fluxul de sânge a fost temporar redus. Pot exista slăbiciune, amorțeală, dificultăți de vorbire, tulburări de vedere, amețeli, dezechilibru sau probleme de coordonare. Accidentul vascular cerebral tranzitoriu poate dura doar câteva minute, dar uneori manifestările persistă mai mult înainte de remiterea completă.

Recomandările Experților DOC

Nu există o metodă sigură prin care o persoană să deosebească, doar după simptome, un accident vascular cerebral tranzitoriu de un AVC în evoluție. Chiar dacă slăbiciunea, amețelile sau tulburarea de vorbire dispar înainte de sosirea ajutorului, episodul necesită evaluare medicală imediată. Ora la care au început simptomele este o informație utilă pentru echipa medicală.

a. Semnele comune

Cele mai cunoscute semne sunt asimetria feței, slăbiciune sau amorțeală la un braț ori un picior și vorbirea neclară sau dificilă. Pot apărea și pierderea bruscă a vederii la un ochi, vedere dublă, amețeli intense, mers nesigur ori lipsă de coordonare. Aceste manifestări pot apărea singure sau în combinație.

Formula B.E. F.A.S.T. (acronim internațional) ajută la recunoașterea rapidă a unui posibil AVC: pierderea echilibrului, modificări de vedere, căderea unei părți a feței, slăbiciune la braț, dificultăți de vorbire și necesitatea de a cere ajutor imediat. Pentru accidentul vascular cerebral tranzitoriu, regula este aceeași: simptomele dispărute nu anulează urgența.

a.1. Slăbiciune sau amorțeală pe o parte a corpului

Un episod de slăbiciune apărut brusc la față, braț sau picior, în special pe o singură parte, este unul dintre cele mai sugestive semne de ischemie cerebrală focală. Persoana poate scăpa obiecte din mână, poate simți că un braț „nu o ascultă” sau poate observa că un colț al gurii este mai jos. Uneori există amorțeală fără slăbiciune evidentă.

În accidentul vascular cerebral tranzitoriu, un episod de slăbiciune se poate retrage complet după câteva minute. Acest lucru nu dovedește că episodul a fost minor. Prezența unei stări de slăbiciune motorie este unul dintre elementele luate în calcul la evaluarea riscului timpuriu de AVC și la stabilirea urgenței investigațiilor, inclusiv RMN și examinarea arterelor.

a.2. Amețeală și confuzie

Episoadele de amețeli pot apărea când accidentul vascular cerebral tranzitoriu afectează anumite teritorii, mai ales când sunt însoțite de tulburări de echilibru, coordonare, vedere dublă, vorbire neclară sau slăbiciune. În schimb, episoadele de amețeli izolate au multe alte cauze, de la boli ale urechii interne până la deshidratare sau efecte medicamentoase. Contextul și debutul brusc sunt importante.

Confuzia izolată este mai puțin specifică pentru accidentul vascular cerebral tranzitoriu decât un deficit neurologic focal, precum o slăbiciune unilaterală. Totuși, o persoană cu amețeli sau confuzie instalate brusc, mai ales dacă apar împreună cu slăbiciune, tulburări de vorbire ori de vedere, trebuie evaluată ca posibil AVC. Un RMN poate ajuta, dar diagnosticul nu se bazează pe o singură investigație.

a.3. Dificultăți de vorbire

Un accident vascular cerebral tranzitoriu poate afecta capacitatea de a articula cuvintele sau de a găsi și înțelege cuvintele potrivite. Vorbirea poate deveni neclară, propozițiile pot fi nepotrivite, iar persoana poate părea confuză deși știe ce vrea să spună. Aceste probleme se pot asocia cu slăbiciune facială, amorțeală sau alte semne neurologice.

Dificultatea de vorbire este importantă chiar dacă durează foarte puțin. Accidentul vascular cerebral tranzitoriu poate afecta zonele limbajului fără să provoace durere, ceea ce face ca unele persoane să aștepte. Evaluarea urgentă, examinarea neurologică și, când este disponibil, RMN-ul cu secvențe de difuzie pot clarifica dacă există un infarct acut.

a.4. Persoanele care pot ignora simptomele

Oricine poate minimaliza un episod care dispare repede, mai ales dacă simptomele sunt ușoare sau nu includ durere. Persoanele care au doar câteva minute de slăbiciune, amețeli, vedere încețoșată sau vorbire ciudată pot pune aceste amețeli sau alte manifestări pe seama oboselii, tensiunii, stresului ori lipsei de somn.

Cercetările despre recunoașterea AVC arată că simpla cunoaștere a campaniilor publice nu garantează că oamenii își identifică propriile simptome drept urgență neurologică. Accidentul vascular cerebral tranzitoriu este deosebit de ușor de ignorat tocmai fiindcă persoana își revine. Dacă apar brusc slăbiciune, amețeli neobișnuite sau probleme de vorbire, evaluarea trebuie făcută imediat.

b. Simptome atipice

Nu toate episoadele se încadrează perfect în schema clasică. Accidentul vascular cerebral tranzitoriu din circulația posterioară poate include amețeli sau vertij, dezechilibru, vedere dublă, greață, tulburări de coordonare și vorbire neclară. Amețeli asociate cu simptome vizuale sau simptomele vizuale izolate pot fi mai greu de recunoscut decât combinația clasică de față-braț-vorbire.

În același timp, migrena cu aură, crizele epileptice, hipoglicemia, unele tulburări vestibulare și alte afecțiuni pot imita accidentul vascular cerebral tranzitoriu. De aceea, nici episoadele de amețeli și nici cele de slăbiciune nu trebuie interpretate izolat. Istoricul, examenul neurologic, glicemia, CT-ul, RMN-ul și evaluarea vasculară contribuie la diferențiere.

b.1. Lipsa de conștientizare

Uneori, persoana nu își dă seama cât de important este un episod de slăbiciune sau nu observă că vorbirea s-a schimbat. În AVC pot exista și tulburări de conștientizare a propriului deficit, iar un martor poate sesiza problema înaintea pacientului. Într-un accident vascular cerebral tranzitoriu, remiterea rapidă poate întări impresia greșită că „a trecut de la sine”.

Este util ca familia să cunoască semnele de alarmă și să nu aștepte apariția tuturor simptomelor. Episoadele de amețeli bruște cu dezechilibru, o mână cu slăbiciune bruscă, o față asimetrică sau o propoziție imposibil de rostit pot indica faptul că accidentul vascular cerebral tranzitoriu sau un AVC trebuie luat în calcul. În ambele situații, timpul până la evaluare contează.

3. Diagnosticul de accident vascular cerebral tranzitoriu

Diagnosticul de accident vascular cerebral tranzitoriu este în primul rând clinic, completat de investigații. Medicul reconstruiește exact debutul, durata și ordinea simptomelor, apoi face un examen neurologic.

Pentru că manifestările pot fi dispărute la prezentare, descrierea pacientului sau a martorilor despre slăbiciune, amețeli ori vorbire are o valoare deosebită. Evaluarea include de obicei tensiunea arterială, glicemia, analize de sânge, electrocardiogramă și examinarea vaselor care alimentează creierul.

În funcție de caz pot fi necesare monitorizarea ritmului cardiac, ecocardiografia și teste suplimentare. RMN-ul, CT-ul și angiografia ajută la diferențiere atunci când accidentul vascular cerebral tranzitoriu este suspectat, față de un infarct cerebral, o hemoragie sau un diagnostic care imită ischemia.

a. Importanța RMN-ului în diagnostic

RMN-ul cerebral cu secvențe de difuzie este metoda preferată pentru detectarea unui infarct ischemic acut mic și, ideal, este efectuat cât mai repede, adesea în primele 24 de ore. Un RMN pozitiv pentru infarct schimbă interpretarea episodului: simptomele pot fi dispărute, dar leziunea tisulară susține diagnosticul de AVC ischemic.

Leziuni de difuzie au fost descrise la aproximativ 40% dintre pacienții care se prezintă cu simptome considerate inițial compatibile cu un accident vascular cerebral tranzitoriu. Asta înseamnă și contrariul: un RMN fără leziune acută nu exclude automat faptul că accidentul vascular cerebral tranzitoriu a avut loc.

Absența unui RMN în primele minute nu trebuie să întârzie evaluarea. Dacă există slăbiciune, amețeli sau alte semne neurologice, tulburări de vorbire ori de vedere, protocolul de urgență continuă. RMN-ul este foarte util, dar rezultatul său trebuie interpretat împreună cu simptomele, examenul clinic și investigațiile vasculare.

b. Alte teste imagistice

RMN-ul și celelalte metode imagistice nu urmăresc doar creierul, ci și vasele. După un accident vascular cerebral tranzitoriu, medicii caută stenoză carotidiană, boală aterosclerotică intracraniană, ocluzii și alte surse care ar putea produce un AVC ulterior. Angiografia CT și angiografia RM pot vizualiza arterele capului și gâtului.

Ecografia Doppler carotidiană este utilă pentru evaluarea arterelor carotide, iar în anumite situații se folosește Doppler transcranian. Alegerea dintre CT, RMN, ecografie și alte tehnici depinde de simptome, disponibilitate, funcția renală, dispozitivele implantate și întrebarea clinică la care medicul trebuie să răspundă.

c. Tomografia computerizată (CT)

CT-ul cerebral fără substanță de contrast este rapid și disponibil în multe servicii de urgență. El este foarte util pentru identificarea unei hemoragii, a unei mase cerebrale sau a altor cauze care pot imita un AVC. După un accident vascular cerebral tranzitoriu cu simptome complet dispărute, CT-ul simplu poate să nu arate ischemia acută mică.

Angiografia CT, numită CTA, adaugă informații despre arterele capului și gâtului și poate evidenția stenoze sau ocluzii. Chiar dacă un CT este normal, simptome precum slăbiciune, amețeli asociate cu dezechilibru ori dificultăți de vorbire pot necesita RMN și investigații vasculare suplimentare. Un CT normal nu înseamnă automat că episodul a fost benign.

d. Alte tehnici de imagistică

Angiografia prin RMN, ecografia carotidiană și angiografia cerebrală cu cateter sunt folosite selectiv. Angiografia prin RMN poate fi realizată împreună cu RMN-ul cerebral, în timp ce ecografia oferă informații despre fluxul prin carotide.

Angiografia cu cateter este mai invazivă și este rezervată situațiilor în care sunt necesare detalii vasculare foarte precise sau o intervenție. Când accidentul vascular cerebral tranzitoriu este suspectat, scopul RMN-ului și al imagisticii vasculare este să identifice cauza tratabilă înainte ca un AVC să apară.

O stenoză carotidiană simptomatică importantă poate necesita evaluare rapidă pentru o procedură de revascularizare. RMN-ul arată țesutul cerebral, iar tehnicile angiografice arată circulația arterială.

4. Tratamentul accidentului vascular cerebral tranzitoriu

Tratamentul accidentului vascular cerebral tranzitoriu nu înseamnă doar dispariția simptomelor, deoarece acestea se pot remite spontan. Obiectivul este prevenirea unui AVC și tratarea cauzei. Planul depinde de mecanism: ateroscleroză, boală de vase mici, fibrilație atrială, stenoză carotidiană sau altă sursă embolică.

Medicația nu trebuie începută ori modificată după ureche. Unele persoane au nevoie de antiagregante, altele de anticoagulante, iar anumite combinații cresc riscul de sângerare. După slăbiciune, amețeli sau tulburări de vorbire suspecte, evaluarea de urgență stabilește dacă este vorba despre accidentul vascular cerebral tranzitoriu, AVC ischemic, hemoragie sau o afecțiune care îl imită.

a. Evaluarea și gestionarea factorilor de risc

După un accident vascular cerebral tranzitoriu, prevenția pornește de la identificarea factorilor modificabili. Tensiunea arterială mare, diabetul, colesterolul crescut, fumatul, sedentarismul și anumite boli cardiace cresc riscul de AVC. Fibrilația atrială este deosebit de importantă deoarece poate produce cheaguri care ajung în circulația cerebrală.

Medicii pot recomanda monitorizarea ritmului cardiac mai mult timp dacă electrocardiograma inițială nu arată fibrilație atrială, dar cauza rămâne neclară. O meta-analiză actualizată din 2026 arată că monitorizarea prelungită poate identifica fibrilație atrială nouă la unii pacienți cu TIA. RMN-ul și imagistica vasculară completează această căutare a cauzei.

b. Medicamente recomandate

Nu există o singură schemă medicamentoasă valabilă pentru toate situațiile în care accidentul vascular cerebral tranzitoriu este diagnosticat. Tratamentul se alege după mecanismul probabil și riscul de sângerare, nu după simpla prezență a unor amețeli.

În evenimentele non-cardioembolice sunt folosite antiagregante plachetare, iar în fibrilația atrială sau alte surse cardioembolice poate fi indicată anticoagularea. Pot fi necesare și medicamente pentru tensiunea arterială, colesterol sau diabet. Statinele și controlul factorilor vasculari fac parte frecvent din prevenția secundară.

Un RMN, un CT normal sau dispariția unor episoade de slăbiciune și amețeli nu sunt motive pentru întreruperea tratamentelor prescrise; nici revenirea unor amețeli nu trebuie ignorată fără recomandarea medicului.

c. Anticoagulante

Anticoagulantele reduc formarea cheagurilor prin acțiune asupra sistemului de coagulare. Ele sunt utilizate în special când accidentul vascular cerebral tranzitoriu este asociat cu fibrilație atrială sau o altă sursă cardiacă de emboli, dacă nu există contraindicații.

Pentru fibrilația atrială fără stenoză mitrală moderată-severă și fără valvă cardiacă mecanică, ghidurile recomandă în general anticoagulante orale directe precum apixaban, dabigatran, edoxaban sau rivaroxaban în locul warfarinei pentru prevenirea recurenței. Alegerea medicamentului aparține însă medicului și depinde de profilul individual.

Anticoagularea nu este tratamentul standard când accidentul vascular cerebral tranzitoriu apare prin orice mecanism și nu trebuie combinată de rutină cu antiagregante. Riscul de hemoragie se evaluează individual. RMN-ul și CT-ul pot contribui la clarificarea diagnosticului, dar decizia terapeutică include și funcția renală, alte medicamente, istoricul de sângerare și cauza probabilă.

d. Antiagregante plachetare

Antiagregantele, precum aspirina sau clopidogrelul, reduc capacitatea trombocitelor de a forma cheaguri. Pentru un accident vascular cerebral tranzitoriu non-cardioembolic, ele sunt frecvent parte din prevenția unui AVC ulterior. La unii pacienți cu risc înalt, tratamentul cu două antiagregante poate fi folosit pe termen scurt, după evaluare medicală.

Ghidurile moderne subliniază că terapia antiagregantă dublă nu este destinată utilizării pe termen lung în mod obișnuit. Beneficiul este concentrat în situații bine definite, când tratamentul este început devreme după un AVC minor sau când accidentul vascular cerebral tranzitoriu are risc înalt. Persoana care a avut slăbiciune sau amețeli nu ar trebui să își stabilească singură dozele ori combinațiile.

5. Schimbarea stilului de viață

Medicamentele sunt doar o parte a prevenției după accidentul vascular cerebral tranzitoriu. Controlul tensiunii, renunțarea la fumat, activitatea fizică, alimentația echilibrată, controlul greutății și respectarea tratamentelor prescrise reduc povara factorilor vasculari care favorizează un AVC. Schimbările trebuie adaptate capacității și bolilor fiecărei persoane.

O alimentație de tip mediteraneean și reducerea excesului de sare sunt frecvent recomandate în prevenția vasculară. Este mai util un plan susținut pe termen lung, decât o dietă foarte restrictivă urmată doar câteva săptămâni. Episoadele persistente de slăbiciune și cele recurente de amețeli după un presupus AVC-T impun reevaluare, nu doar schimbări de stil de viață.

a. Exerciții fizice și alimentație echilibrată

Mișcarea regulată ajută la controlul tensiunii, greutății, glicemiei și condiției cardiovasculare. După un accident vascular cerebral tranzitoriu, nivelul de efort trebuie ales în funcție de starea generală și de recomandarea medicală.

Persoanele cu boală cardiacă, amețeli la efort sau slăbiciune reziduală pot avea nevoie de evaluare înaintea unui program mai intens. Alimentația poate pune accent pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește, nuci și surse de grăsimi nesaturate, limitând sarea, alimentele ultraprocesate și excesul de grăsimi saturate.

Un asemenea model susține controlul factorilor de risc pentru AVC, dar nu înlocuiește medicația prescrisă sau investigațiile precum RMN-ul și evaluarea vasculară.

b. Renunțarea la fumat și consumul moderat de alcool

Fumatul favorizează ateroscleroza, afectează vasele și crește riscul de cheaguri, iar amețelile asociate cu semne neurologice cer evaluare medicală. După ce accidentul vascular cerebral tranzitoriu a fost diagnosticat, renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri modificabile. Sprijinul comportamental și tratamentele pentru dependența de nicotină pot fi discutate cu medicul.

În privința alcoolului, ideea de „moderat” nu înseamnă că o persoană care nu bea ar trebui să înceapă. Pentru cei care consumă, limitarea cantității este prudentă, iar unele boli sau medicamente impun evitarea completă.

Episoadele de amețeli nu trebuie puse automat pe seama alcoolului, mai ales dacă apar brusc împreună cu slăbiciune, vedere dublă sau vorbire neclară.

6. Prevenția accidentului vascular cerebral

Prevenția unui AVC după accidentul vascular cerebral tranzitoriu începe imediat cu stabilirea cauzei. Controlul tensiunii, colesterolului și diabetului, tratarea fibrilației atriale, antiagregarea când este indicată, renunțarea la fumat și intervenția asupra unei stenoze carotidiene semnificative pot face parte din planul individual.

La fel de important este ca persoana și familia să recunoască reapariția simptomelor. Un episod de slăbiciune bruscă, amorțeala unilaterală, dificultatea de vorbire, pierderea vederii, episoadele de amețeli cu dezechilibru sau alte semne neurologice noi trebuie tratate ca un posibil AVC. Nu se așteaptă rezultatul unui RMN programat și nu se așteaptă ca simptomele să treacă din nou.

Respectarea medicamentelor, controalele periodice și modificările sustenabile ale stilului de viață sunt mai importante decât soluțiile rapide sau suplimentele fără dovezi. Scopul prevenției este tratarea mecanismelor care au produs ischemia și reducerea riscului cardiovascular general.

7. Concluzie

Accidentul vascular cerebral tranzitoriu trebuie privit ca un semnal de alarmă neurologic. Un episod de slăbiciune pe o parte a corpului, tulburările de vorbire, modificările de vedere și episoadele de amețeli apărute brusc, mai ales în asociere cu dezechilibru sau alte semne focale, justifică evaluare de urgență.

Diagnosticul combină istoricul, examenul neurologic, RMN-ul, CT-ul, evaluarea arterelor și investigarea inimii. Tratamentul urmărește cauza și prevenirea unui AVC prin antiagregante sau anticoagulante când sunt indicate, controlul factorilor de risc și schimbări de stil de viață.

Un RMN normal nu anulează automat suspiciunea că accidentul vascular cerebral tranzitoriu a avut loc, iar dispariția simptomelor nu este un motiv de amânare. Când apar brusc slăbiciune, amețeli, probleme de vedere sau vorbire, este mai sigur ca situația să fie evaluată imediat decât să se aștepte repetarea episodului.

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt șansele de supraviețuire după un accident vascular cerebral hemoragic?
Răspuns: Prognosticul depinde de volumul și localizarea hemoragiei, vârstă, starea de conștiență și rapiditatea tratamentului. Pentru hemoragia intracerebrală spontană, mortalitatea timpurie este raportată la aproximativ 30-40%. Această medie nu prezice cazul individual, iar un AVC hemoragic necesită tratament imediat.

Întrebare: Ce este un accident vascular cerebral?
Răspuns: Un AVC apare când circulația către creier este blocată sau când un vas cerebral se rupe și sângerează. Spre deosebire de accidentul vascular cerebral tranzitoriu, un AVC poate produce leziuni persistente. Simptome precum slăbiciune și tulburări de vorbire apărute brusc sunt urgențe.

Întrebare: Care sunt pașii de recuperare după un accident ischemic tranzitoriu?
Răspuns: După ce accidentul vascular cerebral tranzitoriu a fost confirmat, nu ar trebui să rămână un deficit neurologic persistent. Pașii principali sunt evaluarea rapidă, RMN când este indicat, investigarea vaselor și inimii, controlul factorilor de risc și tratamentul prescris. Dacă persistă slăbiciune, amețeli sau alte probleme, diagnosticul trebuie reevaluat.

Întrebare: Care sunt diferențele dintre accidentele ischemice cerebrale tranzitorii și sindroame înrudite?
Răspuns: Un AVC-T produce simptome neurologice focale prin ischemie temporară. Migrena cu aură, crizele epileptice, hipoglicemia și tulburările vestibulare pot mima episodul. Amețeli sau confuzia izolate sunt mai puțin specifice. Examenul clinic, RMN-ul, CT-ul și istoricul ajută la diferențiere.

Întrebare: Care sunt cauzele unui accident vascular tranzitoriu?
Răspuns: Cauzele includ cheaguri provenite din inimă, mai ales în fibrilația atrială, ateroscleroza carotidiană sau intracraniană și boala vaselor mici. Uneori cauza rămâne neclară. Mecanismul contează deoarece prevenția unui AVC poate necesita antiagregante, anticoagulante, control vascular sau, în cazuri selectate, intervenție carotidiană.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Diagnosis, Workup, Risk Reduction of Transient Ischemic Attack in the Emergency Department Setting: A Scientific Statement From the American Heart Association”, Stroke. 2023 Mar., autori: Hardik P Amin, Tracy E Madsen, Dawn M Bravata, Charles R Wira, S Claiborne Johnston, Susan Ashcraft et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36655570/
American Heart Association/American Stroke Association - 2021 Guideline for the Prevention of Stroke in Patients With Stroke and Transient Ischemic Attack
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STR.0000000000000375
European Stroke Organisation (ESO) guidelines on management of transient ischaemic attack
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8370080/
Studiul „Characterizing TIA and stroke symptomatology in a population-based study: implications for and diagnostic value of FAST-based public education”, BMC Public Health. 2024 Dec 18; autori: Jacqueline J Claus, Bernhard B P Berghout, Camiel V J Box, Silvan Licher, Bob Roozenbeek, M Kamran Ikram, Frank J Wolters
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39696132/
American Heart Association/American Stroke Association - 2022 Guideline for the Management of Patients With Spontaneous Intracerebral Hemorrhage (2022)
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STR.0000000000000407