Totul despre Vitamina K

1. Vitamina K – informații generale
    1.a. Ce este vitamina K
    1.b. Tipuri de vitamina K 
    1.c. Proprietățile vitaminei K
2. Administrarea vitaminei K
    2.a. Surse de vitamina K
    2.b. Manifestări ale deficienței de vitamina K
    2.c. Cauzele carenței de vitamina K
    2.d. Administrarea corectă a vitaminei K
    2.e. Efectele secundare ale administrării de vitamina K
3. Rolul vitaminei K în organism
    3.a. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui
    3.b. Rolul vitaminei K în transportul calciului în sânge
    3.c. Rolul vitaminei K în menținerea funcționării normale a ficatului
    3.d. Rolul vitaminei K în creșterea longevității
    3.e. Prevenirea osteoporozei
    3.f. Creșterea rezistenței la infecții
    3.g. Reducerea riscului unor afecțiuni cardiovasculare
    3.h. Creșterea efectelor tratamentului împotriva cancerului

1. Vitamina K – informații generale

Vitamina K se referă la un grup de vitamine liposolubile (cele care pot fi dizolvate în grăsimi sau uleiuri) care joacă un rol important în coagularea sângelui, în metabolismul oaselor și în reglarea nivelului de calciu în sânge.

1.a. Ce este vitamina K

Pentru început, trebuie să reținem că există mai multe tipuri de vitamina K. Această vitamină este un nutrient necesar pentru organismul nostru. Vitamina K ajută la construirea și la menținerea oaselor sănătoase. Cel mai important aspect este rolul acestei vitamine în coagularea sângelui. Fără ea, am avea riscul de a sângera până la moarte.

1.b. Tipuri de vitamina K

Vitamina K este, de fapt, un grup de compuși liposolubili, împărțiți în mai multe grupuri principale. Două dintre acestea sunt vitamina K1 și vitamina K2. În plus, trebuie să reținem că există cel puțin trei forme sintetice de vitamina K. Acestea sunt cunoscute drept: vitamina K3 (menadiona), vitamina K4 (menadiol diacetat) și vitamina K5.

Vitamina K1
Vitamina K1 (numită și filochinona) se găsește în alimentele de origine vegetală. Filochinona este principala formă de vitamina K în dieta noastră a tuturor.

Vitamina K2
Vitamina K2, numită și menachinonă. Această variantă de vitamina K se găsește în alimentele de origine animală și în produsele fermentate din soia. Vitamina K2 este, de asemenea, produsă de bacteriile intestinale, în colon.

Vitamina K3
Vitamina K3 se mai numește și menadionă. Spre deosebire de formele naturale (vitaminele K1 și K2) care sunt sigure, o formă sintetică a vitaminei K, adică vitamina K3 este demonstrată a fi toxică în concentrații mari. S-a demonstrat că dozele mari din vitamina K3 cauzează reacții alergice, anemie hemolitică și citotoxicitate în celulele hepatice.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

1.c. Proprietățile vitaminei K

Așa cum știi deja, vitamina K joacă un rol esențial în coagularea sângelui, însă ea are și alte proprietăți și funcții, inclusiv faptul că susține sănătatea oaselor noastre și ajută la prevenirea calcifierii vaselor de sânge, având potențialul de a reduce riscul de boli cardiovasculare.

Factori care diminuează nivelul de vitamina K

Nivelurile scăzute de vitamina K din organism pot crește riscul de a avea sângerări sau hemoragii necontrolate. Deși carențele de vitamina K sunt rare la adulți, acestea sunt foarte des întâlnite în cazul nou-născuților. O singură injecție de vitamina K pentru nou-născuți este standardul. De asemenea, există și alți factori care diminuează nivelul de vitamina K în organism.

Chiar dacă deficiențele de vitamina K sunt rare, ar putea avea un risc mai mare de carență persoanele care:

  • au o boală care afectează absorbția vitaminei K în tractul digestiv, cum ar fi boala Crohn sau boala celiacă activă;
  • iau medicamente care interacționează cu absorbția vitaminei K;
  • suferă de o formă severă de malnutriție;
  • consumă mari cantități de alcool.

Interacțiunea vitaminei K cu alte medicamente

Vitamina K poate să interacționeze cu mai multe medicamente folosite în mod frecvent, inclusiv cu cele din clasa anticoagulantelor (cele pentru subțierea sângelui), cu medicamentele anticonvulsive, cu antibioticele, cu medicamentele pentru reducerea nivelului de colesterol și cu pastilele pentru slăbit.

Modalități de facilitare a absorbției de vitamina K

Să nu uităm că vitamina K este o vitamină liposolubilă (care poate fi dizolvată în grăsimi sau uleiuri). Această caracteristică a ei este foarte importantă, deoarece grăsimile din alimentația ta sunt necesare pentru a facilita absorbția acestei vitamine. Prin urmare, pentru ca organismul tău să absoarbă în mod eficient vitamina K, trebuie să mănânci în combinație cu ea niște alimente bogate în grăsimi.

Reține, așadar, că vitamina K este liposolubilă, iar consumând-o împreună cu grăsimi poți îmbunătăți absorbția. De exemplu, poți adăuga puțin ulei peste legumele tale (de tipul salatelor și frunzoaselor, cum ar fi spanacul, loboda și kale) sau poți să iei suplimentele de vitamina K în timpul unei mese care conține grăsimi. Din fericire, multe alimente bogate în vitamina K2 sunt, în același timp, bogate în grăsimi. Printre acestea se numără brânza, galbenușurile și carnea.

2. Administrarea vitaminei K

În cazul în care corpul tău are un deficit de vitamina K, medicul tău îți poate recomanda anumite suplimente nutritive cu această vitamină sau îți poate explica ce alimente ar trebui să incluzi mai des în dieta ta și ce alimente sunt bogate în vitamina K.

Filochinona, cunoscută sub denumirea de vitamina K1, se găsește în plante. Când oamenii consumă vitamina K1 din plante, bacteriile din intestinul gros o transformă în altă formă, în vitamina K2. Ea este absorbită în intestinul subțire și apoi stocată în țesutul gras și în ficat.

În funcție de problemele de sănătate descoperite, medicul poate recomanda modalitatea cea mai bună de administrare a vitaminei K. De exemplu, bebelușilor li se face, în mod normal, o injecție cu vitamina K pentru a-i proteja de hemoragii la nivelul cutiei craniene, care ar putea fi fatale.

2.a. Surse de vitamina K

Vitamina K1 se găsește în cantități mari în legumele de tipul frunzoaselor, cum ar fi varza kale, mangoldul, spanacul. Alte surse includ uleiurile vegetale și unele fructe. Este bine să fii informat și să cunoști care sunt cele mai bune surse de vitamina K, pentru a le include în alimentația ta dacă vrei să nu ai probleme legate de coagularea sângelui.

Alimente vegetale ce conțin vitamina K

Iată o listă cu alimentele de origine vegetală care conțin una dintre formele vitaminei K: kale, legumele din familia verzei (adică unele legume crucifere), spanacul, frunzele de nap, varza de Bruxelles, broccoli, sparanghelul, laptucile (salata verde), varza murată, boabele de soia, fasole, edamame, murăturile, dovleacul, semințele de pin, afinele, fasolea verde, prunele, kiwi, uleiul de boabe de soia, avocado, mazarea verde, varza, patrunjelul proaspăt, frunzele de sfeclă.

Alimente de origine animală ce conțin vitamina K

Există și anumite produse de origine animală care conțin procente mari de vitamina K. Printre acestea se află: ficatul de vită, cotletele de porc, carnea de pui, pasta din ficat de gâscă, brânzeturile tari/ solide, brânzeturile moi, baconul, carnea de vită tocată, ficatul de porc, pieptul de rață, rinichii de vită, ficatul de pui, gălbenușul, brânza cheddar, brânza cu mucegai albastru, laptele integral, untul, smântâna.

Suplimente alimentare cu vitamina K

Ar trebui să îți poți lua toată vitamina K de care ai nevoie din dieta variată și echilibrată. Dacă, însă, ai o dietă săracă în nutrienți, ar trebui să iei suplimente cu vitamina K, dar nu înainte de a cere sfatul medicului tău, deoarece aceasta poate interacționa în mod negativ cu anumite medicamente pe care le iei.

2.b. Manifestări ale deficienței de vitamina K

Corpul uman are nevoie de vitamina K pentru a produce proteinele care intră în funcțiune în timpul procesului de coagulare a sângelui. Dacă, însă, organismul are un deficit de vitamina K, atunci corpul nu are o cantitate suficientă din aceste proteine, iar semnul marcant sau caracteristica unei deficiențe de vitamina K este faptul că persoana sângerează prea mult.

Slaba coagulare a sângelui
Fără suficientă vitamina K, sângele tău nu ar putea să se coaguleze cum trebuie și chiar și o mică rană sau leziune ar putea cauza o hemoragie de neoprit. Așa că slaba coagulare a sângelui este un semn al deficienței de vitamina K.

Hemoragii interne sau externe
Principalul simptom al unei deficiențe de vitamina K în organism sunt sângerările excesive sau hemoragiile. Reține, însă, că sângerările pot să apară în alte zone (și nu neapărat la locul unei răni sau tăieturi). Hemoragiile pot fi interne sau externe, așa că există și alte semne care pot indica o astfel de hemoragie și deficiență, în special dacă persoana:

  • se învinețește cu ușurință pe piele
  • are mici cheaguri de sânge sub suprafața unghiilor
  • sângerează/are hemoragii la suprafața membranelor mucoase, cum sunt cele care căptușesc zonele din interiorul corpului uman
  • are scaune închise la culoare sau negre (asemănătoare cu smoala) și materiile fecale conțin sânge.

Scăderea densității osoase
Oamenii de știință cred că vitamina K ajută la creșterea oaselor și la menținerea sănătății densității osoase, însă această relație este studiată în continuare. Chiar și așa, în unele cazuri, scăderea densității osoase poate fi o manifestare a deficienței de vitamina K în organism. Unele studii au reușit chiar să găsească o asociere între aportul scăzut de vitamina K și dezvoltarea osteoporozei, boala care rezultă în oase fragile, care se pot fractura cu ușurință.

Echimozele
Pe lângă hemoragii, care pot fi atât interne, cât și externe, o altă manifestare a deficienței de vitamina K în organism sunt echimozele, adică atunci când persoana se învinețește cu ușurință.

Anemiile
Vitamina K, așa cum știi deja, joacă un rol esențial în coagularea normală a sângelui. Acest lucru este important pentru a preveni sângerările masive, cu pierderi mari de sânge, care pot duce la anemie. Anemia este o afecțiune care provoacă oboseală, slăbiciune și amețeală. Anemia prin carență de fier este tipul de anemie care este legată de vitamina K. În această formă de anemie, corpul uman nu are suficiente eritrocite (globule roșii în sânge, acele celule care conțin hemoglobină, o proteină bogată în fier care transportă oxigenul).

2.c. Cauzele carenței de vitamina K

Deși deficiența de vitamina K este neobișnuită și rară la adulți, anumite persoane prezintă un risc crescut de a suferi de pe urma acestei carențe.

Alimentația incompletă sau incorectă

Din cauza unei diete incorecte (sau unei diete din care lipsește vitamina K), este posibil să nu ai în corp o cantitate suficientă din această vitamină, iar astfel pot să apară simptomele neplăcute ale carenței. Pentru a combate efectele, încearcă să mănânci mai multe produse de origine vegetală sau animală care sunt bogate în vitamina K.

Administrarea îndelungată a unor medicamente

Anumiți pacienți prezintă un risc crescut de a suferi de pe urma carenței de vitamina K. Acești pacienți sunt cei care au luat pe o perioadă îndelungată anumite medicamente, cum sunt anticoagulantele cumarinice (precum warfarina) ori anumite antibiotice. Administrarea îndelungată a acestor clase de medicamente poate determina corpul să producă mai puțină vitamina K pe cont propriu sau poate afecta producția unor anumite proteine, implicate în procesul de coagulare a sângelui.

Boli hepatice, boala Crohn, colite

Următoarele afecțiuni te pot supune unui risc mai mare de a suferi de o carență de vitamina K, spun specialiștii: boala Crohn, colita ulcerativă, boala celiacă (intoleranța la gluten) și alte boli care pot interveni în absorbția nutrienților, bolile hepatice care afectează stocarea vitaminei K.

Flora intestinală insuficient dezvoltată a nou-născutului

Sugarii și nou-născuții au un risc crescut de a suferi de o deficiență de vitamina K, din mai multe motive. Unul dintre acestea este legat de flora intestinală care nu s-a dezvoltat suficient. Pe de altă parte, sugarii mai pot avea risc crescut de carență de vitamina K dacă laptele mamei lor are un conținut foarte scăzut de vitamina K, dacă ficatul nou-născutului nu folosește în mod eficient vitamina sau dacă nou-născuții nu produc vitamina K2 pe cont propriu în primele zile de viață.

2.d. Administrarea corectă a vitaminei K

Cele mai bogate surse de vitamina K1 sunt legumele frunzoase, cele care au frunze de un verde închis la culoare. De pildă, frunzele de varză kale îți asigură o mare parte din necesarul zilnic recomandat de vitamina K.

Pentru a obține mare parte din cantitatea de vitamina K din kale și din alte legume, reține că trebuie să le consumi împreună cu un ulei sau un tip de grăsime și asta deoarece vitamina K este liposolubilă și poate fi mai bine absorbită când este administrată împreună cu o grăsime.

Doza zilnică recomandată de vitamina K

În medie, femeile adulte au nevoie de 90 de micrograme (mcg) de vitamina K pe zi, iar bărbații adulți au nevoie de 120 mcg. Verifică, printr-o discuție cu medicul tău, dacă ai voie să iei vitamina K și discută și cu un medic nutriționist, pentru a înțelege mai bine doza zilnică recomandată de vitamina K în cazul tău. Mai jos îți prezentăm doza zilnică recomandată de vitamina K, pentru anumite categorii:

  • sugarii de la 0 la 6 luni: 2 mcg/zi
  • sugarii de la 7 la 12 luni: 2,5 mcg/zi
  • copii mici de la 1 la 3 ani: 30 mcg/zi
  • copii de la 4 la 8 ani: 55 mcg/zi
  • copii de la 9 la 13 ani: 60 mcg/zi
  • adolescenții de la 14 la 18 ani: 75 mcg/zi
  • femeile de peste 18 ani: 90 mcg/zi
  • bărbații de peste 18 ani: 120 mcg/zi
  • femeile însărcinate sau cele care alăptează (19-50 de ani): 90 mcg/zi
  • femeile însărcinate sau cele care alăptează (sub 19 ani): 75 mgc/zi

Supradozajul de vitamina K

Nu au fost înregistrate efecte adverse ale vitaminei K care să fie asociate cu cantitățile care se găsesc în alimente sau suplimente. Chiar și așa, acest aspect nu exclude pericolul care poate să apară în cazul dozelor prea mari de vitamina K. Cercetătorii nu au stabilit o doză maximă sigură. În cazul în care se depășește doza zilnică recomandată de vitamina K, putem vorbi de intoxicație sau de hipervitaminoză K.

În supradozajul de vitamina K (peste 500 de micrograme pe zi), pot să apară unele reacții alergice, cum ar fi erupții pe piele, mâncărimi și roșeață. De asemenea, pot să apară probleme la ficat, dar acestea sunt destul de rare.

Există o potențială toxicitate cauzată de dozele mari de vitamina K, care poate provoca hemoliză (distrugerea globulelor roșii) în cazul nou-născuților și poate agrava hiperbilirubinemia.

Consumul de alimente neprocesate termic

Anumite alimente, atunci când nu sunt procesate termic (fierte, gătite, sotate, etc.) acoperă mai mult din necesarul zilnic recomandat de vitamina K, așa că trebuie să fii atent atunci când mănânci: mangold crud (sau sfecla elvețiană), spanac crud, pătrunjel crud.

Însă chiar dacă se întâmplă să mănânci multe alimente neprocesate termic, șansele sunt destul de reduse să depășești 500 de micrograme pe zi de vitamina K.

2.e. Efectele secundare ale administrării de vitamina K

Spre deosebire de celelalte vitamine liposolubile, formele naturale de vitamina K nu au simptome cunoscute în ce privește toxicitatea. Drept rezultat, oamenii de știință nu au putut determina un aport superior tolerabil pentru vitamina K (doza maximă admisă), așa că este nevoie de mai multe studii în acest sens.

În contrast, o formă sintetică a vitaminei K, cea cunoscută sub numele de menadionă sau vitamina K3, ar putea avea unele efecte adverse atunci când este consumată în cantități mari.

Reacțiile alegice
Deși situațiile sunt rare, unele persoane pot să aibă reacții alergice la menachinonă (vitamina K2). O reacție alergică la menachinonă poate cauza erupții, mâncărimi severe, umflarea feței, gâtului și dificultăți în respirație, precum și bătăi neregulate ale inimii.

Disconfortul gastric
Cel mai întâlnit efect secundar al suplimentării cu vitamina K2 implică tulburări la nivel gastrointestinal, din cauză că sistemul digestiv este incapabil să metabolizeze așa cum ar trebui suplimentele cu vitamina K. Dozele mari de suplimente orale cu vitamina K pot duce la: stomac deranjat, greață, diaree, vărsături, crampe stomacale persistente și slăbiciune.

3. Rolul vitaminei K în organism

Vitamina K este o vitamină esențială liposolubilă, care joacă un rol important în menținerea sănătății oaselor și a inimii. Ea este una dintre principalele vitamine implicate în mineralizarea oaselor și în coagularea sângelui. În plus, ea ajută la menținerea funcționării creierului, la menținerea unui metabolism optim și poate proteja împotriva cancerului.

3.a. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui

Vitamina K este cea care coagulează sângele și cea care îți împiedică organismul să sângereze în exces și pielea să se învinețească cu ușurință (previne echimozele). Procesul de coagulare a sângelui este foarte complex, mai ales că este nevoie de cel puțin 12 proteine care să funcționeze optim înainte ca procesul să fie încheiat. Patru dintre aceste proteine sunt factori de coagulare care au nevoie de vitamina K pentru activitatea lor. Prin urmare, vitamina K este esențială în acest proces.

Deoarece vitamina K ajută la facilitarea coagulării sângelui, ea joacă un rol important în vindecarea mai rapidă a echimozelor (vânătăilor) și, de asemenea, vindecă tăieturile și rănile.

3.b. Rolul vitaminei K în transportul calciului în sânge

S-a dovedit că vitamina K ajută la prevenirea calcifierii arterelor, una dintre cauzele principale ale infarctului miocardic. Ea funcționează prin transportul calciului în afara arterelor și prin faptul că nu îi permite calciului să formeze depuneri periculoase de placă ateromatoasă, depuneri solide în artere.

Un studiu publicat în "Integrative Medicine: A Clinician’s Journal" subliniază că vitamina K ajută la prevenirea întăririi arterelor, deoarece ea poate ține calciul departe de pereții arterelor și departe de alte țesuturi din corp, acolo unde poate cauza probleme.

3.c. Rolul vitaminei K în menținerea funcționării normale a ficatului

Specialiști spun că vitamina K1, care se găsește în mod natural în special în unele legume / salate de un verde închis, merge direct la ficatul tău și te ajută să îți menții un grad optim de coagulare a sângelui. Vitamina K s-a dovedit a fi un agent puternic care luptă contra cancerului și este un aliat eficient în reducerea riscului de cancer la prostată, colon, stomac și al cavității orale.

Un studiu a arătat chiar că dozele mari de vitamina K i-a ajutat pe pacienții cu cancer la ficat să își stabilizeze și chiar să își îmbunătățească funcția hepatică. Așa că este important să reținem un alt rol al vitaminei K, și anume faptul că ajută la menținerea funcționării optime a ficatului.

3.d. Rolul vitaminei K în creșterea longevității

De-a lungul anilor, au fost publicate cercetări care indicau că aportul optim de vitamina K joacă un rol important în longevitatea noastră. Un studiu din 2014 făcut pe vitamina K a confirmat că aportul amplu de vitamina K poate, într-adevăr, să ajute oamenii să trăiască mai mult.

Într-un grup de peste 7000 de oameni cu un risc ridicat de boală cardiovasculară, persoanele cu cel mai mare aport de vitamina K au fost cu 36% mai puțin predispuse spre deces de pe urma oricărei cauze, în comparație cu persoanele care au avut un consum mai mic de vitamina K.

Această protecție chiar s-a extins asupra celor cu un aport inițial scăzut de vitamina K, mai ales că aceste persoane și-au sporit consumul de vitamina K pe parcursul studiului, demonstrând astfel că nu este niciodată prea târziu să începi să te bucuri de beneficiile suplimentelor pe bază de vitamina K. Creșterea aportului a oferit și o protecție împotriva decesului de cauză cardiovasculară, scrie presa străină.

3.e. Prevenirea osteoporozei

Vitamina K este un aliat care îmbunătățește densitatea osoasă. Vitamina K crește cantitatea dintr-o proteină specifică necesară pentru a menține calciul în oase, reducând astfel riscul de osteoporoză. Unele studii efectuate pe vitamina K au arătat că aportul mare de vitamina K poate stopa pierderea densității osoase în cazul pacienților cu osteoporoză.

În plus, corpul nostru are nevoie de vitamina K pentru a folosi calciul, necesar pentru a construi oase sănătoase. Există chiar dovezi solide cum că vitamina K poate îmbunătăți sănătatea oaselor și poate reduce riscul fracturilor osoase, în special în cazul femeilor aflate în post-menopauză, care au un risc mare de osteoporoză.

3.f. Creșterea rezistenței la infecții

S-a dovedit că vitamina K are o acțiune protectivă în multe privințe. De exemplu, vitamina K2 ajută la prevenirea stresului oxidativ în interiorul creierului. Altă funcție a vitaminei K2 include și faptul că vine în sprijinul sistemului tău imunitar, ajutându-te să lupți contra infecțiilor.

Vitamina K, spun specialiștii, este o vitamină puternică și benefică pentru sistemul imunitar, care ajută procesul de coagulare, ajută sângele să se coaguleze și împiedică pierderea în cantități mari a sângelui în timpul unei leziuni sau în timpul accidentelor.

Oamenii de știință au descoperit că vitamina K2 este bine absorbită sub formă de suplimente, așa că merită să apelezi la acest aliat și să îi oferi organismului tău o cantitate optimă de vitamina K2. Să nu uităm că vitamina K2, printre altele, îți stimulează funcția sistemului imunitar, reduce riscul de boli cardiovasculare, reduce riscul de cancer, susține sănătatea oaselor tale.

3.g. Reducerea riscului unor afecțiuni cardiovasculare

Vitamina K2, spun specialiștii, îți protejează inima. Să nu uităm că vitamina K2 ajută la prevenirea întăririi arterelor, lucru care este un factor frecvent întâlnit în afecțiunile cardiovasculare, cum ar fi boala arterială coronariană și insuficiența cardiacă.

Cercetările sugerează că vitamina K2 poate să ajute și în alt sens: ține calciul la distanță de pereții interiori ai arterelor și departe de alte țesuturi din corp, acolo unde ar putea provoca multe probleme.

Cele mai recente studii arată că este vorba de vitamina K2 (mai degrabă decât de vitamina K1) care, în combinație cu vitamina D, previne calcifierea arterelor coronare, prin urmare, prevenind afecțiunile cardiovasculare.

3.h. Creșterea efectelor tratamentului împotriva cancerului

Vitamina K, potrivit experților, ajută la prevenirea cancerului. Mai multe studii au arătat că vitaminele K1 și K2 sunt eficiente împotriva cancerului. În 2008, un grup de cercetători germani a descoperit că vitamina K2 oferă o protecție substanțială împotriva cancerului de prostată. Potrivit specialiștilor, bărbații care au luat cele mai mari cantități de vitamina K2 au avut cele mai multe beneficii în privința reducerii cancerului de prostată.

Un studiu publicat în 2003 în "International Journal of Oncology" a descoperit că tratarea pacienților care aveau cancer la plămâni cu vitamina K2 a încetinit dezvoltarea celulelor canceroase, iar studiile anterioare au arătat beneficiile acestei vitamine în tratarea leucemiei.

Într-un studiu publicat în 2003, în "Alternative Medicine Review", 30 de pacienți cu un anumit tip de cancer la ficat (carcinom hepatocelular) au luat vitamina K1 cu administrare orală. La final, cercetătorii au observat că boala s-a stabilizat la 6 pacienți, 7 dintre pacienți au avut un răspuns parțial, iar alți 7 pacienți au avut o îmbunătățire a funcției ficatului.
 
Sursa foto: shutterstock.com
Bibliografie:
Vitamin K - https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/vitamin-k/
Vitamin K - https://www.webmd.com/vitamins-and-supplements/supplement-guide-vitamin-k
Vitamin K-Vitamins and minerals - https://www.nhs.uk/conditions/vitamins-and-minerals/vitamin-k/ 
Vitamin K - https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminK-HealthProfessional/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON


 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0