Despre colul uterin: anatomie, rol, lungime, afectiuni frecvente

Cervixul - așa cum mai este numit colul uterin - este o zonă îngustă care face legătura între vagin și uter. Află mai multe despre rolul pe care îl are colul uterin și ce boli îl pot afecta.

Ce roluri are colul uterin?

Colul uterin sau cervixul produce un mucus (numit și mucus cervical) care este de ajutor în transportarea spermatozoizilor de la vagin către uter, acolo unde aceștia pot fecunda un ovul, dacă femeia se află la ovulație. Când, însă, femeia nu ovulează, mucusul cervical se îngroașă și are rolul unei bariere pentru a menține spermatozoizii în afara uterului.

Un alt rol este acela că, în timpul nașterii, colul uterin se subțiază și în cele din urmă se dilată până la 10 centimetri, pentru ca bebelușul să poată trece prin canalul vaginal. Odată ce bebelușul a venit pe lume și după ce placenta este eliminată, colul uterin începe să se îngroașe și se închide.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Despre anatomia colului uterin și sarcină

Înainte de sarcină, cervixul este în mod normal închis, rigid și are cel puțin 3 centimetri în lungime. În timpul sarcinii, însă, colul uterin devine treptat mai moale. Pe măsură ce corpul femeii se pregătește să intre în travaliu, colul uterin își reduce lungimea, devine mai subțire și în cele din urmă se deschide, pe măsură ce gravida se pregătește să nască. Dacă, însă, colul uterin se deschide înainte de săptămâna 37 de sarcină, femeia ar putea să nască prematur bebelușul, așa că este esențial că gravida să fie atent monitorizată.

Lungimea colului uterin

Cervixul are aproximativ 4 centimetri lungime și aproximativ jumătate din această distanță se extinde în canalul vaginal. Chiar și așa, însă, lungimea colului uterin poate fi influențată de vârstă și de nașteri, pe lângă alți factori individuali, cum ar fi genetica.

Afecțiuni ale colului uterin

La nivelul colului uterin pot să apară mai multe afecțiuni, începând de la inflamație și până la celule canceroase ori formațiuni precanceroase.

Cervicita

Cervicita este o afecțiune la nivel de col uterin cu care se confruntă unele femei, caracterizată prin inflamație. Simptomele posibile în caz de cervicită sunt: sângerări între două menstruații, durere în timpul sexului sau în timpul unei examinări a colului uterin și secreții vaginale anormale. Chiar și așa, este posibil ca unele femei să sufere de cervicită și să nu aibă niciun fel de semne și simptome.

De cele mai multe ori, cervicita sau inflamația colului uterin este rezultatul unei boli cu transmitere sexuală, cum ar fi infecția cu Chlamydia sau gonoreea.

Polipii pe colul uterin

Un polip reprezintă o formațiune care se dezvoltă pe colul uterin. Acești polipi de la nivelul cervixului sunt de fapt tumori, însă de regulă sunt benigne, deci necanceroase. Pentru că acești polipi pot să aibă un aspect asemănător cu unele semne ale cancerului, este extrem de important un consult ginecologic, pentru ca pacienta să se asigure că nu sunt tumori maligne, deci canceroase.

Este posibil ca unele femei care dezvoltă polipi pe colul uterin să nu aibă niciun fel de simptome, pe când la alte paciente, simptomele sunt vizibile:

- secreții ori scurgeri vaginale care pot avea un miros neplăcut, dacă este prezentă și o infecție;
- un flux sangvin mai abundent în timpul menstruației;
- mici sângerări (spotting), adică pătarea lenjeriei intime între două menstruații;
- sângerări după contactul sexual;
- sângerări după spălăturile vaginale;
- sângerări care apar după menopauză.

Displazia de col uterin 

Displazia cervicală este o afecțiune precanceroasă complet tratabilă, care poate fi diagnosticată cu ajutorul unui test ce are în vedere analizarea celulelor de pe colul uterin, și anume testul Babeș-Papanicolau (sau PAP). Tratamentul displaziei de col uterin presupune îndepărtarea țesutului anormal prin metode precum conizația, coagularea chimică, vaporizarea cu alser etc.

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este una dintre bolile care poate afecta această zonă a corpului. Dacă displazia nu este diagnosticată și tratată, cancerul de col uterin - care este de regulă cauzat de infecția cu HPV sau virusul papiloma uman (human papilloma virus) - începe să se împrăștie.

În stadiu incipient, cancerul de col uterin în general nu produce semne ori simptome. Însă în cazul în care boala este mai avansată, cancerul de la nivelul cervixului poate duce la:

- sângerări vaginale după actul sexual, între două menstruații ori după menopauză;
- scurgeri vaginale apoase, cu sânge, care pot fi caracterizate de un flux abundent și care au un miros neplăcut;
- durere pelvină sau durere în timpul penetrării (în timpul sexului).

Insuficiența cervicală

Insuficiența cervicală - numită și incompetență cervicală - are loc atunci când țesutul colului uterin determină sau contribuie la nașterea prematură ori la pierderea unei sarcini care până la acel moment nu avea nicio problemă. Dacă o gravidă are insuficiență cervicală, este posibil ca cervixul sau colul uterin să înceapă să se deschidă prea curând, ducând la nașterea copilului înainte de termen. Un col uterin cu o astfel de „incompetență” este dificil de diagnosticat și de tratat.

Screeningul este o etapă esențială în prevenirea cancerului de col uterin

Screeningul sau testele regulate pentru depistarea unui eventual cancer de col uterin este foarte important. Testul Babeș Papanicolau, de exemplu, îl ajută pe medic să verifice starea de sănătate a cervixului. Acesta este un examen citologic, care se efectuează în scopul detectării din vreme a unor leziuni precanceroase sau canceroase la nivelul colului. Identificarea timpurie este primul pas în împiedicarea dezvoltării acestui tip de cancer, oferind pacientei o șansă mai mare de a se trata cu succes.

De aceea, vizitele regulate la cabinetul medicului ginecolog sunt esențiale. În România, testul Papanicolau se poate face gratuit la ginecolog, cu bilet de trimitere de la medicul de familie și se recomandă a fi făcut anual de orice femeie după începerea vieții sexuale. De asemenea, o dată la cinci ani se recomandă și efectuarea unui tipaj HPV.

Medicul ginecolog poate solicita efectuarea testului PAP mai des de o dată pe an dacă la ultimul au fost detectate celule precanceroase, dacă există o infecție cu HPV sau dacă pacienta are sistemul imunitar slăbit după o boală sau tratament.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Choices – What is cervical screening?
https://www.nhs.uk/conditions/cervical-screening/
NCBI - Cervical Cancer
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431093/ 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0