Imunoterapia în cancerul mamar

În cancerul mamar, se poate vorbi la ora actuală despre o adevarată revoluție terapeutică ce se adresează tuturor tipurilor și stadiilor acestei boli.

Medicii din diferite specialități lucrează adesea împreună pentru a trata cancerul de sân. Pentru că cancerul de sân este tratat în mai multe moduri. Depinde de tipul de cancer de sân și de cât de departe s-a răspândit. Astfel, pacienții cu cancer de sân primesc adesea mai mult de un fel de tratament.

Alegerea tratamentului potrivit poate fi dificilă. Se recomandă o discuție cu medicul curant despre opțiunile de tratament disponibile pentru tipul și stadiul de cancer. Medicul poate explica riscurile și beneficiile fiecărui tratament și efectele secundare ale acestora.

Recomandările experților DOC

Studiile au arătat că riscul de cancer de sân se datorează unei combinații de factori. Principalii factori care influențează riscul includ a fi femeie și a îmbătrâni. Majoritatea femeilor au anumiți factori de risc, dar nu toate vor face cancer de sân. Dacă ai factori de risc pentru cancerul de sân, discută cu medicul tău despre modalitățile prin care vă poți reduce riscul și despre screening-ul pentru cancerul de sân.

Factori de risc pe care nu îi poți schimba

Îmbătrânirea

Riscul de cancer de sân crește odată cu vârsta. Majoritatea cancerelor de sân sunt diagnosticate după vârsta de 50 de ani.

Mutații genetice

Femeile care au moștenit modificări (mutații) la anumite gene, cum ar fi BRCA1 și BRCA2, prezintă un risc mai mare de cancer de sân și ovarian.

Istoricul reproducerii

Începerea menstruației înainte de vârsta de 12 ani și începerea menopauzei după vârsta de 55 de ani expun femeile la hormoni mai mult timp, crescând riscul de a face cancer de sân.

Densitatea sânilor

Sânii denși au mai mult țesut conjunctiv decât țesut adipos, ceea ce uneori poate face dificilă observarea tumorilor pe o mamografie. Femeile cu sânii denși sunt mai susceptibile de a face cancer de sân.

Antecedente personale și familiale

Antecedente personale de cancer de sân sau anumite boli ale sânului necanceroase. Femeile care au avut cancer de sân au mai multe șanse de a face cancer de sân a doua oară. Unele boli ale sânului non-canceroase, cum ar fi hiperplazia atipică sau carcinomul lobular in situ, sunt asociate cu un risc mai mare de a face cancer de sân.

Antecedente familiale de cancer mamar sau ovarian. Riscul de cancer de sân al unei femei este mai mare dacă are o mamă, o soră sau o fiică (rudă de gradul I) sau mai mulți membri ai familiei, fie din partea mamei, fie din partea tatălui ei, care au avut cancer de sân sau ovarian. A avea o rudă de sex masculin de gradul I cu cancer de sân crește, de asemenea, riscul unei femei.

Tratamentul anterior folosind radioterapie

Femeile care au avut radioterapie la piept sau la sâni (de exemplu, tratamentul limfomului Hodgkin) înainte de vârsta de 30 de ani au un risc mai mare de a face cancer de sân mai târziu în viață.

Anumite tratamente medicamentoase

Expunerea la medicamentul dietilstilbestrol (DES).external icon DES a fost administrat unor femei însărcinate din Statele Unite între 1940 și 1971 pentru a preveni avortul spontan. Femeile care au luat DES sau ale căror mame au luat DES în timp ce erau însărcinate cu ele, au un risc mai mare de a face cancer de sân.

Factori de risc care pot fi influențați

Sedentarismul.

Femeile care nu sunt active fizic au un risc mai mare de a face cancer de sân.

Greutatea corporală

Excesul de greutate sau obezitatea după menopauză. Femeile în vârstă care sunt supraponderale sau care au obezitate au un risc mai mare de a face cancer de sân decât cele cu o greutate normală.

Tratamentele cu hormoni.

Unele forme de terapie de substituție hormonală (cele care includ atât estrogen, cât și progesteron) luate în timpul menopauzei pot crește riscul de cancer de sân atunci când sunt luate mai mult de cinci ani. S-a descoperit că anumite contraceptive orale (pilule contraceptive) cresc riscul de cancer de sân.

Istoricul reproducerii

A avea prima sarcină după vârsta de 30 de ani, a nu alăpta și a nu avea niciodată o sarcină la termen poate crește riscul de cancer de sân.

Consumul de alcool

Studiile arată că riscul unei femei de a face cancer de sân crește cu cât bea mai mult alcool.

Alți factori

Cercetările sugerează că alți factori, cum ar fi fumatul, expunerea la substanțe chimice care pot provoca cancer și modificările altor hormoni din cauza muncii în schimbul de noapte pot crește riscul de cancer de sân.

Ce este, de fapt, imunoterapia?

Imunoterapia reprezintă folosirea unor medicamente pentru a stimula sistemul imunitar al unei persoane. Scopul este ca acesta să recunoască și să distrugă celulele canceroase într-un mod mult mai eficient. Imunoterapia poate fi folosită pentru tratamentul anumitor tipuri de cancer, printre care și cel la sân.

Newsletter DOC dedicat

Aceste tratamente au arătat beneficii semnificative în privința supraviețuirii fără progresia bolii și a supraviețuirii generale. Începând cu anul în curs (2019), o nouă opțiune terapeutică - imunoterapia - a devenit disponibilă, deocamdată limitat, doar în anumite cancere mamare.

În acest moment, este aprobată folosirea Atezolizumab în asociere cu chimioterapia de tip nab-Paclitaxel în cancerul mamar triplu negativ, nerezecabil sau metastatic. Autorizarea utilizării Atezolizumab se adresează exclusiv pacientelor cu exprimare a proteinei morții programate (PD-L1).

A doua moleculă aprobată în cancerul mamar este reprezentată de Pembrolizumab. Terapia cu Pembrolizumab se adresează unei populații feminine cu cancer mamar metastatic sau cancer local avansat, inoperabil, care prezintă așa-numita instabilitate microsatelitară (MSI-H).

Asadar, două entități bine definite, în care imunoterapia a dovedit răspunsuri terapeutice semnificative cu răsunet asupra supraviețuirii pacientelor.
În continuare, imunoterapia este subiectul multiplelor studii clinice în desfășurare la nivel global (nu mai puțin de 300 de trialuri), care încearcă să identifice pacienții la care beneficiul imunoterapiei este maximal. Dintre tipurile de cancer mamar, cancerele avansate triplu negative (cancere fără receptori hormonali și fără exprimarea genei HER2) reprezintă o entitate separată la care imunoterapia a înregistrat cele mai mari beneficii. Imunoterapia se pare ca este cu atât mai eficientă cu cât densitatea mutațiilor genetice este mai mare sau cu cât nivelul PD-L1 este mai mare.

Este imunoterapia o alternativă în cancerele mamare refractare la terapiile standard? În majoritatea cazurilor, din păcate nu. Totuși, sunt premise pentru extinderea imunoterapiei pentru categorii din ce în ce mai largi de paciente, inclusiv cele cu gena HER2 sau cu receptori hormonali exprimați, în asociere cu chimioterapia sau terapia target.

Care sunt provocările imunoterapiei?

Fără îndoială cele legate de efectele secundare. Cele mai frecvente efecte secundare sunt cele cutanate, precum și reacțiile de tip pseudogripal, cu febră, frison, mialgii, greață, febră, stare generală modificată, etc. Cele mai grave sunt pneumonita autoimună, tiroidita, epifizita, colita, etc. Unele dintre ele au risc vital și necesită terapie cortizonică în doză mare. Alte provocări sunt legate de ceea ce la ora actuală este cunoscut sub numele de toxicitate financiară, date fiind costurile semnificativ crescute ale acestor terapii.

Cu toate ca imunoterapia nu este încă o terapie sistemică standard în anumite cancere mamare, speranțele au rămas extrem de ridicate în privința schimbării algoritmului de tratament în sensul poziționării imunoterapiei chiar în zona de adjuvantă sau neoadjuvantă sau în prima linie terapeutică în cancerul metastatic, în asociere cu chimioterapia, radioterapia, hormonoterapia sau terapia target.

Posibile efecte adverse ale medicamentelor folosite în imunoterapie, în cancerul mamar

Medicamentele care țintesc anumite "puncte de control" (proteine de pe celulele sistemului imunitar) ajută la restabilirea răspunsului imun împotriva celulelor canceroase. Astfel, sunt folosite în unele cazuri medicamente numite inhibitori ai punctelor de control. Acestea pot avea și efecte adverse, precum: oboseală, tuse, greață, pierderea poftei de mâncare, constipație și diaree.

Alte efecte adverse, mai grave, apar mai rar. Medicamentele folosite în imunoterapie funcționează, practic, pe baza unui mecanism care presupune îndepărtarea "frânelor" sistemului imunitar. Uneori, sistemul imunitar începe să atace alte părți ale corpului, lucru care poate cauza probleme mai grave în plămâni, intestine, ficat, glandele care produc hormoni, rinichi sau în alte organe.

Din acest motiv, este foarte important ca pacienta să raporteze orice fel de efecte adverse noi echipei de medici care o îngrijește. Dacă apar, totuși, efecte adverse grave, tratamentul trebuie oprit, iar pacientei i se vor administra doze mari de corticosteroizi, pentru a i se suprima sistemul imunitar.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Cancer Society https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/treatment/immunotherapy.html
What Are the Risk Factors for Breast Cancer? https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/risk_factors.htm
How Is Breast Cancer Treated? https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/treatment.htm

Te-ar mai putea interesa și...

Articole similiare