Analiza VSH: Ce este? - Rolul acestui test de sange - Valori Normale VSH

1. Ce este analiza VSH?
   a. Ce înseamnă VSH?
   b. Recoltarea probelor de sânge pentru VSH
   c. Metode de realizare a analizei VSH
   d. Citirea și interpretarea rezultatelor VSH
2. Valorile VSH-ului
   a. Valorile normale ale VSH-ului
   b. Ce semnifică un VSH crescut sau scăzut?
   c. Posibilele cauze ale unui VSH crescut
   d. Cauzele VSH-ului scăzut
   e. Analize complementare pentru VSH
3. Care este rolul analizei VSH?
   a. Detectarea prezenței unor afecțiuni
   b. Monitorizarea evoluției unei boli
   c. Monitorizarea eficienței unui tratament

RECMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce este analiza VSH?

Printre analizele de sânge pe care ți le poate recomanda medicul de familie sau alt specialist se numără și viteza de sedimentare a hematiilor (pe scurt, VSH). Hematia mai este denumită și globulă roșie sau eritrocit și este o celulă a sângelui specializată în transportul oxigenului și dioxidului de carbon. Hematiile sau eritrocitele au o culoare roșie, datorită unui pigment din componenta lor, numit hemoglobină.

Ce înseamnă VSH?

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este un test de sânge care poate scoate la iveală activitatea inflamatorie din corp. Un test VSH nu este o unealtă de diagnostic de sine stătătoare, însă viteza de sedimentare a hematiilor îl poate ajuta pe medic să pună diagnosticul corect sau să monitorizeze astfel progresia unei boli inflamatorii.

Atunci când sângele este recoltat și pus într-un tub înalt și subțire, eritrocitele (globulele roșii din sânge) se depun (adică se sedimentează) lent la baza acestui tub. Se spune că eritrocitele sunt sub forma unei coloane. Inflamația, însă, poate cauza acumularea globulelor roșii. Deoarece aceste aglomerări sunt mai dense decât hematiile individuale, ele se sedimentează mai rapid pe fundul tubului.

Testul VSH măsoară distanța la care globulele roși ale sângelui cad într-un tub de testare într-un interval de o oră. Cu cât hematiile au coborât mai mult, cu atât mai mare este răspunsul inflamator al sistemului imunitar. Viteza de sedimentare a hematiilor este un test nespecific.

Este folosit într-o gamă largă de afecțiuni infecțioase, inflamatorii, degenerative și maligne asociate cu modificările proteinelor din plasmă, în special când e vorba de creșteri ale fibrinogenului, imunoglobulinelor și proteinei C-reactive. Totodată, VSH este afectată de mulți alți factori, printre care și anemia, sarcina și tratamentul cu medicamente antiinflamatoare.

Recoltarea probelor de sânge pentru VSH

VSH este un simplu test de sânge. Nu trebuie să ai o perioadă de „post”, adică să nu mănânci înaintea acestui test. O asistentă medicală sau un specialist în flebotomie va folosi un ac pentru a recolta o cantitate de sânge dintr-o venă, cel mai probabil o venă din braț.
Inițial, pielea de deasupra venei tale este curățată cu alcool. Apoi un ac este introdus în venă, pentru ca sângele să fie extras. După ce asistenta ți-a recoltat sângele, acul va fi îndepărtat și locul înțepăturii va fi acoperit, pentru a opri sângerarea. Ar trebui ca toată procedura să dureze doar un minut sau două.

Este posibil ca zona de pe braț de unde s-a recoltat sângele să fie sensibilă pentru câteva ore, dar vei putea să revii la activitățile tale normale în scurt timp. După ce s-a recoltat proba de sânge, aceasta este trimisă la laborator.

După ce a avut loc recoltarea unei probe de sânge, acest sânge este amestecat cu un agent anticoagulant și apoi specialistul urmărește cantitatea de sedimente care se depun în tubul gradat, într-un anumit interval de timp.

Metode de realizare a analizei VSH

Există două metode principale folosite pentru a măsura viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): metoda Westergren și metoda Wintrobe. Fiecare metodă produce rezultate care pot fi ușor diferite. Majoritatea laboratoarelor folosesc metoda Westergren.

• Metoda Westergren - Este o metodă mai bună decât metodă Wintrobe. Citirea obținută este mărită pe măsură ce coloana este alungită. Tubul Westergren este deschis la ambele capete. Este un tub de 30 cm lungime și are 2,5 mm în diametru. Partea de jos (ultimii 20 cm) este marcată cu 0 în partea superioară și cu 200 în partea inferioară. Tubul conține aproximativ 2 mililitri de sânge anticoagulat.

• Metoda Wintrobe - Această metodă folosește tubul Wintrobe, un tub de sticlă îngust, închis doar în partea inferioară. Tubul Wintrobe are o lungime de 11 cm și un diametru interior de 2,5 mm. El conține 0,7-1 ml de sânge. Partea de jos (ultimii 10 cm) este reprezentată în centimetri și milimetri. Marcajul este 0 (zero) în partea de sus și 10 la fundul tubului pentru testul VSH. După o oră, timp în care hematiile s-au sedimentat, se citesc rezultatele. Cu cât hematiile sau eritrocitele se sedimentează mai repede, cu atât VSH-ul este mai mare.

Pe lângă metoda Westergren și metoda Wintrobe, mai există și alte mijloace prin care se poate realiza analiza VSH. Acestea sunt:

• metoda automată de citire a VSH - citirea se face cu ajutorul unui sistem de raze infraroșii;
• metoda microfotometrică capilară.

Citirea și interpretarea rezultatelor VSH

Un rezultat anormal la analiza VSH nu diagnostichează nicio boală în special. Testul doar identifică orice inflamație din corpul pacientului. Acest test nu este întotdeauna fiabil sau semnificativ. Mulți factori, cum ar fi vârsta sau utilizarea medicamentelor, pot să modifice rezultatele, tocmai de aceea citirea și interpretarea rezultatelor obținute la analiza VSH trebuie făcute de medic.

Medicul poate recomanda analiza VSH dacă apar simptomele unei boli inflamatorii. Aceste simptome includ:

  • dureri de cap
  • febră
  • pierdere în greutate
  • redoare (rigiditate) articulară
  • durere de umăr sau durere de gât (zona cervicală)
  • pierderea poftei de mâncare
  • anemie.

Numeroase probleme de sănătate pot afecta proprietățile sângelui și, prin urmare, pot influența cât de repede hematiile se sedimentează într-o mostră de sânge. Astfel, informațiile despre bolile inflamatorii pot fi mascate de influența altor afecțiuni.

Acești factori care complică sau influențează acuratețea testului VSH pot fi:

  • vârsta înaintată;
  • anemia;
  • sarcina;
  • problemele rinichilor;
  • bolile glandei tiroide;
  • unele forme de cancer, cum ar fi mielomul multiplu,
  • infecțiile.

Medicul va lua în considerare posibilii factori care complică lucrurile atunci când interpretează și citește rezultatele obținute la analiza vitezei de sedimentare a hematiilor.

Valorile VSH-ului

Există o serie de valori de referință obținute în urma acestei analize de sânge, iar aceste valori ajută medicul la citirea, respectiv interpretarea rezultatelor VSH, pentru a pune un diagnostic corect.

Valorile normale ale VSH-ului

Valorile VSH pot să varieze în funcție de vârstă, de sex (ele sunt ceva mai ridicate la femei și cresc odată cu vârsta) sau pot să varieze de la un laborator la altul, în funcție de metoda folosită. Rezultatele analizei VSH sunt măsurate în mm/h sau milimetri pe oră.
Următoarele valori sunt considerate rezultatele normale la testul VSH (sunt valori de referință):

  • VSH normal la femei: Femeile sub 50 de ani ar trebui să aibă VSH sub 20 mm/h.
  • VSH normal la bărbați: Bărbații sub 50 de ani ar trebui să aibă VSH sub 15 mm/h.
  • VSH normal la nou născuți: Nou-născuții ar trebui să aibă VSH între 0 și 2 mm/h.
  • VSH normal la copii: Copiii (0-18 ani) ar trebui să aibă VSH între 3 și 13 mm/h sau chiar sub 10 mm/h.
  • VSH normal la vârstnici: Femeile peste 50 de ani (între 50 și 85 de ani) ar trebui să aibă VSH sub 30 mm/h. Bărbații peste 50 de ani (între 50 și 85 de ani) ar trebui să aibă VSH sub 20 mm/h.
  • Totodată, femeile cu vârsta peste 85 de ani ar trebui să aibă VSH sub 42 mm/h, iar bărbații cu vârsta peste 85 de ani ar trebui să aibă VSH sub 30 mm/h.

Ce semnifică un VSH crescut sau scăzut?

Rezultatele anormale (viteza de sedimentare a hematiilor prea mare sau prea mică) nu îi spun medicului ce este, de fapt, în neregulă cu pacientul. În schimb, valorile pot indica nevoia de a cerceta mai în profunzime ce afecțiune are acesta. Medicul va comanda, de obicei, teste de follow-up (sau de urmărire) dacă valorile pe care le-ai obținut la analiza VSH sunt prea mari sau prea mici.

Dacă la analiza VSH ai obținut în urma rezultatelor valori anormal de mari sau anormal de mici, acestea pot semnifica faptul că suferi de anumite afecțiuni sau infecții.

Posibilele cauze ale unui VSH crescut

Există multiple cauze ale unor valori mari obținute la testul de sânge pentru VSH. Unele dintre afecțiunile asociate în mod frecvent cu un VSH crescut includ:
anemia;
bolile renale;
limfoamele;
mielomul multiplu;
bătrânețea;
sarcina;
arterita temporală;
bolile tiroidei;
macroglobulinemia Waldenstrom;
anumite tipuri de artrită.

Valorile obținute la analiza VSH care sunt mai mari decât cele considerate normale sunt, de asemenea, asociate cu bolile autoimune, printre care se numără:

  • lupusul sistemic eritematos;
  • poliartrita reumatoidă;
  • arterita temporală;
  • polimialgia reumatică;
  • macroglobulinemia primară;
  • prea mult fibrinogen în sângele sau hiperfibrinogenemie;
  • vasculită alergică sau vasculită necrozantă.

Unele tipuri de infecții cronice care determină valori mari ale VSH-ului (mai mari decât cele normale) sunt:

  • infecțiile osoase;
  • infecțiile inimii;
  • infecția valvelor inimii;
  • febra reumatică;
  • infecțiile pielii;
  • infecțiile sistemice;
  • tuberculoză.

Cauzele VSH-ului scăzut

Valorile scăzute la analiza VSH pot fi legate de mai multe cauze, printre care și:

  • insuficiență cardiacă congestivă;
  • hipofibrinogenemie (un deficit al factorului de coagulare fibrinogen, iar din această cauză, crește tendința de sângerare a pacientului);
  • leucocitoza (o creștere anormală în privința globulelor albe din sânge);
  • scăderea proteinelor plasmatice;
  • policitemia vera, o boală a globulelor din măduva osoasă, ca urmare a creșterii numărului de eritrocite (globulele roșii) și o scădere a fluidității sângelui;
  • siclemia, numită și anemia cu celule în seceră.

Unele cauze ale valorilor anormale ale VSH-ului sunt mai grave decât altele, însă multe dintre acestea nu reprezintă un motiv uriaș de îngrijorare. Este important să nu te îngrijorezi prea mult dacă rezultatele pe care le-ai obținut la testul de sânge VSH sunt anormale (valori fie prea mari, fie prea mici). În loc să te îngrijorezi, discută cu medicul pentru a afla ce anume îți provoacă acele simptome cu care te confrunți.

Dacă rezultatele tale nu se află în valorile normale ale VSH-ului, acest lucru nu înseamnă neapărat că ai o problemă medicală care necesită tratament. Un VSH moderat poate să indice mai degrabă o sarcină, menstruație sau o anemie și nu o boală inflamatorie.

O valoare VSH foarte mare are de obicei o cauză evidentă, cum ar fi o infecție severă, marcată de o creștere a globulinelor, polimialgia reumatică sau arterită temporală.

Factorii care pot ajuta la scăderea inflamației și VSH includ angajarea în exerciții fizice regulate, trăirea unui stil de viață sănătos și igienic, pierderea în greutate în caz de kilograme în plus și consumul de alimente nutritive. O rată de sedimentare scăzută poate fi adesea,  normală. În unele cazuri, poate indica tulburări ale celulelor sangvine.

Anumite medicamente și suplimente nutritive pot, de asemenea, să influențeze rezultatele analizei VSH. Printre acestea se numără: contraceptivele orale, aspirina, cortizonul și vitamina A. Asigură-te că îi spui medicului despre medicamentele sau suplimentele pe care le iei în prezent.

Analize complementare pentru VSH

Medicul îți poate recomanda analiza VSH pentru că aceasta îl ajută să detecteze inflamația din corp. Acest test de sânge este util în diagnosticarea afecțiunilor care cauzează inflamația, cum ar fi bolile autoimune, anumite forme de cancer și infecțiile. Un test VSH poate monitoriza bolile inflamatorii, cum este cazul poliartritei reumatoide sau lupusului eritematos sistemic.

Totodată, medicul îți poate cere să faci acest test dacă te confrunți cu febra, unele tipuri de artrită sau cu anumite probleme musculare. Analiza VSH este rareori făcută singură, ca atare. În schimb, medicul va combina analiza cu alte teste de sânge, pentru a determina cauza simptomelor. 

Medicul va folosi analiza VSH împreună cu alte teste ale inflamației, cum ar fi proteina C-reactivă (CRP), anticorpii antinucleari (ANA) sau factorul reumatoid (FR), pentru a pune diagnosticul corect.

VSH și proteina C-reactivă sunt markeri ai bolilor inflamatorii și au fost folosiți în mod extensiv de medici pentru stabilirea diagnosticelor. De exemplu, proteina C-reactivă este mai utilă în diagnosticarea, precum și în monitorizarea răspunsurilor la terapie în bolile acute inflamatorii, cum ar fi infecțiile acute, pe când VSH este utilă în monitorizarea bolilor inflamatorii cronice.

Care este rolul analizei VSH?

Analiza de sânge VSH este un test nespecific, care este adeseori utilizat ca test de screening pentru pacienții cu febră inexplicabilă, anumite tipuri de artrită, simptome musculare sau alte simptome vagi de origine necunoscută. Rolul analizei VSH este unul complex, iar testul are numeroase indicații și aplicații. Astfel, indicațiile specifice semnificative pentru analiza VSH includ următoarele:

Detectarea prezenței unor afecțiuni

Medicul recomandă analiza VSH pentru că ajută la diagnosticarea unor afecțiuni cum ar fi: arterita temporală (denumită și arterita cu celule gigante) ori polimialgia reumatică (o boală reumatologică inflamatorie).

În etapa de interpretare a rezultatelor, medicul va analiza valorile VSH-ului, iar câteva dintre afecțiunile care pot fi asociate cu un VSH crescut (mai mare de 100 mm/h) sunt:

• vasculita de hipersensibilitate
• arterita temporală (sau cu celule gigante)
• macroglobulinemia Waldenstrom
• polimialgia reumatică
• cancerul metastatic
• infecțiile cronice
• hiperfibrinogenemia.

Monitorizarea evoluției unei boli

Totodată, medicul poate indica analiza VSH pentru monitorizarea unor afecțiuni, cum ar fi: arterita temporală, polimialgia reumatică, poliartrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic.

Monitorizarea eficienței unui tratament

Analiza VSH poate fi făcută, de exemplu, și dacă un copil are semnele unei infecții sau inflamații. De asemenea, testul de sânge VSH este folosit pentru a urmări nivelul de activitate al afecțiunilor cum este cazul bolilor inflamatorii intestinale, artritei și lupusului.

Analiza vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) poate fi folosită pentru a urmări cât de bine funcționează sau nu tratamentul prescris pentru infecție sau inflamație în cazul unui pacient.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Erythrocyte Sedimentation Rate
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557485/
Mount Sinai - ESR
https://www.mountsinai.org/health-library/tests/esr


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0