Cancerul de colon: Factori de Risc, Simptome & Tratament

1. Despre cancerul de colon - informații generale
a. Simptome cancer de colon
b. Cauze cancer de colon
c. Principalii factori de risc pentru cancerul de colon
d. Complicații asociate cancerului de colon
2. Vizita la medic pentru cancerul de colon
a. Investigații și diagnosticare cancer de colon
b. Stadiile cancerului de colon
3. Metode de tratament cancer de colon
a. Tratament chirurgical
b. Alte tratamente
c. Prognosticul în cancerul de colon
d. Dieta în cazul cancerului de colon
4. Metode de prevenție cancer de colon

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Despre cancerul de colon - informații generale

Cancerul de colon apare la nivelul intestinului gros. În cele mai multe cazuri, boala debutează prin mai multe formațiuni de natură benignă – polipi colonici, care se transformă în timp în formațiuni maligne. Polipii aceștia sunt mici și rareori declanșează simptome, de aceea medicii recomandă screening regulat pentru prevenirea cancerului la colon.

În urma depistării unor asemenea polipi, medicul îi va îndepărta pentru a reduce riscul de cancer. Uneori, cancerul de colon este denumit și cancer colorectal, în special atunci când cancerul afectează ultima parte a colonului, adică zona rectală.

Simptome cancer de colon

În general, cancerul de colon nu prezintă simptome în stadiu incipient. Atunci când simptomele apar, acestea pot fi trecute cu ușurință cu vederea sau puse pe seama altor probleme.

Cancerul colonorectal poate cauza modificări ale tranzitului intestinal. Pot apărea diareea, constipația sau scaunul sub formă de creion.
Senzația de evacuare incompletă poate, de asemenea, să apară în caz de cancer de colon.
Slăbiciunea musculară, precum și oboseala, pot apărea ca manifestări ale cancerului de colon.
Scăderea inexplicabilă în greutate apare adesea în cazul cancerului colorectal.
Sângerările rectale ar trebui, de asemenea, să pună pacientul pe gânduri întrucât pot indica prezența cancerului rectal. Bineînțeles, acestea pot fi cauzate și de hemoroizi sau alte afecțiuni – de aceea este importantă vizita la medic imediat ce apar asemenea simptome.
Disconfortul abdominal, simptomele specifice sindromului de colon iritabil și crampele la nivelul stomacului apar adesea în caz de cancer de colon, însă mulți pacienți le pun în mod eronat pe seama unor afecțiuni gastrice.

Cauze cancer de colon

Nu s-au descoperit cauzele acestui tip de cancer, însă oamenii de știință au constatat că acesta apare atunci când celulele sănătoase de la nivelul colonului dezvoltă anomalii la nivelul ADN-ului.

În mod normal, celulele cresc și se multiplică pentru buna funcționare a organismului. Însă atunci când ADN-ul celular este afectat de cancer, celulele continuă să se dividă chiar dacă organismul nu are nevoie de ele. Pe măsură ce celulele se acumulează, se formează o tumoare. Evoluând, celulele canceroase distrug țesuturile din jur și pot chiar să plece către alte zone ale organismului prin metastaziere.

Mutațiile genetice care cresc riscul de cancer de colon pot fi moștenite genetic, însă genele moștenite sunt asociate cu un procent redus de cancer de colon. Mutațiile genetice moștenite nu garantează apariția cancerului, însă măresc riscul de dezvoltare a cancerului în mod considerabil. Cele mai comune sindroame moștenite care pot declanșa cancer de colon sunt: polipoza adenomatoasă familială și cancerul colorectal nopolipozic ereditar.

Polipoza adenomatoasă familială este o afecțiune rară care declanșează dezvoltarea multor polipi la nivelul mucoasei care căptușește colonul și rectul. Pacienții care nu tratează această afecțiune prezintă risc crescut de dezvoltare a cancerului de colon înainte de împlinirea vârstei de 40 de ani.

Cancerul colorectal nonpolipozic ereditar, cunoscut și sub denumirea de sindromul Lynch, crește riscul de cancer de colon. Persoanele care suferă de acest sindrom dezvoltă cancer de colon înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani.

Principalii factori de risc pentru cancerul de colon

O serie de factori pot crește riscul de dezvoltare a cancerului de colon.

Vârsta înaintată este un factor major de risc în ceea ce privește cancerul de colon. În general, pacienții care primesc acest diagnostic au peste 50 de ani.
Pacienții care au avut deja cancer de colon sau polipoză colonică prezintă risc crescut de dezvoltare a cancerului de colon.
Bolile inflamatorii intestinale precum colita ulcerativă sau boala Crohn cresc, de asemenea, riscul de cancer de colon.
Persoanele care au un părinte, un frate sau un copil cu cancer de colon prezintă risc crescut de dezvoltare a aceleiași afecțiuni. Cu cât mai mulți membri ai familiei sunt afectați de această boală, cu atât mai mare este riscul.
Cancerul colorectal poate fi asociat și cu o dietă săracă în fibre și bogată în grăsimi și calorii. Studiile științifice sugerează că persoanele care consumă cantități mari de carne roșie și carne foarte procesată sunt mai predispuse cancerului de colon.
Lipsa activității fizice crește riscul de cancer de colon, așa că este recomandat un stil de viață activ.
Persoanele care suferă de diabet și de rezistență la insulină au risc crescut de cancer de colon.
Persoanele obeze au, de asemenea, risc crescut de cancer de colon, comparativ cu persoanele care au o greutate normală.
Fumatul și consumul de alcool predispun individul la cancer de colon, precum și la alte tipuri de cancer.
Radioterapia direcționată către zona abdominală folosită pentru tratarea altor tipuri de cancer poate crește riscul de cancer de colon sau rectal.

Complicații asociate cancerului de colon

Cancerul de colon poate declanșa o serie de complicații, pe măsură ce boala evoluează și tumoarea crește.

Dereglările de tranzit intestinal sunt adesea întâlnite în caz de cancer de colon, deoarece tumoarea obstrucționează tranzitul intestinal. Pacientul poate avea de-a face cu constipația sau cu senzația permanentă de golire incompletă a intestinelor.

Cancerul la colon poate declanșa anemie severă, mai ales dacă tumoarea este amplasată în partea dreaptă a colonului, deoarece acolo este suficient loc ca aceasta să se dezvolte în voie, fără a prezenta simptome. Totuși, pierderea de sânge cauzată de prezența tumorii duce la deficit de fier, deci anemie. Chimioterapia folosită în tratarea cancerului poate, de asemenea, să aibă ca efect secundar anemia.

Vizita la medic pentru cancerul de colon

Imediat ce observă semne și simptome precum prezența sângelui în scaun ori modificarea tranzitului intestinal, persoana afectată ar trebui să meargă la medic pentru a afla care este cauza acestor probleme.

Depistarea cancerului de colon în stadiu incipient oferă mai multe șanse de vindecare pacientului. Screening-ul pentru cancerul de colon reduce riscul de deces cauzat de cancerul colorectal. Așadar, pacientul poate merge la medic și fără să aibă simptome, mai ales dacă se află în categoria de risc crescut de cancer colorectal.

Înainte de a merge la medic, persoana ar trebui să își noteze simptomele pe o foaie, pentru a se asigura că nu uită să le spună medicului. Consultația medicală nu necesită nicio pregătire specială.

Dacă medicul de familie te trimite la specialiști precum medicul gastroenterolog, medicul oncolog ori medicul chirurg, ar trebui să întrebi dacă e necesar să te pregătești într-un anumit fel înainte de întâlnirea cu acești medici. De asemenea, discută cu medicul despre dietă, despre eventualele restricții alimentare, precum și despre tratamentele medicamentoase sau suplimentele alimentare pe care le administrezi deja.

Investigații și diagnosticare cancer de colon

Pentru stabilirea diagnosticului de cancer de colon, medicul va folosi o serie de teste și analize, astfel încât să se asigure că diagnosticul este corect. Dacă simptomele resimțite de pacient îl fac pe medic să suspecteze că este vorba despre cancer de colon, acesta poate recomanda una sau mai multe proceduri de testare.

Analizele de sânge nu pot spune dacă este sau nu vorba despre cancer de colon, însă pot oferi indicii despre starea generală de sănătate, precum și despre anumite organe precum rinichii sau ficatul.

Colonoscopia ajută medicul să examineze interiorul colonului. Cu ajutorul unui instrument lung, prevăzut cu o cameră video (colonoscop), medicul poate observa întreg colonul. Totodată, acesta poate lua și o mostră de țesut pentru a face biopsie. În timpul colonoscopiei pot fi îndepărtați și polipii.

Radiografiile sunt folosite pentru a se observa dacă boala a metastazat, migrând către plămâni.

O tomografie computerizată (CT) oferă o imagine tridimensională a interiorului organismului, folosind raze X. CT-ul poate fi folosit și pentru măsurarea tumorii, precum și pentru observarea detaliilor.

Stadiile cancerului de colon

Odată ce se stabilește diagnosticul de cancer de colon, medicul trebuie să stabilească stadiul în care se află boala. Stadializarea ajută la stabilirea celui mai potrivit tratament. Tomografia computerizată la nivel abdominal, precum și în zona pelviană, poate fi de ajutor în stabilirea stadiului în care se află cancerul de colon.

Cancerul de colon se dezvoltă în mai multe stadii. În funcție de evoluția acestuia, se stabilește tratamentul cel mai potrivit.

În stadiul 0, cancerul de colon este prezent numai la nivelul mucoasei care căptușește colonul sau zona rectală.
În stadiul I, cancerul de colon a pătruns mucoasa și a ajuns deja la nivelul submucoasei, însă nu a ajuns la nivelul pereților colonului.
În stadiul II, cancerul de colon a ajuns deja la nivelul pereților colonului și ai rectului, însă nu s-a răspândit către nodulii limfatici.
În stadiul III, cancerul de colon a invadat deja nodulii limfatici, însă nu a migrat către alte zone din corp.
În stadiul IV, cancerul de colon a migrat deja către alte zone din organism, precum și către organe ca rinichii sau ficatul.

Cancerul de colon recurent este cancerul care a fost vindecat și a revenit după o perioadă de remisiune.

Metode de tratament cancer de colon

După stadializarea cancerului de colon, medicul stabilește tratamentul adecvat. Principalele opțiuni sunt intervenția chirurgicală, chimioetarpia sau radioterapia.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical pentru cancerul de colon are ca scop îndepărtarea tumorii. În stadiu inițial, adică atunci când tumoarea are dimensiuni reduse, medicul va recomanda intervenții chirurgicale minim invazive precum:

Îndepărtarea polipilor în timpul colonoscopiei
Rezecția endoscopică de mucoasă – dacă polipii sunt mai mari, e posibil să fie necesară și îndepărtarea unei porțiuni din peretele colonului sau rectului
Intervenția chirurgicală minim invazivă – dacă polipii nu pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei, medicul poate recomanda intervenția chirurgicală laparoscopică.

Dacă boala este mai avansată, iar tumoarea se regăsește deja în colon, medicul poate recomanda:

Colectomia parțială – chirurgul îndepărtează partea din colon care este afectată de cancer.
Colostomia – atunci când medicul nu poate conecta țesuturile sănătoase pentru a acoperi țesuturile îndepărtate, poate fi necesară colostomia. Această intervenție presupune prinderea intestiului gros de abdomen, în care se face un orificiu pentru îndepărtarea fecalelor. Colostomia poate fi temporară sau definitivă.
Îndepărtarea nodulilor limfatici – în timpul unei intervenții chirurgicale pentru cancer se îndepărtează, în general, și nodulii limfatici pentru a fi testați astfel încât să se observe dacă au fost invadați de celulele bolnave.

Alte tratamente

Atunci când cancerul de colon se află în stadiu avansat, medicul poate recomanda o intervenție chirurgicală pentru îndepartarea tumorii, precum și chimioterapie sau radioterapie.

Chimioterapia folosește medicamente care distrug celulele canceroase. Chimioterapia pentru cancerul de colon este de obicei recomandată dacă celulele canceroase s-au răspândit către nodulii limfatici. Astfel, chimioterapia reduce riscul de reapariție a cancerului, precum și de deces. Chimioterapia poate fi folosită și înainte de intervenția chirurgicală, pentru a reduce dimensiunile unei tumori înainte de operație.

Radioterapia folosește raze X pentru a ucide celulele canceroase, dar și pentru a micșora tumorile mari înainte de o operație. Aceasta poate fi folosită singură, dar și alături de chimioterapie.

Medicamentele care țintesc anumite anomalii care favorizează dezvoltarea și multiplicarea celulelor canceroase pot fi folosite în cazurile avansate de cancer de colon. Terapia biologică țintită poate fi folosită în paralel cu chimioterapia. Un studiu recent a arătat că participanților le-au dispărut tumorile în urma imunoterapiei, fără intervenții chirurgicale, radiații sau chimioterapie.

Acupunctura, aromaterapia sau yoga sunt terapii alternative care pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor cauzate de cancerul colorectal. Meditația, practică ce face parte din yoga, poate fi de mare ajutor în combaterea simptomatologiei cancerului.

Prognosticul în cancerul de colon

Speranța de viață în cazul cancerului de colon diferă de stadiul în care se află boala, de tratament, precum și de starea generală de sănătate a pacientului. Speranța de viață la 5 ani în cazul pacienților cu cancer colorectal în stadiul I este de 92%. În caz de cancer colorectal în stadiul al doilea, speranța de viață variază între 63 – 87%. Speranța de viață la 5 ani în caz de cancer colorectal în stadiul III este de 69 – 89%. Odată ce boala ajunge în stadiu IV și metastazează, pacientul are o speranță de viață de numai 11%.

Dieta în cazul cancerului de colon

Trebuie ținut cont de indicații particulare ale medicului în funcție de fiecare pacient - analize generale, biochimia, cauzele bolii (boală Crohn, intoleranță gluten sau prezența diverticulozei și sau polipilor) dar și valorile glicemiei, lipidelor totale, homocisteinei la marii consumatori de carne și mezeluri, trigliceride, colesterol etc.

Bineînțeles, contează mult stadiul cancerului, cu cât e depistat mai devreme, schimbările în sens sănătos al alimentației ajută la gestionarea bună a bolii. Dar și o eventuală colostomie poate determina anumite schimbări dietetice, care vor fi discutate cu medicul curant.

Nu există neapărat o dietă specifică în cazul pacienților diagnosticați cu cancer de colon, dar este de preferat să se adopte o alimentație echilibrată̆ din punct de vedere al grupelor de nutrienți și din acest punct de vedere dieta mediteraneeană poate reprezenta un foarte bun reper.

Metode de prevenție cancer de colon

Screeningul anual este recomandat după împlinirea vârstei de 50 de ani oricărei persoane. Oamenii care au risc crescut de cancer de colon ar trebui să ia în considerare screening-ul și înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani.

Adoptarea unui stil de viață sănătos este extrem de benefică și poate reduce riscul de cancer colorectal dar și de alte tipuri de cancer. Consumul de legume, fructe și cereale integrale este extrem de sănătos pentru organism, însă în mod deosebit benefic pentru sănătatea intestinală. Riscul de cancer colorectal poate fi redus, deci, prin adoptarea unei diete bogate în legume, fructe, pâine integrală, paste integrale, orez brun.

Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de cancer de colon așa că ar trebui limitat. În cazul femeilor, nu este recomandat să se consume mai mult de 1 pahar de alcool pe zi, iar în cazul bărbaților 2 pahare pe zi reprezintă limita. Și fumatul crește riscul de cancer așa că ideal ar fi să fie evitat.

Un stil de viață sedentar crește riscul de cancer colorectal, recomandările ghidurilor sanitare fiind de aproximativ 30 de minute de sport pe zi. Supragreutatea crește riscul de cancer de colon, așa că e indicat să păstreze o greutate corporală normală. Eliminarea kilogramelor în plus ar trebui să fie făcută treptat, prin adoptarea unei diete sănătoase și a unui stil de viață activ.

Studiile recente în domeniu sugerează faptul că aspirina, luată în doze mici, poate reduce riscul de deces în caz de cancer colorectal. Nu există încă dovezi clare care să arate că aspirina poate reduce complet riscul de dezvoltare a cancerului de colon. De asemenea, scăderea riscului de dezvoltare a cancerului colorectal este asociată și cu administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene. E bine ca persoanele cu factori de risc pentru cancerul de colon să ceară sfatul medicului legat de acest aspecte.

Imediat ce sunt depistați polipi la nivelul colonului, medicul poate realiza o intervenție chirurgicală în scop preventiv, pentru a împiedica transformarea polipilor în formațiuni canceroase.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - What Is Colorectal Cancer?
https://www.cdc.gov/cancer/colorectal/basic_info/what-is-colorectal-cancer.htm
American Cancer Society - What Is Colorectal Cancer?
https://www.cancer.org/cancer/colon-rectal-cancer/about/what-is-colorectal-cancer.html
NEJM - PD-1 Blockade in Mismatch Repair–Deficient, Locally Advanced Rectal Cancer
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2201445
Studiul „PD-1 Blockade in Mismatch Repair–Deficient, Locally Advanced Rectal Cancer”, apărut în N Engl J Med 2022; 386:2363-2376, DOI: 10.1056/NEJMoa2201445, autori: Andrea Cercek et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...