Rolul receptorilor hormonali in cancerul mamar hormonodependent

Receptorii celulari, printre care si receptorii hormonali, sunt proteine care se gasesc atat in interiorul, cat si pe suprafata diverselor celule, printre care si celulele mamare.

Ce sunt receptorii hormonali

Aceste proteine sunt placa turnanta a celulelor care receptioneaza informatii de la substantele din torentul circulator si induc modificari de semnal celular, mai ales cand vine vorba despre cancer la sani. Mai concret, receptorii sunt adevarate intrerupatoare care coordoneaza anumite activitati celulare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In principiu, trebuie sa existe o asemanare intre receptor si proteina stimulatoare, in sensul in care, daca exista o proteina stimulatoare care se potriveste receptorului, exact cum se intampla unei chei care deschide o incuietoare, acest lucru induce un semnal celular care se traduce printr-o anume activitate in interiorul celulei.

In cadrul multitudinii de receptori identificati in celulele mamare normale, cei mai cunoscuti sunt receptorii hormonali. In celulele normale, atasarea de receptorii hormonali a estrogenului sau a progesteronului induce cresterea si functionarea normala a celulelor mamare. Estrogenul si progesteronul mai sunt cunoscuti si sub numele de hormoni feminini, probabil datorita rolului extrem de important al acestora in functionarea ciclului menstrual normal, dezvoltarea sexuala sau nastere. Chiar in conditii de menopauza, in sangele circulant al femeilor sunt pusi in evidenta hormoni feminini, lucru valabil si in cazul barbatilor, dar in cantitati semnificativ mai mici.

Similar celulelor mamare normale, majoritatea celulelor tumorale mamare prezinta receptori hormonali si reactioneaza la stimularea hormonala. Potrivit Societatii Americane de Cancer, 2 din 3 cazuri de cancer mamar sunt cu receptori hormonali pozitivi. Din acest motiv, cunoasterea statusului receptorilor hormonali este un element capital in decizia terapeutica. In tumorile hormonopozitive, terapia hormonala poate anula efectul stimulator al hormonilor in ceea ce priveste cresterea celulara, blocand actiunea acestora.

La ora actuala, este cunoscut faptul ca anumite cancere mamare receptor-hormonale pozitive (sa nu uitam ca exista cancer mamar hormonodependent) isi pot pierde receptorii in timp. De asemenea, anumite tumori cu expresie hormonala absenta se pot pozitiva din acest punct de vedere.

Din acest motiv, intotdeauna cand este vorba de un cancer mamar recurent, trebuie caracterizata boala prezenta, in sensul biopsierii recidivei si nu initierea tratamentelor doar pe caracteristicile tumorii initiale. Modificarile celulare pot fi secundare terapiilor aplicate sau sunt, pur si simplu, secundare hazardului.

12% dintre cancerele mamare metastatice biopsiate (rezultat biopsie) prezinta un profil hormonal diferit fata de cancerele mamare originare. De asemenea, aproape 15% dintre cancerele mamare prezinta modificari ale statusului genei HER 2. Peste 30% dintre tumorile mamare initiale HER 2 pozitive sunt negative la rebiopsiere. In aceste conditii, in multe dintre situatii se justifica rebiopsierea leziunilor metastatice, fiind necesara terapia bolii prezente la momentul recidivei sau a metastazarii si nu a bolii initiale.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

In general, leziunile pretabile de rebiopsiere sunt leziunile hepatice, pulmonare, ganglionare, etc, si rareori cele osoase. In majoritatea situatiilor, evolutia leziunilor metastatice este independenta de celelalte leziuni si depinde esential de micromediul tumoral specific. Acest lucru explica, in parte, rata de raspuns diferit intre diversele leziuni metastatice.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0