Imunoterapia, optiune terapeutica in cancerul mamar?

In cancerul mamar, se poate vorbi la ora actuala despre o adevarata revolutie terapeutica ce se adreseaza tuturor tipurilor si stadiilor acestei boli.

Aceste tratamente au aratat beneficii semnificative in privinta supravietuirii fara progresia bolii si a supravietuirii generale. Incepand cu anul in curs (2019), o noua optiune terapeutica - imunoterapia - a devenit disponibila deocamdata limitat, doar in anumite cancere mamare.

In acest moment, este aprobata folosirea Atezolizumab in asociere cu chimioterapia de tip nab-Paclitaxel in cancerul mamar triplu negativ, nerezecabil sau metastatic. Autorizarea utilizarii Atezolizumab se adreseaza exclusiv pacientelor cu exprimare a proteinei mortii programate (PD-L1).

A doua molecula aprobata in cancerul mamar este reprezentata de Pembrolizumab. Terapia cu Pembrolizumab se adreseaza unei populatii feminine cu cancer mamar metastatic sau cancer local avansat, inoperabil, care prezinta asa-numita instabilitate microsatelitara (MSI-H).

endopredict

Asadar, doua entitati bine definite, in care imunoterapia a dovedit raspunsuri terapeutice semnificative cu rasunet asupra supravietuirii pacientelor.

In continuare, imunoterapia este subiectul multiplelor studii clinice in desfasurare la nivel global (nu mai putin de 300 de trialuri), care incearca sa identifice pacientii la care beneficiul imunoterapiei este maximal. Dintre tipurile de cancer mamar, cancerele avansate triplu negative (cancere fara receptori hormonali si fara exprimarea genei HER2) reprezinta o entitate separata la care imunoterapia a inregistrat cele mai mari beneficii. Imunoterapia se pare ca este cu atat mai eficienta cu cat densitatea mutatiilor genetice este mai mare sau cu cat nivelul PD-L1 este mai mare.

Este imunoterapia o alternativa in cancerele mamare refractare la terapiile standard? In majoritatea cazurilor, din pacate nu. Totusi, sunt premise pentru extinderea imunoterapiei pentru categorii din ce in ce mai largi de paciente, inclusiv cele cu gena HER2 sau cu receptori hormonali exprimati, in asociere cu chimioterapia sau terapia target.

Care sunt provocarile imunoterapiei?

Fara indoiala cele legate de efectele secundare. Cele mai frecvente efecte secundare sunt cele cutanate, precum si reactiile de tip pseudogripal, cu febra, frison, mialgii, greata, febra, stare generala modificata, etc. Cele mai grave sunt pneumonita autoimuna, tiroidita, epifizita, colita, etc., unele dintre ele avand risc vital si necesitand terapie cortizonica in doza mare. Alte provocari sunt legate de ceea ce la ora actuala este cunoscut sub numele de toxicitate financiara, date fiind costurile semnificativ crescute ale acestor terapii.

Cu toate ca imunoterapia nu este inca o terapie sistemica standard in anumite cancere mamare, sperantele au ramas extrem de ridicate in privinta schimbarii algoritmului de tratament in sensul pozitionarii imunoterapiei chiar in zona de adjuvanta sau neoadjuvanta sau in prima linie terapeutica in cancerul metastatic, in asociere cu chimioterapia, radioterapia, hormonoterapia sau terapia target.

Ce este, de fapt, imunoterapia?

Imunoterapia reprezinta folosirea unor medicamente pentru a stimula sistemul imunitar al unei persoane, pentru ca acesta sa recunoasca si sa distruga celulele canceroase intr-un mod mult mai eficient. Imunoterapia poate fi folosita pentru tratamentul anumitor tipuri de cancer, printre care si cel la san.

Posibile efecte adverse ale medicamentelor folosite in imunoterapie, in cancerul mamar

Medicamentele care tintesc anumite "puncte de control" (proteine de pe celulele sistemului imunitar) ajuta la restabilirea raspunsului imun impotriva celulelor canceroase. Astfel, sunt folosite in unele cazuri medicamente numite inhibitori ai punctelor de control, care pot avea si efecte adverse, precum: oboseala, tuse, greata, pierderea poftei de mancare, constipatie si diaree.

Alte efecte adverse, mai grave, apar mai rar. Medicamentele folosite in imunoterapie functioneaza, practic, pe baza unui mecanism care presupune indepartarea "franelor" sistemului imunitar. Uneori, sistemul imunitar incepe sa atace alte parti ale corpului, lucru care poate cauza probleme mai grave in plamani, intestine, ficat, glandele care produc hormoni, rinichi sau in alte organe.

Din acest motiv, este foarte important ca pacienta sa raporteze orice fel de efecte adverse noi echipei de medici care o ingrijeste. Daca apar, totusi, efecte adverse grave, tratamentul trebuie oprit, iar pacientei i se vor administra doze mari de corticosteroizi, pentru a i se suprima sistemul imunitar.

 

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

American Cancer Society - https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/treatment/immunotherapy.html

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0