Evaluarea severitatii clinice si biologice a colitei ulcerative

Pacientii pot prezenta o boala usoara, moderata sau severa. Stratificarea bazata pe gravitatea clinica este importanta in managementul bolii. In functie de severitatea colitei, se va alege cel mai potrivit tratament pentru fiecare pacient.

Colita ulcerativa este o boala care afecteaza intestinul gros (n.r. colonul). Aceasta cauzeaza iritatie si inflamatie, iar in timp poate provoca ulcere la nivelul peretilor intestinali. Colita ulcerativa este o boala inflamatorie intestinala, la fel ca boala Crohn ori sindromul de colon iritabil. Nu exista un tratament care sa vindece colita ulcerativa, insa simptomele acesteia pot fi mentinute sub control cu ajutorul tratamentului. Fiind o boala care se manifesta episodic, prin pusee de activitate care alterneaza cu episoade de remisiune, scopul tratamentului in colita ulcerativa este acela de a instaura remisiunea, precum si de a o mentine.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Iata ce simptome ajuta medicii sa stabileasca gradul de severitate a colitei ulcerative:

Colita usoara - pacientii cu boala clinica usoara au patru sau mai putine scaune pe zi, cu sau fara sange, fara semne de toxicitate sistemica si cu o valoare normala de sedimentare a eritrocitelor (VSH). Durerea usoara, tenesmele (senzatie dureroasa produsa de iritarea si contractia sfincterelor anale) si perioadele de constipatie sunt de asemenea frecvente, dar durerea abdominala severa, sangerarea profunda, febra si pierderea in greutate nu fac parte din spectrul de boala usoara.

Colita moderata - pacientii cu boala clinica moderata au frecvente scaune cu sange (mai mult de 4 pe zi), anemie usoara care nu necesita transfuzii de sange si durere abdominala care nu este severa. Pacientii prezinta semne minime de toxicitate sistemica, inclusiv subfebra. Nutritia adecvata este de obicei mentinuta si scaderea in greutate nu este asociata cu boala clinica moderata.

Colita severa - pacientii cu o prezentare clinica severa au in mod obisnuit scaune frecvente (mai mult de 6 pe zi), cu crampe severe si dovezi ale toxicitatii sistemice, demonstrate de febra (temperatura ≥37,5 ° C), tahicardie (peste 90 batai / minut), anemie (hemoglobina <10,5 g / dl) sau un VSH crescut (≥30 mm / ora). Pacientii pot avea pierdere rapida in greutate.

Teste de laborator

Trebuie efectuate analize de sange, teste hepatice si masurarea proteinei C-reactive (CRP) si VSH. CRP si VSH pot ajuta la determinarea severitatii inflamatiei subiacente. In plus, nivelurile CRP pot avea un rol in diferentierea pacientilor cu colita ulcerativa activa fata de cei cu simptome cauzate de tulburari functionale concomitente.

Analiza scaunului trebuie sa includa toxina Clostridium difficile, culturile pentru Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia si testarea specifica pentru E. coli.

 

 

Colonoscopia

Evaluarea endoscopica este necesara pentru a confirma prezenta, severitatea si amploarea inflamatiei si pentru a exclude prezenta unei infectii cum ar fi Citomegalovirusul. Culturile pentru Neisseria gonorrhea ar trebui efectuate la pacientii cu simptome rectale severe. Ileocolonoscopia cu biopsii in ileon si colon este, de asemenea, importanta in diferentierea dintre colita ulcerativa si boala Crohn.

O colonoscopie completa trebuie evitata la pacientii spitalizati cu colita severa din cauza potentialului de precipitare a megacolonului toxic. La acesti pacienti, trebuie efectuata o sigmoidoscopie flexibila si evaluarea este limitata la rect si la colonul sigmoid distal.

Cand e cazul sa apelezi de urgenta la medic, in caz de colita ulcerativa

Exista anumite situatii care pot pune viata pacientului diagosticat cu colita ulcerativa in pericol. Megacolonul toxic este una dintre aceste situatii.

Pacientul cu colita ulcerativa trebuie sa apeleze la medic imediat ce observa urmatoarele simptome:

  • Agravarea durerii abdominale
  • Umflarea abdomenului
  • Sensibilitate in zona abdominala
  • Febra mare
  • Deshidratare.


Pentru reducerea riscului de complicatii, pacientul cu colita ulcerativa trebuie sa se consulte intotdeauna cu medicul inainte de inceperea unui tratament medicamentos. Concret, in timpul unui puseu de activitate a bolii, pacientul nu trebuie sa ia medicamente antidiareice, antiinflamatoare nestreoidiene si nici calmante fara sa se consulte in prealabil cu medicul.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0